8,912 matches
-
cum o numea Coșeriu. E vorba îndeosebi de Herder, care formulează ideile centralității limbii, de Hegel, care subliniază două caracteristici fundamentale ale limbajului, alteritatea și istoricitatea, dar mai ales de Wilhelm von Humboldt, pentru că acesta, pentru prima dată în istoria meditațiilor despre limbaj, adaugă filozofiei și o perspectivă lingvistică autentică 35. Începînd cu Herder, limbajul devine punctul de plecare, nucleul și punctul de sosire ale unei bune părți a gîndirii filozofice. Prin Humboldt este descoperită diversitatea uimitoare a limbilor lumii, în
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
dar este suveran atotputernic și transcendent, atât creator cât și distrugător; în realitate, Raiul și Iadul nu există în această lume, ci doar dincolo de ea. Pentru un Sikh adevărat, cuvântul (Shabad) este singurul loc sfânt și apa râului sfânt, iar meditația trăită într-o viață de adevăr trebuie să fie singurul pelerinaj. Stând pe jos pe covorul roșu alături de credincioșii Sikh și ascultând muzică devoțională, intri treptat intr-o lume a liniștii și a echilibrului sufletesc, de unde vacarmul zgomotelor din fața templului
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
natura iluzorie; Originea Suferinței este dorința, cauza renașterii; Încetarea Răului este încetarea acestei dorințe; Calea care duce la încetarea Răului este Nobila Cale Octuplă: vederi corecte, vorbire corectă, acțiune corectă, mijloace de existență corecte, efort corect, voință corectă, atenție corectă, meditație corectă”. Buddha a explicat Cele Douăsprezece Înlănțuiri, cauze ale suferinței și parcurgând drumul invers le-a arătat Calea către Eliberare, spre Nirvana; la iluminare, în predica sa din Benares, a spus: “nașterea este suferință, îmbătrânirea este suferință, boala este suferință
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
înaltă de 34 de metri este înconjurată de 6 statui de bronz mai mici, care reprezintă 6 femei ce i oferă lui Buddha din palmele lor „flori, tămâie, lămpi, unguent, fructe și muzică sacră”, care simbolizează „caritatea, moralitatea, răbdarea, zelul, meditația și înțelepciunea”, necesare pentru a intra în Nirvana. Acolo sus, turiștii fac poze între ei și filmează oamenii care urcă sau coboară pe cele 268 de trepte. Nu le scapă nici copacii cu coroane argintii ce cresc de o parte
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
murale, a căror prezență te liniștește asemeni unui cer albastru. Cele 28 de camere cu aer condiționat, minibar și TV păstrează aerul tradițional portughez prin mobilierul masiv sculptat, prin draperiile grele și oglinzile prețioase, care te îmbie la odihnă și meditație. În curtea interioară există o piscină cu apă rece de munte. Restaurantul cu 150 de locuri și terasa cu 200 locuri cu vedere spre Marea Chinei de Sud oferă condiții optime pentru petreceri, de unde seara poți privi splendidul apus de
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
responsabilitatea, sinceritatea, prietenia, ordinea și rânduiala în viața personală și în cea comunitară etc. Nu există rețetă unică, soluție magică. Cert este faptul că ai nevoie pentru a putea simți eficiența terapiei spirituale de ani și ani de rugăciune, lectură, meditație, artă. Serviciul este solicitant? Da, pentru că deseori noi ni-l facem așa. Muncim mai mult pentru bani, carieră și prestigiu. Ne sacrificăm deseori familia și chiar viața personală. Problema este că nu suntem pregătiți pentru un asemenea uriaș efort. E
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
noastră. Este, înainte de toate, o problemă spirituală și religioasă. Partea spirituală se referă la faptul (argumentat statistic) că nu mai citim cărțile fundamentale. Nu mai știm să ne reculegem și să ne rugăm. Ne este complet străin exercițiul viu al meditației. Pe scurt, suntem morți spiritual. Muncim, apoi ne odihnim și vegetăm în fața micului ecran. Partea religioasă a problemei se referă la faptul că nu suntem capabili să înțelegem dimensiunea simbolică a catastrofelor ultramediatizate. Nu gândim profund. Luăm ca atare simpla
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
fi observată cel mai bine la jocurile de cărți, cînd prestidigitația face să apară din neant un al cincilea as, sau cînd reușesc să subtilizeze din pachetele deținuților diverse bunuri. Mîinile sînt "uneltele" de învățare a carierei infracționale, făcîndu-se adevărate "meditații" cu cei neinițiați pentru a-i deprinde deschiderea oricărui lacăt, a oricărei uși, pentru a șterpeli din buzunare diverse bunuri. Și tot ele transmit fulgerător mesajele de autoritate, cînd lovesc năpraznic în locurile cele mai dureroase, dar fără a lăsa
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
gresia marmoreeană. Pauză. Cornel se uită la mine, eu mă uit la Cornel. Mă gândesc că nici măcar nu mai pot să ies din baie, Cornel s-a oprit în cadrul ușii, îmi blochează accesul spre cavou. Stau o clipă, adâncit în meditație. Apoi mă hotărăsc să improvizez. Îl întreb pe Cornel dacă nu vrea să facă o baie. Câteva secunde, rămâne în stop-cadru. Apoi își mișcă puțin gura. Scuze? Poate că engleza mea nu e pe înțelesul lui. Îl mai întreb o dată
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
de substanță se vor dizolva în mod automat, ceaiul nu mai trebuie strecurat! Ba, mai mult, impuritățile dizolvate nu se vor depune în ficat, rinichi și alte organe vitale... Într-adevăr, la asta nu ne-am gândit, spuse, după o meditație scurtă dar profundă, cercetătorul C. Ideea în sine nu e nouă, adăugă cu aplomb cercetătorul D. De aceea, am o întrebare, colega: Și în ce vei ține acea substanță care dizolvă orice, cum spui?... Era o logică de fier în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
furnizează textul altor arte. Astfel, oratoriul Miorița (pentru trei soliști, cor și orchestră) al lui Anatol Vieru constituie o impresionantă reinterpretare a unei viziuni asupra vieții și a morții, identificabile în balada populară; o zguduitoare construcție sonoră ce configurează o meditație asupra condiției umane este opera Iona, a aceluiași Anatol Vieru, operă ce are punct de plecare drama omonimă a lui Marin Sorescu. Au existat însă și epoci, ca sfârșitul veacului al XIX lea, în care s-a promovat ideea unui
Literatura şi celelalte arte. Aspecte intercurriculare. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Iulia Murariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1360]
-
chipul și asemănarea Lui). Adevărata mântuire se află în noi, în puterea de a ne elibera spiritul de conveniențe, de angoase, de monștrii misticismului. Divinul concretizat, substanțializat, este supus umanului: Persiflarea mitului reînvierii descoperă sub zâmbetul sarcastic al autorului o meditație tulburătoare asupra naivității cu care ne pregătim pentru moarte, lăsând responsabilitatea faptelor noastre în grija unei forțe exterioare: . Personajul are revelația finală a propriei existențe, apelându-se. Gestul semnifică lupta împotriva destinului, înfruntarea divinității, ca imanență, asumarea condiției individuale și
Avatarii conştiinţei-de-sine. De la existenţialismul kierkegaardian la parabola literară. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Dorina Apetrei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1380]
-
Europa. Eliade nu recurge la magie sau la alte practici spiritualiste pentru a da un sens Naturii, pentru a descoperi hierofaniile și structura religiozității cosmice; atingerea sacrului, după cum afirmă într-o notă de Jurnal, i-a devenit posibilă printr-o meditație asupra experienței obișnuite a țăranilor români și bengali. Sacrul nu are nevoie de elemente supranaturale pentru a se manifesta, el e mereu verosimil, dar cumva non-concordant. Există mereu ceva, un semn, un indice al decalajului, al deplasării, al fracturării percepției
Despre sacralitatea sacrificială a lunii. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Simona Modreanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1377]
-
con molto - apropiată oarecum prin atmosfera lirică de Simfonia nr. 4, este viziunea măreției strălucitoare ce se conturează promițător în depărtări. Mersul lin, pulsul ritmic învăluit de desenul melodic al suflătorilor, capătă uneori accente maiestuoase, conferind ideii centrale virtuțile unei meditații, un răgaz în vederea luptei apropiate. Clădit în formă de rondo mic (cu o singură temă) care, revenind în mai multe rânduri, este despărțit de cuplete mereu noi, Andantele transpune pe auditor în sfera unei înalte elevații spirituale. Partea a doua
„Răscoala”, de Liviu Rebreanu şi „Simfonia nr.5 în do minor op.67”, de Ludwig van Beethoven. Afinităţi posibile. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Carmen Bocăneţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1355]
-
a obligațiilor către stat, prezentarea evenimentelor se face permanent din interior, avându-se grija detaliului. întocmai ca în romanul Moromeții, în Delirul și Marele singuratic este surprinsă istoria într-un moment de cumpănă. în plus, Delirul rămâne, înainte de toate, o meditație asupra momentelor tulburi ale istoriei. Relațiile familiale trec în plan secund, deoarece prefacerile istorice și sociale cunosc un adevărat delir ce va avea reverberații în conștiința umană și în urma căruia omul simplu va avea cel mai mult de suferit. Chiar dacă
„Moromeţii” - cronică de familie sau roman social-istoric?. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Butnaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1382]
-
un adevăr istoric: Adevărul istoric, față de care prozatorul se simte dator, deoarece Moromeții face un salt în timp între primul volum și cel deal doilea, este spus în felul specific al lui Preda, cu binecunoscutul amestec de ironie, umor, invectivă, meditație: Prin reductibilitate, "văgăuna” este a satului Siliștea Gumești; asupra acestuia se așterne istoria pentru care "colectivitatea”, deprinsă să trăiască într-un alt timp decât cel istoric, nu optează, ci se lasă cotropită, nu pentru că nu are voință, ci pentru că nu
„Moromeţii” - cronică de familie sau roman social-istoric?. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Butnaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1382]
-
Memorabile sunt pentru mine trei întâlniri ulterioare cu el: o dată în vara lui 1947, pe o alee a cimitirului clujean, unde adesea mă plimbam și eu ca atâția alți amatori de verdeață și liniște, excelent mediu pentru lecturi dificile și meditații amoroase, când mi-a prevestit cu satisfacție că peste un an nu vor mai exista decât publicații îngrijite de stat, că periodicele și editurile vor înceta să mai aparțină particularilor - m-a trecut un fior rece prin șira spinării, simțind
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
pasionate, exemplare de umanitate la care cel mai mic defect capătă un relief deosebit. La Rochefoucauld a luat parte la Frondă, Chamfort la Revoluție. Vremurile tulburi, punând pasiunile, goale, în văzul tuturor, le ușurează cunoașterea; ele sunt providența observatorului, pentru că meditația asupra omului cere, pentru a se naște și a se adânci, niște condiții capabile să stârnească mirarea sau stupoarea. Seneca a fost cu adevărat contemporanul lui Nero; Marcus Aure lius n-a trăit nici el tocmai în huzurul istoriei, nici
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
de anatema pe care a rostit-o împo triva semenilor săi, împotriva noastră a tuturor, nu există alt recurs decât detașarea de realitățile omenești, decât refuzul de a le lua în considerare și de a apăsa cu gândul asupra lor. Meditația asupra ființei te face mai puțin amar. Îndată ce analizezi actele și le examinezi în amănunt și fără scrutare, te situezi în afara absolutului și a mântuirii: nu mai ai scăpare, nici nădejde, nici echilibru. Moraliștii, cu excep ția lui Vauvenargues, cel
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
fără măcar să recunoască faptul că le-a auzit, să le regăsească, să zic așa, și să-și aproprieze prin reflecțiune informația care, pare-se, îi fusese dată. Ideile care nu-i veniseră pe loc nu le dobândea decât cu încetineala meditației filozofice, căci spiritul acesta lent sălășluia în natura cea mai vie și cea mai impresionabilă. Erau nenumărate lucruri pe care nu le știa, pe care nu le onora nici cu o secundă de atenție; acorda însă întotdeauna importanță celor pe
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
de gânduri mari rău îmbinate și împerecheate, pe care le împrumuta când exemplelor lui Napoleon, când teoriilor socialiste, uneori amintirilor din Anglia, unde trăise; surse foarte diferite și multe din ele foarte contra dictorii. Le înmănunchease cu caznă în timpul unor meditații solitare, departe de contactul cu faptele și cu oamenii, pentru că era, prin fire, un om visător și himeric. Totuși, când era silit să părăsească aceste regiuni vaste și vagi pentru a-și concentra spiritul în limitele unei situații anu me
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
zilnic la cursuri, singura lor obligație era ca, pe rând, câte unul pe zi să rămână în școală pentru a asigura liniștea și buna desfășurare a orelor la clase, iar seara să fie fiecare în clasa repartizată pentru a surpaveghea meditația elevilor. Pentru mine, care dusesem 8 ani viață de internat la Școala Normală din Bârlad, am considerat aceste atât de reduse pretenții (care adesea nici ele nu erau respectate) un ajutor special acordat pentru pedagogi de a-și termina facultatea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
reduse pretenții (care adesea nici ele nu erau respectate) un ajutor special acordat pentru pedagogi de a-și termina facultatea. De aceea, mi-am dedicat plenar tot timpul liber întru buna desfășurare a vieții școlare: supravegherea elevilor la ore, la meditații, la masă, la culcare, la sculare etc., adesea suplinindu-i și pe ceilalți colegi. Am făcut toate acestea din plăcere și cu totală responsabilitate, mulțumit de cazarea și masa de care beneficiam. Probabil că văzând, sau aducându-i-se la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
zi a urmat lucrarea practică de a doua zi dimineață (la ora 8) și oralul (la ora 16). Pedagog fiind la Școala Normală de la Breazu, mi-am planificat să rezolv la timp programul de dimineață cu elevii (sculare, intrare la meditație) pentru a ajunge la timp la facultate. Am fugit să iau tramvaiul la capătul de la Agronomie. Aici, nefiind nici un tramvai în stație, presat de timp, am continuat fuga până la Universitate, unde am ajuns cu o întârziere de cel mult cinci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
să se confrunte pe teren, restul clasei rămânând pe post de suporteri. Dar totdeauna erau și nemulțumiți dintre cei nealeși care doreau să joace, printre care și eu. Ce-mi vine mie în minte ... într-o seară (la orele de meditație) ... când a doua zi urma gimnastica la ultima oră de clasă ... ies la tablă și scriu ... în glumă, se înțelege, cele două echipe ce urmau să se întâlnească ... denumite: "oameni" și "animale". De unde atâtea nume de animale?... vă asigur că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]