9,535 matches
-
românești”. Opera sa se poate grupa în câteva faze care corespund unor direcții sau curente literare dominante într-o anumită epocă: o primă etapă sămănătoristă, cea de început, a primelor încercări, nuvele și povestiri, o a doua mitico-simbolică, din perioada interbelică (reflectată în romane precum Creanga de aur sau Divanul persian, precum și o ultimă fază care corespunde realismului socialist, în acord cu perioada socialist-comunistă la care Sadoveanu va adera ideologic. Părinții lui Mihail Sadoveanu au fost avocatul Alexandru Sadoveanu din Oltenia
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
formidabilă o presară de-a lungul cărții sale a cărei importanță și interes cresc, explicabil, odată cu trecerea anilor. Considerate de Valeriu Râpeanu - într-un dens studiu despre memorialistica lui N. Iorga - printre aparițiile reprezentative ale genului la noi, în perioada interbelică („De fapt, după Primul Război Mondial memorialistica studiu introductiv 31 54. Constantin Bacalbașa, op. cit., vol. II, p. 283 55. Ibid., vol. IV, p. 214. românească trăiește ceea ce s-ar putea numi adevărata ei «explozie» canti tativă și calitativă, cunoscând toate
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
tot pe strada Ion Câmpineanu peste drum de Hotelul Union. 178. Vechiul palat al Ministerului de Interne se afla pe locul clădirii care a adăpostit o sală a Teatrului de marionete Țăndărică (strada Academiei colț cu strada Ministerului); în perioada interbelică în același perimetru a funcționat grădina „Cărăbuș“ a lui Constantin Tănase. 179. Bacalbașa reia descrierea imobilelor de pe strada Academiei, pornind din nou dinspre strada Doamnei. 180. Acolo unde se află azi un bloc circular. 181. Hotelul Bristol (apoi Esplanade), pe
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
o majoritate conservatoare ostilă noului guvern liberal. 52. ROM., an. XX, 9 mai 1876, p. 411. Ion Oteteleșanu (1795-1876), fondatorul pensionatului de la Măgurele, lângă București; proprietar al vestitei Terase Oteteleșanu de pe Calea Victoriei, pe locul căreia s-a construit, în perioada interbelică, Palatul Telefoanelor. 53. Știre reprodusă de Bacalbașa după Românul („Înmormântarea lui Michelet“, Cores pondență particulară a Românului, an. XX, 13 mai 1876, p. 422). Nu era însă vorba de înmormântarea marelui istoric, prieten al României, Jules Michelet (n. 1798), care
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
vervă inlasabilă și contagioasă. Am ajuns să cred că aceste conversații constituie gimnastica sa zilnică și că ele îi întrețin și-i înviorează spiritul, a cărui vivacitate nu încetează să mă uimească. Aparent mai puțin dotat fizic decît ceilalți „mari interbelici”, le supraviețuiește. Secretul vieții sale lungi să fie acela că, după cum spunea un poet, „timpul pierdut e cel mai cîștigat”? Dacă aș ști că acest lucru e valabil pentru toți, aș renunța la conspectele pentru care vin aci și m-
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
M. Kogălniceanu, D. Bolintineanu, C.A. Rosetti). De Anul Nou, ei își felicită destinatarii, dar nu arată că i ar preocupa în mod deosebit această sărbătoare. Anul Nou e, dacă pot zice așa, o descoperire a secolului nostru, a epocii interbelice și, mai ales, a celei postbelice. Voluptatea, „nebunia”, „abandonul total” cu care „omul modern” se aruncă în petrecerea lui țin de o anume modă și maschează, conștient sau inconștient, o frică obscură față de un viitor parcă din ce în ce mai plin de riscuri
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
a criticilor din promoțiile deceniilor șapte și opt față de cei de dinainte. Mai numeroasă decît odinioară, breasla e totuși o putere ineficientă. Sub raportul credibilității, chiar cei mai importanți critici de azi au o influență mică în comparație cu cei din epoca interbelică. Au dispărut (sau nu sînt recunoscuți) „pontifii”, „magiștrii”, „directorii de conștiință”, „ghizii de lectură”. Avem, „în domeniu”, destule minți ingenioase, dar lipsesc oamenii cu „vorba grea”, cu „degetul de lumină”. De aceea, publicul nu sesizează întotdeauna diferența de grad (al
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Maria Mihăescu-Kalmicov), există și azi. Aici au Învățat Eugen Lovinescu, Vasile Ciurea ș.a. A fost dascăl Între alții Ion Stino, bunicul scriitorului Aurel George Stino, Ion Savel, tatăl scriitorului Vasile Savel. Ulterior a adăpostit școala profesională de fete, În perioada interbelică, apoi școala pedagogică de fete, În anii de după al doilea război mondial. Azi funcționează o școală de copii surdo-muți. La 1900, primarul orașului, Matei A. Millo (nepot de 569 Vă trimet din București o c.p. primită, prin care cineva
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
act temerar, pe care bravul aviator l-a dus la Îndeplinire. 177 Avocatul Mihai Burlacu, din Suceava, pensionar. 178 Mihai Burlacu era În realitate executorul testamentar al familiei Maria și Mihai Cărăușu. 179 Profesorul Mihai Cărăușu, a fost În perioada interbelică, președinte al A.R.P.A. În județul Suceava, un sprijinitor activ al aviației românești, militând pentru dezvoltarea ei, prin contribuții bănești, propagandă În rândurile locuitorilor, mitinguri aviatice etc. La Fondul „Marian” se păstrau diverse afișe, fotografii, 630 Eu am raportat comandantului
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
apărea romanul Fete bătrîne, Însă nu la „Meridiane”, ci la Editura pentru Literatură, București. 397 E vorba de volumul O femeie și o picătură de Întunerec, cuprinzând un grupaj de nuvele bine scrise de Teodor Tatos și apărute În perioada interbelică. Pe lângă preocupările de pictor - cu rezultate evidente -, Teodor Tatos era și un remarcabil condeier, remarcat de Octavian Goga, care a vrut să-l ia colaborator la București, la „Țara noastră”. Fălticeneanul romantic, visător, a rămas În orașul natal până la moarte
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
am regretat că nu am găsit timp să te văd. Am văzut pe tov. Mureșeanu 407 și am Întâlnit la „Zori Noi” pe un Tov. Blănaru 408, la Cultural, care mi-a spus - „vă cunosc de la Tov. Dimitriu, În perioada interbelică, mi se părea un arbitru al eleganței. Se plimba pe Strada Mare, publica articole În presa locală sau la ziarele din Iași; se ocupa de filatelie, avea timbre cu cap de bour, Într-o colecție de valoare; Îi plăcea vânătoarea
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
mamei și soției. Cu alese sentimente, Teodor Tatos 420 Credem că e vorba de profesorul de franceză George Stino, tatăl scriitorului Aurel George Stino. 421 Pe Dr. Weiselberg - bătrânul -, cum i se spunea, l-am apucat În Fălticeni În perioada interbelică. Nu-i exclus ca În acest cerc spiritist să fi fost prezent și Grigore Goilav, În tinerețea sa. 422 Colonel Remus Ciuntu, originar din Fălticeni, vecin În copilărie cu casa sculptoriței Maria Mihăescu, pe strada ce duce spre iaz. Fost
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
de-ntuneric”449, s-a Întins Pe-ntregul câmp al emisferei cerebrale Încât de-o nesfârșită noapte-am fost cuprins. Mihail șerban 450 446 Profesor În Fălticeni, pictor amator. 447 Ziar fălticenean, editat - se pare - de Teodor Tatos În perioada interbelică. 448 Gheorghe Cazaban. În vacanțele sale fălticenene, era găzduit la d-na Veronica Anastasiu, cu care se Înrudea: scriitorul Alexandru Cazaban, rudă cu Cazabanii, era frate cu mama sculptorului Ion Irimescu. Iscusitul condeier a fost oaspete frecvent al orașului, unde
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
a fost oaspete frecvent al orașului, unde venea să-și vadă sora, sau pe vărul său, inginerul Ludovic Cazaban (tatăl artistului). 449 Aluzie la volumul de schițe O femeie și o picătură de Întuneric, publicat de Teodor Tatos În perioada interbelică. 884 * „Informatorul”, martie 1933 Dintr-un condei, un șir Întreg de drame, Înmuguriri de zarzavat, de seră, Când spiritul e socotit În grame, Nu te juca cu cerebrala emisferă, și nu mai face alte epigrame. Teodor Tatos 45 (Fălticeni, nedatată
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
din Fălticeni Îi poartă numele. 616 E vorba de graficiana Ecaterina Petrovici-Pop, din Iași, care a urmat o parte din studiile liceale la Fălticeni și a fost eleva Mariei Mihăescu. 617 Casa Corpului Didactic, este aceeași În care, În perioada interbelică, a funcționat Banca Corpului Didactic, unde a fost casier institutorul Vasile Jitariu, tatăl acad. Petru Jitariu. Generalul Mihăiță, era veteran al Războiului pentru independență și a locuit alături de ctitoria familiei Gane. 981 pentru că nu l-a așteptat pe d-rul Jean
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Soldat Moroiu, cu o casă decorată cu basoreliefuri inspirate de epopeea lui Mihai Viteazul. Strada Minotaurului, cu casa de la nr. 2, din a doua jumătate a secolului trecut. Străzile Meteorilor și Arionoaiei, cu un ansamblu unitar de locuințe din perioada interbelică. În fine, străzile Lăzureanu, Fonteriei, Sirenelor, Emigrantului, Poenaru Bordea, Schitul Maicilor și atâtea altele, presărate cu valoroase elemente de arhitectură civilă din secolele XIX-XX . împreună alcătuiau cel mai autentic și pitoresc cartier al orașului. Dar acesta nu este decât începutul
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
de asalt. Cartiere care păreau să fie ferite până nu demult de orice fantezie sistematizatoare vor intra în curând în competența exclusivă a demolatorilor. În zona rezidențială Cotroceni urmează să dispară circa 600 de clădiri, majoritatea vile somptuoase sau blocuri interbelice. Calea Victoriei va fi și ea atacată, pierzând întreg frontul stâng pe tronsonul Calea Griviței-Piața Victoriei. Vor cădea astfel Muzeul Colecțiilor, clădirea Academiei Române, care a pierdut deja în primăvara lui 1984 casa Alexandru Bellu, casa Vernescu, probabil palatul Cantacuzino, guvernul comunist
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
ideologiei naziste i-au retras dreptul de a profesa ca editor, arzând În piața publică, cu acea isterie antiintelectuală proprie tuturor dictaturilor, numeroase volume apărute prin strădania sa. Lui Rowohlt Îi datorează enorm nu doar Musil și alți importanți scriitori interbelici de limbă germană, ci și Sinclair Lewis, Hemingway, Faulkner, Thomas Wolfe, al căror rapid succes În Germania postbelică n-ar fi fost posibil fără eminenta sa acțiune culturală. * În 1927, cu un an Înaintea apariției primului volum din Omul fără
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
artist, ca filosof bufon ce-și bătea joc de filosofie, ca apatrid solitar cu o mască de Buster Keaton și, desigur, ca seducător. Mereu, avocatul diavolului. Scriitoarea Marta Petreu remarca Într-un riguros și strălucit eseu, „Doctrina legionară și intelighenția interbelică” (Apostrof, 1998), că Cioran era un eretic chiar și atunci când susținea Garda de Fier. Deși știa prea bine că proiectul politic al Gărzii de Fier Însemna, În definitiv, o suprimare totală a libertății, Își dorea totuși să fie un „om
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
două amice ale mele din Milano, cu care putea vorbi italienește despre orașul de care se simțea atât de legat. După câteva zile, ne-a trimis, Cellei și mie, În semn de afecțiune, copia unei hărți a Bucureștiului din perioada interbelică pe care o găsise la Biblioteca din New York. Coletul purta, ca de atâtea alte dăți, pecetea sa inconfundabilă: plicul alb, mare și dreptunghiular fusese pliat la dimensiunea unui pătrat, transformat În compoziție grafică. În stânga sus, ștampila, În cerneală albastră, a
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
dispozițiilor sale testamentare, și cenușa lui a fost Îngropată. Ilustratele românești pe care le colecționa (Întâi printr-un intermediar din Queens, New York, apoi printr-un negustor de artă din Amsterdam) arată aceeași preocupare față de țara inițiatică: imagini pitorești din perioada interbelică a multor orașe și orășele și stațiuni de odihnă românești. Privind, amuzat, o secvență de piață, cu vânzători de halviță („Alvițari. Marchands d’alvița”, Editura Mag. M. Rosenbaum, București), mi-am adus, inevitabil, aminte că Saul apăruse, În prima vizită
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
adus, inevitabil, aminte că Saul apăruse, În prima vizită la noi, nu cu obișnuita sticlă sau cu Încă și mai obișnuita cutie cu sticle de vin, cum avea să se Întâmple ulterior, ci cu o veche ilustrată colorată din... Buzăul interbelic, orașul bunicilor și părinților și al primei sale copilării. Ne-a Înmânat-o solemn, atent să vadă dacă meritam, Cella și cu mine, asemenea investitură. Jurnalul scris anume pentru Saul de mâna surorii sale, În lunile dinaintea plecării din România
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
militare, precum și a destinului tragic pe care evreii și romii l-au avut în perioada în care Ion Antonescu a fost prim-ministru și conducător al statului. Ultimul deceniu a dat de asemenea și posibilitatea consultării arhivelor referitoare la perioada interbelică și a celui de-al Doilea Război Mondial. Acest lucru a făcut posibilă, pentru cercetătorii din România și din străinătate, studierea în profunzime a evenimentelor care au condus la Holocaustul evreilor din România, precum și a întregului set de atitudini și
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
sistem de muncă trebuie să fie mult mai riguros aplicat, iar efectele lui trebuie să fie mult mai vizibile. Aspecte instituțional-istorice. Fără a exagera, regimul politic de dictatură al lui Carol al II-lea a fost începutul declinului fragilei democrații interbelice. Populația românească majoritară pierdea astfel parlamentarismul, libertatea de expresie, de asociere etc. În plus, pentru evrei a început legiferarea instrumentelor de marginalizare sociopolitică din statul român. Aveau să urmeze discriminarea rasială, deposedarea economică, pierderea tuturor drepturilor politice, expulzarea și exterminarea
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
la scurtă vreme după abolirea monarhiei, publicația este de orientare comunistă, prosovietică, instaurând jaloanele canonice ale realismului socialist și proletcultismului și trăgând o linie de cezură care va izola în trecut, pentru mult timp, valorile estetice ale literaturii și artei interbelice. Atitudinea reiese chiar din articolul-program, Argument, semnat de Eugen Jebeleanu. Atașamentul la principiile realismului socialist este afirmat și de Zaharia Stancu, prin articolul În fața Congresului (8/1948): „Oamenii artei își iau angajamentul să adâncească problemele ideologiei marxist-leninist-staliniste. Ei își iau
FLACARA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287012_a_288341]