7,839 matches
-
participă și neveste tinere. Dintre obiceiurile foarte vechi legate de munca în gospodărie se mai mențin și astăzi „clăcile", ca forme de întrajutorare în muncă. Acestea se desfășoară pe tot parcursul anului. Amintim clăcile de: cosit, gunoit, desfăcut porumb, colectat lână, prășit, secerat, cărăușit (mai ales atunci când omul își construiește o casă). La unele dintre ele s-a renunțat, dar majoritatea au rămas, ca semn al solidarătății sătești, ca formă de întrajutorare, dar și ca prilej de destindere și veselie după
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
administrativă-teritorială cuprinde trei sate: Vornicenii, Dealu-Crucii și Davidoaia. Satul Vorniceni este o așezare veche, relativ mare, specializată în cultura plantelor, creșterea animalelor (vite și oi), ocupații care s-au păstrat până astăzi. De asemenea ocupațiile tradiționale legate de prelucrarea cânepii, lânii, pielicelelor de miel, țesutul în stative și „războiul” vertical au reprezentat principalele surse de trai pentru locuitori. Celelalte două sate sunt mai noi și mai mici. Atât Vornicenii, cât și cele două sate au avut, permanent, surse de apă potabilă
Comuna Vorniceni, Botoșani () [Corola-website/Science/300932_a_302261]
-
streașina casei acumulând în ele apa de ploaie. Până nu demult, când apa potabilă a fost canalizată, puteau fi văzute femeile care purtau apă de la izvoare în urcioare de lut legate în spate cu ajutorul unei fâșii de pânză sau de lână, țesută în război, numită ștergură. Ulcioarele numite ,vase” erau legate două în spate și unul în față. Pe Valea Luncilor și Valea Letii au fost amenajate mori de apă prin cădere, unde locuitorii măcinau secara cultivată pe terenurile proprii precum și
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
la timp la locul stabilit, iar în locul lui va intra un alt copil. Jocuri mult îndărgite de adolescenți și chiar de cei mari sunt cele cu mingea „de-a lopta”. Lopta este o minge nu prea mare din fire de lână cusută cu ață ca să nu se deșire. Unul din jocuri este „de-a viaa”. Participă trei copii care se așează în linie dreaptă la distanță de circa zece pași unul de celălalt. Cel din mijloc este în casă. El trebuie
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
mortul de drum. Se dă peste ,copârșeu” pomană de sufletul mortului rudelor și oamenilor săraci. Prima dată se dă un cocoș celui ce rămâne capul familiei. Hainele mortului se dau celui care l-a spălat. Se mai dau oi, fiindcă lâna oilor ține apă mai mult timp și mortului nu-i va fi sete. Inainte de a porni spre groapă, se dau „coci” copiilor de pomană. Primul coc copt pentru înmormântare se aruncă în podul casei îndată ce este scos din cuptor
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
bun pentru orice boală la animale, folosindu-se rădăcina introdusă în mușchi sau în partea exterioară a urechii. Toate plantele de leac sunt uscate pe pod, la umbră. Mai demult îmbrăcămintea locuitorilor se confecționa din pânză de cânepă și din lână. In acest scop se cultivau mari suprafețe cu cânepă, iar prelucratul acesteia era o operațiune deosebit de importantă și cerea eforturi îndelungate din partea femeilor. De aceea după melițat, trasul fuioarelor și pieptănat se organizau clăci și șezători. Femeile care aveau cânepă
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
de însuși Prințul Charles, care a renovat biserica și câteva case din localitate redându-le ceva din strălucirea inițială. Izolarea, dar și absența altor ocupații in afară de agricultură, au făcut ca pe la sfârșitul anilor ‘90 să apară proiectul Șosete din lână naturala din Viscri, inițiat de cei doi nemți stabiliți aici. Șosetele croșetate din vechi pulovere de lână de către femeile din sat erau la început date în schimbul alimentelor (zahăr, ulei sau pâine). Cum grămada de șosete a început să crească din ce în ce mai
Viscri, Brașov () [Corola-website/Science/300982_a_302311]
-
strălucirea inițială. Izolarea, dar și absența altor ocupații in afară de agricultură, au făcut ca pe la sfârșitul anilor ‘90 să apară proiectul Șosete din lână naturala din Viscri, inițiat de cei doi nemți stabiliți aici. Șosetele croșetate din vechi pulovere de lână de către femeile din sat erau la început date în schimbul alimentelor (zahăr, ulei sau pâine). Cum grămada de șosete a început să crească din ce în ce mai mare, cu timpul trocul s-a transformat într-un adevărat proiect la care participă 125 de femei
Viscri, Brașov () [Corola-website/Science/300982_a_302311]
-
persoane care se ocupau cu activități ne-agricole: „intelectualitatea sătească” (funcționari publici, învățători, preoți, medici, funcționari ai băncilor populare etc.), proprietari de exploatații agricole, meseriași și comercianți (croitori, dulgheri, fierari, cârciumari etc.) sau muncitori în industria agricolă (morari, dărăcitori de lână, mecanici agricoli etc.). Cel mai relevant aspect economic este prezența activă a băncilor populare, în număr de 3 cu un capital total de 364.758 lei. În 1931, o nouă reorganizare administrativă, creează pe teritoriul actual al comunei următoarele unități
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
și izmene albe. La sărbători aceștia aveau o zadie albă peste izmene, la care s-a renunțat înainte de al doilea război mondial. La fel ca și la femei, bărbații puteau purta tieptar sau buică iar iarna sumane și cioareci de lână. În vreme caldă se umbla desculț. Iarna sau la ocazii se foloseau opincile sau cizmele, roșii pentru femei și negre la bărbați. Dintre accesorii se disting șiragurile de mărgele și muruna la femei și chimirul și straița (traista) la bărbați
Cizer, Sălaj () [Corola-website/Science/301785_a_303114]
-
Luminișu, cuprindea: năframa, spăcelul (cămașă), poalele albe și zadia neagră. La acestea se puteau adaugă un pieptar . Bărbații purtau cușma, spăcel și izmene albe. La fel ca și la femei, bărbații puteau purta pieptar iar iarnă sumane și cioareci de lâna. Orice oaspete ce trece pragul unei case din Luminișu cu siguranță nu va pleca cu stomacul gol. Tradițională este plăcintă creată făcută cu brânză dulce de vacă sau cu brânză de oaie. Horinca din prune sau mere este băutură tradițională
Luminișu, Sălaj () [Corola-website/Science/301806_a_303135]
-
aplicații de ornamente florale și geometrice din piele de oaie. "Poalele" (fusta) erau făcute din pânză de cânepă cu o bordură din broderie aplicată în partea de jos. Peste poale, în partea din față se purta o "zadie" (șorț) de lână, de obicei de culoare roșie ori albastră, încrețită în partea de sus, cu panglici cusute în partea de jos, iar în părțile laterale sunt brodate sau cusute două "prime" (panglici) cu ornamente florale în culori vii. În jurul gâtului se purtau
Pria, Sălaj () [Corola-website/Science/301824_a_303153]
-
brodate sau cusute două "prime" (panglici) cu ornamente florale în culori vii. În jurul gâtului se purtau de la unu la câteva rânduri de mărgele sau "stoli" , iar pe cap "cunună" (coroniță). În perioada iernii se purta suman "sur" (gri) făcut din lână de oaie, ornamentat la încheieturi cu prime subțiri de postav de culori diferite. Încălțămintea era alcătuită din cizme sau ghete din piele neagră, purtate la sărbători, iar în zilele de lucru se purtau opinci. La portul femeilor mai în vârstă
Pria, Sălaj () [Corola-website/Science/301824_a_303153]
-
alcătuit dintr-o "chimeșe" (cămașă), de obicei purtată peste pantalon, din pânză albă de cânepă cu guler strâns la gât, mâneci largi cu manșetă și broderie de culoare albă, albastră sau galbenă. Peste chimeșe se purta un "laibăr" (vestă) de lână "sură" (gri). "Cioarecii" (pantalonii) erau de culoare albă, din pânză de cânepă, sau suri, din lână. În picioare se purtau cizme sau bocanci din piele neagră, în sărbători și opinci în zilele de lucru. În perioada anului când vremea era
Pria, Sălaj () [Corola-website/Science/301824_a_303153]
-
guler strâns la gât, mâneci largi cu manșetă și broderie de culoare albă, albastră sau galbenă. Peste chimeșe se purta un "laibăr" (vestă) de lână "sură" (gri). "Cioarecii" (pantalonii) erau de culoare albă, din pânză de cânepă, sau suri, din lână. În picioare se purtau cizme sau bocanci din piele neagră, în sărbători și opinci în zilele de lucru. În perioada anului când vremea era călduroasă pe cap se purta "clop" (pălărie) de paie sau postav, iar în timpul iernii, "cușmă" (căciulă
Pria, Sălaj () [Corola-website/Science/301824_a_303153]
-
morile de apă(călugării aveau o moară de apă la iazul lor situat în spatele grădinii Romașcu) sau la râșniță pe care o aveau unii locuitori acasă. O altă unealtă, folosită în gospodărie, era piua. Cu ajutorul acesteia se înveleau țesăturile de lână din care oamenii î-și făceau sumane și bernevigi. Locuri ce nu trebuie uitate; „Livadă, Via Mânăstirii, Iazul Călugărilor, Drumul Călugărilor, În Țarnă, La Plop, La Tei, Pruna, Poiana din Pruna, Gura Drumului, Cărarea Dorobanțului, În Poeană, În Râpă, La
Căpușneni, Vaslui () [Corola-website/Science/301871_a_303200]
-
frasin, ulm, plop, cireș, salcâm iar ca animale întâlnim mistreți, căprioare, iepuri, vulpi, bursuci, arici și păsări răpitoare (uliu). căzuți în campania 1941-1945. se făceau de obicei, la casa unui om, unde se adunau mai multe femei pentru tors cânepă, lână sau alte munci pentru femei. La aceste adunări, se mânca de obicei grâu și porumb fiert, iar un bărbat bun de glume, era invitat pentru a se face haz. Obiceiuri vechi, care se mai păstrează și azi- „La Vulpe” „s-
Căpușneni, Vaslui () [Corola-website/Science/301871_a_303200]
-
în geometrie stilizată flora ori fauna. O altă categorie de țesături, deși se produc în cantități mai mici, o reprezintă traistele, desagii, sacii și nelipsitele ștergare, ce asigură în totalitate nevoile țărănești. Traistele și desagii au la bază de obicei lâna. Ștergarul, elementul nelipsit din gospodăria țăranului, este realizat din fibre de in, cânepă și bumbăcel și rareori este garnisit cu fibre de lână. Biserica din satul Mărițeia Mare a fost construită în perioada 1897-1900. Referitor la construcția acestei biserici, Cronica
Măriței, Suceava () [Corola-website/Science/301971_a_303300]
-
și nelipsitele ștergare, ce asigură în totalitate nevoile țărănești. Traistele și desagii au la bază de obicei lâna. Ștergarul, elementul nelipsit din gospodăria țăranului, este realizat din fibre de in, cânepă și bumbăcel și rareori este garnisit cu fibre de lână. Biserica din satul Mărițeia Mare a fost construită în perioada 1897-1900. Referitor la construcția acestei biserici, Cronica Parohiei Măriței consemnează următoarele: "„S-au colectat 5.000 florini și s-a cumpărat de la Direcțiunea Căilor Ferate materialul de lemn, de la podul
Măriței, Suceava () [Corola-website/Science/301971_a_303300]
-
înființat orașe noi precum Zaragoza ("Caesaraugusta"), Mérida ("Augusta Emerita"), Valencia ("Valentia"), León ("Legio Septima"), Badajoz ("Pax Augusta") sau Palencia ("Παλλαντία / Pallantía"). Datorită tutelei romane economia peninsulei s-a dezvoltat. Hispania a servit ca grânar imperiului. Limanele sale au exportat aur, lână, ulei de măsline și vin. Producția agricolă a crescut după introducerea sistemului de irigare. Creștinismul a fost introdus în Hispania în secolul I și a devenit foarte popular în special în orașe în secolul II. Majoritatea limbilor (o excepție fiind
Spania () [Corola-website/Science/296723_a_298052]
-
aici Școala de călărie spaniolă și muzeul „Lipizzaner”. În „Camera Comorilor” vizitatorul poate admira printre altele coroana imperială aparținând Sfântului Imperiu Roman (datând de prin 962), coroana imperială austriacă (1602), comoara Burgunzilor din secolul al XV-lea și comoara Ordinului Lânii de Aur. Tot aici se mai pot vizita apartamentele imperiale, spațiul privat ce a aparținut Majestății sale Împăratul Franz Josef, saloanele de mese, de bal, etc. Prater este un parc de distracții uriaș, ce este utilizat de vienezi drept principal
Viena () [Corola-website/Science/296758_a_298087]
-
bostani. O masă cu polițe în partea de jos pentru păstrarea vaselor, slujea la pregătirea mâncării. De grinda atârnă o poliță pe care se puneau oale cu laptele „la prins” . În cealaltă cameră se aflau paturile așternute cu velnițe de lâna, lepedee cu alesături și perne înflorate, cu atat mai mult cu cât familia era mai înstărita și cu mai multe fete de măritat Deasupra paturilor, pe o prăjină, atârnau hainele (că atunci, hainele erau zestre) și ghemele de tort de
Huta, Cluj () [Corola-website/Science/300332_a_301661]
-
alesături și perne înflorate, cu atat mai mult cu cât familia era mai înstărita și cu mai multe fete de măritat Deasupra paturilor, pe o prăjină, atârnau hainele (că atunci, hainele erau zestre) și ghemele de tort de cânepă și lâna, ca semn al vredniciei muierilor. Într-un lăițer se păstrau hainele de sărbători: cioreci, zadii, cămăși, ș.a. - printre care puneau crenguțe de busuioc. O masă și 2-3 scaune completau mobilierul. Pereții erau împodobiți cu blide și icoane pe sticlă, încoronate
Huta, Cluj () [Corola-website/Science/300332_a_301661]
-
jucau și chiuiau, druștele confecționau steagul nunții. Pe o bată de lemn împistruită (incrustata cu motive geometrice), cu o cruce la unul dintre capete, de obicei una folosită și la alte steaguri, era prinsă o năframa de păr (băsma de lâna) împodobita cu mărgele colorate, zgărduțe (bentițe de mărgele), panglici multicolore, cununi de flori de câmp din care nu lipsea barbârnocul și clopoțeii. Steagul purtat de un flăcău chipeș, apropiat al mirelui era nelipsit din toate momentele ceremonialului, stegarul fiind alături de
Huta, Cluj () [Corola-website/Science/300332_a_301661]
-
cu profil tot patratic. Aici se făcea așa-numitul “fundament”, din bârne de lemn incastrate în sare, pe care se sprijinea întregul puț. Apoi se arma puțul, de jos în sus, la început cu un amestec de argilă, pleavă și lână de oaie (pentru impermeabilizarea pereților), după care cu bârne (grinzi) de lemn. Grosimea armăturilor era de 0,3 m (1 pas), astfel ca profilul efectiv al puțului se reducea în final de la 2,8 x 2,8 m la 2
Ocna Dejului, Cluj () [Corola-website/Science/300345_a_301674]