69,747 matches
-
raporteze” ceea ce fac, se vor comporta într-un anumit mod, mai mult sau mai puțin diferit de cel natural, sensibil altfel decât dacă n-ar fi fost selectați de cercetare (Rotariu, 1986). Deși oamenilor li se explică faptul că datele investigației au un caracter anonim, secret, că nu este vorba de impozite, au mari rețineri în a-și declara corect veniturile, mai ales când acestea sunt extrasalariale. Se poate recurge în acest caz la o mică strategie, întrebând mai întâi despre
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de către experți (judges) - oferă un tipar metodologic general de lucru în situații inedite, pe probleme și populații mai puțin cunoscute. Culegerea unor itemi descriptivi din conștiința comună a colectivității vizate, consultarea experților și elaborarea pe această bază a instrumentelor de investigație se recomandă și în cercetarea familiei din țara noastră. Multe dintre instrumentele traduse - și chiar adaptate, dar nu suficient -, în special din limba engleză, au un conținut de itemi ce nu se potrivesc realității socioculturale de la noi. Aceasta a fost
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Multe dintre instrumentele traduse - și chiar adaptate, dar nu suficient -, în special din limba engleză, au un conținut de itemi ce nu se potrivesc realității socioculturale de la noi. Aceasta a fost și concluzia unor cercetători români, care au aplicat în investigațiile autohtone câteva scale principale ce privesc rolurile și atitudinile membrilor din familie: scala diviziunii rolurilor, scala autorității în familie și scala ideologiei familiei tradiționale (Stănoiu, Voinea, 1983). Un procedeu relativ ușor de aplicat este cel al ierarhizării atributelor-valori de către subiectul
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
un ansamblu de tehnici și procedee prin care valorile, atitudinile, trăsăturile de personalitate sunt deduse de către cercetători din manifestările verbale sau comportamentale propriu-zise, spontane sau provocate ale subiectului, fără ca acesta să cunoască prea bine scopul urmărit de cel care efectuează investigația. Întrebările indirecte se bazează pe principiul că subiectul, într-o formă sau alta, proiectează în replicile altora propria atitudine. S-a constatat că validitatea itemilor indirecți este mai mare atunci când se folosește ca proiectant un subiect indefinit, impersonal, și nu
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
prin care oamenii se grupează după asemănări, iar odată grupați seamănă mai mult între ei. (Sunt de luat în considerare și anumite stereotipii sociale, modele generale de apreciere, care ecranează diferențele individuale.) De aceea, aportul metodei grilei de repertoriu în investigația valorilor ar crește substanțial prin formularea instrucției de așa manieră, încât subiectul să indice persoane din medii sociale eterogene și, mai ales, prin compararea descrierilor realizate de subiect cu informații din alte surse referitoare la persoanele caracterizate de el. S-
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
cazul analizei de conținut, mai legitimă este cercetarea validității de construct și mai ales a celei logice (de conținut), adică determinarea legăturii logico-semantice dintre ipoteze, categorii, indici și caracteristicile textului (Chelcea, 1985). Problema interpretării intențiilor, a valorilor autorului documentului supus investigației nu se rezolvă totuși doar prin relevarea tendinței statistice. Este justificată atât inferența directă, când conținutul este luat ca atare (face value), cât și inferența inversă, când opusul afirmațiilor din conținut trebuie considerat ca adevărat. Rămâne așadar la latitudinea analistului
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
cea din partea soțului. Analiza și interpretarea documentelor de familie își aduc contribuția pe linia ajungerii la date inaccesibile observării directe. Prin scrisori și alte documente se poate lua cunoștință de relații și comportamente inabordabile altfel. Din punctul de vedere al investigației, atare documente au atuul că nu au fost produse la cererea cercetătorului, ceea ce e cazul cu aproape toate celelalte metode (chestionare, scări de atitudini, interviuri etc.). Sunt ferite în acest fel de sursele interacțiunii operator-respondent și, în parte, și de
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și profunzime și pentru a obține o imagine mai bogată și colorată a genezei și cristalizării unor tipare de comportament individual și familial este nevoie de o cercetare de tip calitativ, cu tot arsenalul ei epistemico-metodologic (teorie emergentă în procesul investigației, eșantioane contrastante și teoretice, triangulație etc.). O problemă ce se pretează la un asemenea tratament ar fi și modul cum funcționează relațiile de rudenie (parentalitate) în migrația definitivă și circulatorie din România. O metodă prin excelență calitativă este studiul de
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
soții lucrează mai mult) și eficientizarea alăptării și îngrijirii copiilor, în condițiile poliginiei o femeie alocând mai mult timp progeniturilor ei. Date fiind anumite caracteristici geografice, demografice și economice, mariajul poligamic popular este mai degrabă o necesitate decât un lux. Investigațiile concrete de teren, prin observație directă și prin interviuri intensive, evidențiază multitudinea de tensiuni, mai mult sau mai puțin manifeste în asemenea configurații maritale, fiind legate mai ales de gelozie și rivalitatea dintre copii (de diferite mame sau tați). Variabile
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
religioasă este în mare măsură asociată cu cea rasială și etnică. Studiile care au izolat doar determinațiile variabilei „religie” în alegerile maritale relevă că homogamia religioasă nu este atât de intensă cum e cea rasială, dar ea este încă marcantă. Investigațiile întreprinse în SUA cu câteva decenii în urmă (Hollingshead, 1964) indică un coeficient de corelație de 0,77 pentru religie, în timp ce după clasă socială (șase straturi), coeficientul este de 0,71. Din anii ’60 încoace, și căsătoriile interconfesionale au sporit
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
este foarte clar în ce măsură acești factori arată preferința pentru similaritate, deoarece ei ni se impun cumva. Mai aproape ne situăm de atractivitatea pentru cei ce seamănă cu noi atunci când ne referim la similaritatea în sistemele valorico-atitudinale și trăsăturile de personalitate. Investigațiile pe cupluri maritale au dovedit că există o corelație ridicată între similaritatea axiologică și de personalitate și fericirea în căsătorie. De asemenea, s-a înregistrat o corelație semnificativă între satisfacția în căsătorie și similaritatea reciproc percepută de cei doi soți
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
gen (2000) efectuate în România ne conduc spre concluzia că în țara noastră segregarea tradițională a rolurilor domestice e și mai accentuată, atât în ceea ce privește adulții, cât și ca socializare a copiilor. Aș adăuga însă observația importantă - reieșită clar și din investigația relațiilor familiei extinse modificate cu nucleele rurale și urbane (vezi capitolul 3) - că în cazul României și al altor țări din zonă, configurația sarcinilor gospodărești bărbat-femeie este mult deosebită față de cea a țărilor puternic dezvoltate. De exemplu, bărbații se ocupă
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
femeile din Estonia și cel mai puțin bărbații din Grecia (Hantrais, 2003). Femeile care lucrează sunt nevoite să comprime timpul afectat altor activități pentru a se putea concentra asupra îngrijirii copiilor. Acest lucru se poate deduce și din rezultatele unei investigații întreprinse de noi în municipiul Cluj-Napoca, în anii 1984-1985, pe un lot de 575 de familii (vezi tabelul 5). Cercetări mai recente arată că situația s-a schimbat în bine și în țara noastră, pentru femei în general, dar acolo
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
face curte, admirația și dorința sinceră de o relație intimă, de hărțuire. Cert este că hărțuirea sexuală induce victimelor depresie, anxietate, umilință, nervozitate și furie (Paludi, 1990). Contextul domestic poate compensa aceste stări, dar este și marcat negativ de ele. Investigațiile întreprinse de noi arată că femeile din România nu dezvăluie decât rar familiei, și îndeosebi soțului, experiențele de hărțuire la locul de muncă, fiind în joc frica de gelozie și de culpabilizare. 6.2.2. Organizarea bugetului familialtc "6.2
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
ca adult, cu mențiunea crucială - dacă este un mariaj fericit (Glenn, 1998). 6.3.2. Factori ai reușitei și nereușitei familiale. Sindromul incapacității de conviețuiretc " 6.3.2. Factori ai reușitei și nereușitei familiale. Sindromul incapacitĂȚii de conviețuire" Într-o investigație ce urmărea problemele majore cu care se confruntă familia, efectuată în 1984-1985 (Iluț, Cordoș, 1986), ne-a interesat și percepția cuplurilor conjugale referitoare la sursele satisfacției și insatisfactiei maritale. Pe baza aprecierii unor itemi, cum ar fi „consumul de alcool
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
cât volumul lor în structura populației este tot mai mare în cultura euro-americană și, dintre ele, tot mai multe sunt singure. În plus, se consideră că pensionarea reprezintă o sursă suplimentară de agravare a precarității lor materiale și psihospirituale. Multe investigații infirmă însă imaginea aproape dezolantă despre condiția bătrânilor în societățile moderne și postmoderne. În afara faptului că degradarea este mai mult pe linia abilităților fizice decât a celor mentale, nici în ceea ce privește statutul socioeconomic datele sistematice nu ne îndreptățesc la o viziune
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
violenței față de femei, ideologia dominației și a agresivității masculine etc. Desigur, toți acești factori „macro” contează foarte mult, și în mod îndreptățit studiile sociologice se focalizează asupra lor. Variabilele psihologice „de blamare” nu trebuie însă neglijate. Situațiile cotidiene, ca și investigațiile empirice ne arată că la aproximativ aceleași condiții sociale, oamenii se comportă diferit și în privința violenței. Într-o abordare mai concretă a violenței din grupul familial, și cu deosebire în munca de asistență socială, alături de factorii macrosociali sunt imperios operante
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
sunt mai puternici fizic. Nu întâmplător cazurile în care sunt bătuți de partenera lor conjugală sau de iubire, răniți sau omorâți se petrec când aceștia dorm sau sunt foarte beți. Este un fenomen ce a fost încă puțin explorat prin investigații sistematice. Soții se agresează reciproc, cu intensități și frecvențe diferite, unii cu totul circumstanțial - o palmă, după care regretă și își cer iertare în genunchi -, alții cu sadism, și repetat. În societățile tradiționale, de dragul copiilor și de gura lumii, multe
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
că, în afara calculului rece, funcționează ca suport genetic altruismul consangvin. O serie de cercetări demonstrează că la majoritatea familiilor, chiar dacă nu sunt ferite de neînțelegeri și probleme, răspunsul nu este abuziv, ci unul de solidaritate și înțelegere autentică. Într-o investigație recentă, M. Warr și C. Ellison (2000), punând în paralel temerile și îngrijorările față de siguranța propriei persoane în fața criminalității (atacuri fizice pe stradă, răpiri, violuri etc.) și îngrijorarea și preocuparea în legătură cu ceilalți membri ai familiei, au ajuns la concluzii încurajatoare
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
dă siguranță relației cauză-efect. Chiar dacă prin studii longitudinale se identifică anterioritatea temporală față de divorț a intrării în serviciu a femeilor, se ridică întrebarea dacă nu și-au căutat un loc de muncă tocmai pentru că despărțirea se profila la orizont. Numai investigații de mare complexitate pot ajunge la date ferme, cuplându-se metodele cantitative cu cele calitative (vezi capitolul 2). Factorii și variabilele mai specifice ar putea fi grupate în trei mari clase: 1. Variabilele de ordin premarital, dintre care semnificativă în
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
capitalului domestic (locuință, bunuri), copii și investiții de ordin psihologic. Existența copiilor în căsnicie afectează fundamental hotărârea de a divorța sau nu. Constituind un capital marital specific, a cărui valoare scade prin despărțire, copiii favorizează stabilitatea cuplului. Unele date ale investigațiilor empirice confirmă însă și celălalt efect al prezenței copiilor, și anume scăderea calității viețiide familie, mai ales când sunt copii-problemă (Waite et al., 1985). Nașterile premaritale măresc riscul divorțului, dar graviditatea premaritală, nu (Teachman, 1983). Investițiile monetare în locuință și
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
sau cel puțin partenerul de coabitare), copiii sau nepoții sunt de neînlocuit. O serie de cercetări sistematice arată că cele mai multe dintre persoanele singure văd în această condiție mai mult dezavantaje decât avantaje, comparativ cu o relație stabilă. Mai mult, asemenea investigații (vezi Shostack, 1987) dezvăluie că numărul celibatarilor „înrăiți”, cei care nu vor să audă de căsnicie sau coabitare, este de fapt mic, marea majoritate a persoanelor singure tânjind după o legătură afectivă sigură și de durată. Un studiu ce a
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
păreri dintre părinți și copii cu privire la îmbrăcăminte, consumul cultural, sex, relațiile interpersonale, atitudinea față de școală sunt evidente. S-a încetățenit chiar și expresia de „ruptură între generații” (generation gap). Există un disens axiologic-atitudinal, dar există și continuitate. O serie de investigații arată că sublinierea doar a conflictelor valorice nu este justificată ontologic. A. Percheron (1980) constată că atitudinile și opiniile tinerilor manifestă mari abateri de la tradițional atunci când e în joc comportamentul cotidian personal (sex, îmbrăcăminte, coafură etc.), în schimb majoritatea se
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
părinții de vârstă mijlocie constituie o generație sandviș - prinsă între obligațiile față de copiii lor, dar și față de cei ce le-au dat viață -, femeilor de vârstă mijlocie li se aplică și mai apăsat această etichetare. Constatări asemănătoare rezultă și din investigațiile efectuate în Belgia, Norvegia și inclusiv în România (Tîrhaș, 2003). d) Diferențe marcante în natura și intensitatea relațiilor și a schimburilor familiale intergeneraționale s-au evidențiat și cu privire la clasele și straturile sociale. Am văzut cum pentru familiile țărănești raporturile sunt
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
studiile referitoare la procesele de întrajutorare familială au în vedere cel puțin trei generații (Hogan et al., 1993). Alături de acestea, și relațiile familiei conjugale cu familiile fraților, unchilor, mătușilor și cu alte rude au relevanță economică, socială și afectivă. În investigațiile sale etnografice cu privire la grupurile de imigranți de origine italiană din Londra, R. Firth (1956) a fost surprins de extensiunea a ceea ce el a numit „universul parentalității”; amplitudinea relațiilor de rudenie era mai mare pe dimensiunea transversală, pe linia colateralității, dar
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]