7,800 matches
-
Dumnezeu "în zi de decadință", se scufundă în "abizul profund de necredință", umplând lumea de "tristele-i lamente", urmărit de un "rîs fatale". El, "dilectul amante", nu credea în femeie și viața îi dădea "somnolență". De disperare râdea "ca un nebun". Zamphirescu s-a specializat în "strigoi" (Castelul morții, Mireasa strigoiului), descriind castele sinistre radcliffiane și scene cu spectre. G. BARONZI Vrednic de o prețuire mai mare este G. A. Baronzi (1828-1896), un nou Barac, productiv ca o uzină, traducător și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
fesul după împricinați, dascălul Chiosea bătând pe copii cu imineul scos din picior și cântând un "pa-vu-ga-di" sonor "care-i ieșea pe nas cale de o poștă", Bîrzof, cel care își scuză neomeniile oficiale cu "Ia ne vinovat... slujba!", Manea Nebunul cântând "Fivrelzon! fivrelzon!" (vive le son!). O pagină vrednică de un mare comediograf este convorbirea lui St. Marc de Girardin cu locotenentul român de la Izlaz. PANTAZI GHICA, I. M. BUJOREANU Fratele lui Ion Ghica, Pantazi Ghica (1831-1882) a fost făcut
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
O să-mi zâmbească iar. În folclorul lui Eminescu e o complexă îmbinare de mitologie populară și filozofie a nimicului într-o formă ce pare lineară, dar care e de o savantă împletitură. Piesa rară e cântecul cutărei fete din Călin nebunul, o bocire țărănească de singurătate, fiindcă fata se află în codri în puterea zmeului. Ritmica de descântec evocă o jale cosmică, frica omului singur într-un teritoriu infinit de "lunci deșarte". Solitudinea câmpurilor e simbolizată prin greier. Dar greierii, răspunzîndu-și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
monstruozitate umană. Mitu, copilul cu porniri incestuoase al unui preot, Ileana, fata cu instincte sangvinare a aceluiași, sora vitregă a lui Mitu, strident caz patologic cu forme isterice, acestea sunt cazuri de clinică. În Năpasta, bolnavul declarat e Ion ocnașul, nebun mistic. Însă nici Anca, femeia în stare de zece ani de ură nestinsă, nu pare o ființă normală. E probabil că interesul naturalistic pentru cauzele obscure a împins pe Caragiale spre zona misteriosului. Tardiv pune chestiunea telepatiei. Cănuță "om sucit
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
din cimitirele "cu mari și negre porți" se ridică în arome de flori atomii morților descompuși. Înainte de Bacovia și aproape în spiritul lui Rollinat, poetul cultivă un patetic sfâșietor, în care elementele tipice sunt "simfoniile", "aiurările", "delirurile", "sarcasmele", plânsetele de nebun pe stradă, dansurile macabre, muzica dureroasă (Weber, Chopin): Cântă încet din Weber: "gîndirile din urmă"- Poema unui geniu ce-apune maiestos, Adio-al unui suflet artistic, ce se curmă Pe-o tristă armonie cu sunet dureros! Și degetele-i albe
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Și sfetnici și feciori de crai Și nat de rând. Și clopotele-n limba lor Plângeau cu glas tânguitor; Și-adînc din bubuitul frânt Al bulgărilor de pământ Vorbea un glas, un cântec sfânt Și-nălțător: Nu cerceta aceste legi, Că ești nebun, când le-nțelegi! Din codru rupi o rămurea, Ce-i pasă codrului de ea: Ce-i pasă unei lumi întregi De moartea mea!" Coșbuc este nu numai un desăvârșit tehnician, dar nu rareori și un poet mare, profund original, un
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
marea e figurată în mărgăritar și trâmbiți, luna în oglindă ori într-o mască: Privesc o semuire de om în discul lunii, Un chip bizar ce râde, privind de sus pământul, Un râs amar și straniu ce-l au numai nebunii Și morții, când pe buze le-a-ncremenit cuvântul. Anghel merge și mai departe. El pornește de la o temă, ce e la punctul de plecare o curată abstracțiune, și o comentează metaforic până la epuizarea tuturor relațiilor cu putință. Imaginile formează însă o
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
nervi", prin e exaspera. Atunci, după o fază de prostrație, simțurile sunt cuprinse de o agitație vecină cu demența. Poetul zgâlțână nervos fereastra iubitei ca să-i arate cum plouă cu frunze, bolnavii isterizați răcnesc la ploaie, vitele rag, răcnesc și nebunii și înnebunesc oamenii normali, cetățenii delirează, vorbesc singuri pe drum și râd în neștire, cuprinși de un răget intern asemeni osândiților din cercul al treilea infernal care urlă în bătaia ploaiei. Ca supreme condensări ale teroarei de umid sunt de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
a pietrificat în "legea progresului" și și-a făcut o oratorie didactică bufonă invariabilă: "...Domnilor... din două lucruri unul: ori eu sunt nepriceput și atunci luați-mă de gât, scuturați-mă, strigați-mi: ho! destul, oprește-te! dă-te jos, nebunule! nu meriți să stai unde ai ajuns... Ori d-voastră nu vă faceți datoria și atunci am eu dreptul să vă scutur și să vă strig: Urmați legea progresului, pentru Dumnezeu!..." Plin de vervă în tot ce ține de observarea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ci în substanță. Teroarea de mări negre, zăpezi și vânt aspru e ovidiană: Gazetele din Urbe au avut dreptate Scriind că astăzi apele vor fi-nghețate. Ieri, toată noaptea, cu tridentul său, Neptun Le-a frământat și răscolit ca un nebun. O! cum gemeau, prin vânt, plângând cu aspră voce Năvarnica Lycorias și Phyllodoce, Cum alergau de colo-colo despletite Prin valurile de furtună biciuite! Brumele flamande se prefac în cețuri cimeriene, bălțile dunărene în ape infernale, Mureșul în Styx: Dar Mureșul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
o chestie de care îi ardea inima. Aceste contraziceri, care slăbesc și valoarea literară, se repetă adesea la Alecsandri. Așa, după ce Iorgu se pocăiește, zice, cu asentimentul lui Alecsandri, că trăiește într-o "epocă... unde oamenii civilizați sunt socotiți de nebuni". Dar între cei care-i socotesc așa e și Enache Damian, omul pe care, totuși, Alecsandri îl idealizează. Și ce e mai curios e că această frază citată mai sus Alecsandri o pune și în gura lui Iorgu cel de la
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
pare-că, de chipul cum se face justiția între dânșii, cei din "mahala"? Când e vorba însă de țărănime, Caragiale nu mai râde. Cine n-a tremurat de indignare, ori n-a plâns de milă, la Năpasta, de suferințele bietului Ion nebunul, victimă a unei erori judiciare, căruia i s-au smuls prin bătaie, la instrucție, mărturisiri neadevărate, care l-au dus la ocnă și la nebunie? Dar în Păcat Caragiale insistă pe larg asupra injustiției justiției, când e vorba de țărani
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
să ofere, nu știe să împartă și tot cere, cere,,,,. Păcat că prea mulți au uitat că au un scop, pus aici ca să-l atingă, cu orice mijloc. Păcat că m-am născut să fiu un om prea bun, considerat nebun (pierd multe când spun).. Păcat că viata fuge din mâini ca un shotgun și nu’mi mai convine să fiu bun, și asta e păcat acumă. Poet pe vecie -Te rog, lasă-mă să te privesc, ești atât de frumos
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
după ce fusesem concediat, și anume ca deplin sănătos, din sanatoriul alopatie al doctorului K. din U., În urma unei cure de nedescris, care a durat timp de 4 luni. De altfel, cine mă consideră sănătos, după această fotografie, trebuie să fie nebun, și ar trebui să râzi, dacă nu ar fi atât de trist Încât să plângi. A doua fotografie este făcută exact după o cură și o dieta de 3 ani și jumătate, după metoda Kuhne. Dacă cineva, vreodată, a făcut
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
apa scris pe tăblițe și știut de voi ,,că vine de la latinul aqua”. Acest cuvînt îl găsiți identic fonetic și semantic în eme-gi și este cuvînt românesc vechi scris de 7500 de ani, dar în acele vremuri nu trăiau atîțea nebuni pe meleagurile mioritice. Tovarăși, ați rămas cei mai tari în minciuni și plăsmuiri iar demența voastră nu are limite. Chiar dacă spuneți că aceste falsuri sînt scrise într-o limbă necunoscută, totuși susțineți ,,că textele de acolo nu cuprind decît perioada
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
100 de ani pînă s-au întors la stînca Marpesia, des-pre care am vorbit mai înainte, adică la muntele Caucaz...” În informațiile menționate mai sus există o realitate istorică de care noi românii habar nu avem pentru că ne căutăm ca nebunii rădăcinile prin dosurile altor seminții. Să cercetăm o leacă în borșul vechilor egipteni și vom găsi în dinastia Xll(2000-1785 î.e.n.) trei faraoni cu numele de Sesostris dar mai avem unul în dinastiile Xlll-XlV(1785-1680 î.e.n). In această
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Valerius Flaccus(45-90 e.n.) dă amănunte despre expe- diția argonauților în ținutul hiperboreenilor/geților precizînd că pe porțile străluci- tului templu din cetatea lui Aetes era scris ,,cum mai întîi regele Sesostris, a dus războaie împotriva geților”. Trebuie să fii nebun să poți crede că anticii greci și romani și chiar mai înainte fenicienii au luat-o razna și într-o veselie și prosternare fără margini față de geți, le-au făcut o cîntare de să le meargă vestea peste șapte mări
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
avere. Este pentru a treia oară cînd toți jegoșii mă cheamă pe mine Maico la judecată să mă șterpelească cu o minciună însăilată(prin care se vede). Getul Goe a fost însărcinat să ia acel calabalîc al lui Eno cel nebun și să-l ducă la hotarul adevărat. Eu voi da usturoi acestui cîine gonit de falnicii geți”. Moșia străbună și cenușa strămoșilor erau sfinte pentru neamul geților și ele trebuiau păstrate cu orice preț. Jos pe tăbliță sînt mai multe
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
încercui cu mare desime în jurul zidurilor cetății. Au purces să taie rău pe roșcovanii care și-au găsit adăpost printre șatrele(neamurile) noastre. Neamul cetă- ții geților a închis gura pentru totdeauna multora din neamul zdrențăroșilor care alergau ca niște nebuni și se țineau în cerc. Se șoptește prin agie că Dima, fiul lui boero Bisto s-a îmbolnăvit și este uns cu ire iar rudele îl însoțesc să ajungă la șatra sa. Turnată pe moșia geților de către conducătorul boero Bisto
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
și umbla năuc. L-am întrebat „ce caută”și n-a fost în stare să spună. L-am poftit în cancelarie, a văzut arma cu baineta pusă, s-a repezit s-o ia și a zis către mine: „Na, mă nebunule, mă gândeam să mă sinucid”. în luna iulie,1944, eram cantonați la Gura Honț, și am fost trimis la Ineu ca instructor pentru elevii nou veniți. Pentru că toată noaptea am călătorit în condiții de mare aglomerație, pentru că de la ora 4
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
i-a zăpăcit pe toți. Exercițiul a fost compromis. Ofițerii mi-au cerut explicații. Unii dintre ei căutau chiar o explicație care sămi micșoreze culpa. Atât am spus: „Nu știu de ce am tras”. Mau socotit nebun. Poate că chiar eram nebun. N-am fost pedepsit în nici un fel. Faptul că n-am fost pedepsit mi-a dat mult de gândit, în favoarea ofițerilor prezenți la exercițiu. O răbufnire în iarna anului 1945, am aflat că se preconizează o ședință legionară în cadrul Școlii
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
poetului, scrie la fel: „Atâta vă spun și vă rog să spuneți la toți că nenorocitul meu frate a murit în cea din urmă mizerie și moartea i-a fost cauzată prin spargerea capului ce i-a făcut-o un nebun, anume Petrea Poenaru. Să ferească Dumnezeu și pe cei mai răi oameni din lume să fie instalați la drul Șuțu, că fiecare va avea sfârșitul iubitului meu frate.” Finalul consună cu înțelegerea situației de către redactorii de la Universul. În acest sens
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
din lume să fie instalați la drul Șuțu, că fiecare va avea sfârșitul iubitului meu frate.” Finalul consună cu înțelegerea situației de către redactorii de la Universul. În acest sens, noi, astăzi, putem judeca invers: nu e vina stabilimentului că ținea laolaltă nebuni cuminți și furioși ci, dacă e să căutăm vina morală, este a celor care l-au adus pe Eminescu aici: poetul putea să-și ducă boala în condiții normale, la un spital obișnuit. 3. Sub numele „Hasnaș” figurează, în Enciclopedia
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
sau pe” ceea ce nu are legătură cu încetarea bruscă a bătăilor inimii cum se explică ,,oficial” moartea lui Eminescu. Peste numai o pagină, doctorul Nica formulează această concluzie posibilă: „Poate nu e exclusă eventualitatea unei a doua agresiuni din partea unui nebun, în afara celei descrise (cu piatra scăpată din praștie, din luna mai), care să fi cauzat așa cum am văzut moartea violentă a poetului despre care Hanrieta era sigură, informând-o pe Cornelia Emilian.” Firește, nu poate fi vorba decât de același
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
în afara celei descrise (cu piatra scăpată din praștie, din luna mai), care să fi cauzat așa cum am văzut moartea violentă a poetului despre care Hanrieta era sigură, informând-o pe Cornelia Emilian.” Firește, nu poate fi vorba decât de același nebun: mai întâi a țintit de la distanță cu praștia, apoi a lovit din imediata apropiere. Crimă cu premeditare într-un spital de alienați mintali unde este foarte problematic dacă Eminescu avea ce să caute. Aceste concordanțe cu mărturia lui Dumitru Cosmănescu
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]