8,467 matches
-
ar veni de la , Bratoanea<nowiki>"</nowiki> - soția lui Bratu. Ne permitem să facem precizarea că în prezent acest nume nu se regăsește în satul Brotuna. Referitor la vatră satului ( perimetrul construibil ), acesta era concentrat în jurul bisericii, pe malul stâng al pârâului Brotuna, în susul și josul acestuia. După anul 1937, odată cu construirea localului de școală, perimertul construibil a început să se extindă ajungând până la " drumul țării" , respectiv DN 76 și chiar dincolo de aceasta. Actualmente în sat există 88 de gospodării și 280
Brotuna, Hunedoara () [Corola-website/Science/300540_a_301869]
-
satului au atribuit diferite denumiri unor locuri situate în hotarul satului. Așa au apărut denumirile : " La Cris " , " În Rogina " , " La Roginuta " , " La Ulmeasa " , " La Certeja " , " În Livadă " , " La Scurtături " , " La Meri " , " Pe Deal " , " Coastea Brotonitei " , " La Parauta " , " La Plopi " , " La Pârâul Rusciului " , " Pe Măgura " , denumiri care se mai păstrează și în prezent. Repere istorice Locuitorii din Brotuna și-au adus din plin contribuția și jertfă la istoria neamului românesc, luând parte la o serie de evenimente istorice importante : Răscoală lui Horea
Brotuna, Hunedoara () [Corola-website/Science/300540_a_301869]
-
grânarul Mânerăului. Poziția geografică ilustrează zona de trecere, piemontană, de la rama estică a Munților Poiana Ruscă la spațiul de luncă, trasat de coridorul inferior al râului Cerna. Satul a fost rostuit în scurtul talveg cu axa vest-est, tăiat de firul pârâului omonim, de-o parte și de alta a cursului de apă, fiind protejat de vânturile puternice în ringul închipuit de dealurile ce închid laturile dinspre miazănoapte, apus și miazăzi. Acest cadru a fost remarcat și de preotul Constantin Dăncilă din
Mănerău, Hunedoara () [Corola-website/Science/300553_a_301882]
-
este situat in Câmpia Transilvaniei, la intersecția paralelei 45°45' latitudine nordică cu meridianul 24°10' longitudine estică, in zona centrală a țării, la intretăierea limitelor administrative ale județelor Mureș, Cluj și Bistrița Năsăud. Teritoriul orașului este tăiat de râul Pârâul de Câmpie, drumul județean DJ151 Luduș - Sărmaș - Cluj-Napoca sau Dej, drumul național DN16 Reghin-Cluj. Sărmașu se învecinează la nord cu comuna Budești din județul Bistrița Năsaud, la est cu comuna Sânpetru de Câmpie, la sud-est cu comuna Miheșu de Câmpie
Sărmașu () [Corola-website/Science/300567_a_301896]
-
zona de coline joase cu înălțimi medii de 380m, înălțimea maximă fiind în jur de 500m. Compoziția geologică este reprezentată în cea mai mare parte de cernoziomuri și soluri brun-roșcate, ce permit o intensă activitate agricolă. Hidrografia este slab reprezentată, Pârâul de Câmpie neavând un debit considerabil, fiind în perioada verilor toride aproape secat. Dintre bogățiile naturale cele mai semnificative sunt domurile gazeifere din zonă. Localitatea este pentru prima dată atestată documentar la data de 10 aprilie 1329, când Sărmașu este
Sărmașu () [Corola-website/Science/300567_a_301896]
-
este de 300 m, iar cea maximă este de 1172 m (Vf. Fericeaua). Că o consecință a reliefului, de tip montan, așezarea are o formă dispersata. Este reprezentată de Valea Stanijei și de afluenți ai acesteia, precum Valea Săritorii și Pârâul Vulturului. Climat specific depresiunilor, cu temperaturi medii anuale între 7-8-10 °C, precipitații bogate 600-900 mm/an și vânturi puternice. Se simt influențe climatice subemediteraneene, cu vânturi specifice, precum Austrul, mai ales în sud-vest, cu ploi de toamnă și ierni blânde
Stănija, Hunedoara () [Corola-website/Science/300559_a_301888]
-
șoseaua națională de la Halta CFR Geoagiu pleacă un drum spre sud, spre comuna Romos, drum care la aproximativ 2km distanță de intrarea în Romos se ramifică spre satul Vaidei. Acest drum spre Vaidei urcă în serpentina lentă pe marginea unui pârâu, pe lungimea de 2km, care apoi coboară în serpentină până în sat. Satul Vaidei este așezat între cele 2 livezi aflate pe cele 2 dealuri, cel de la est e numit "Cornul Viilor" iar cel de la vest "Slungul". Satul Vaidei are o
Vaidei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300563_a_301892]
-
Corunca (în ) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Mureș, Transilvania, România. La ieșirea din Târgu Mureș, pe șoseaua naționala ce duce la Brașov, spre vest dincolo de pârâul Pocloș , cu o singură ieșire spre est, se află comuna Corunca. În subsolul localității se găsește un masiv de sare. Corunca a fost pomenită pentru prima dată în Registrele de dijmă papală de la anul 1332 sub forma „ Gregorie sacerd. De
Corunca, Mureș () [Corola-website/Science/300575_a_301904]
-
preot român. La recensământul din 1671 se consemnează 7 gospodari (=cives) sași și 28 de gospodari români, un sas chiriaș, cinci români chiriași (care nu posedau gospodărie proprie) și trei văduve. Satul se întinde pe râul Târnava Mare la vărsarea pârâului Criș în Târnava Mare. Se află pe drumul național DN 14 Sighișoara-Mediaș, în imediată apropiere de Sighișoara.
Daneș, Mureș () [Corola-website/Science/300576_a_301905]
-
acesta făcând parte din județul interbelic Odorhei. Satul este situat la marginea județului Mureș, la 20 km de Sighișoara și la 6 km de Vânători (sat-reședință), Feleagul fiind sat de hotar al județului Mureș. Așezarea se desfasoara de-a lungul pârâului Feleag, fiind înconjurată de dealuri care ating altitudinea de peste 800 m, păduri de foioase și livezi. Pârâul Feleag are doi afluenți, unul curgând de pe platoul „Fundătura”, acesta fiind un platou cu panțe abrupte și formațiuni stâncoase unde se pot găsi
Feleag, Mureș () [Corola-website/Science/300578_a_301907]
-
de Sighișoara și la 6 km de Vânători (sat-reședință), Feleagul fiind sat de hotar al județului Mureș. Așezarea se desfasoara de-a lungul pârâului Feleag, fiind înconjurată de dealuri care ating altitudinea de peste 800 m, păduri de foioase și livezi. Pârâul Feleag are doi afluenți, unul curgând de pe platoul „Fundătura”, acesta fiind un platou cu panțe abrupte și formațiuni stâncoase unde se pot găsi cratere provenite de la obuzele din cel de-al Doilea Război Mondial, dar și numeroase sonde pentru extracția
Feleag, Mureș () [Corola-website/Science/300578_a_301907]
-
abrupte și formațiuni stâncoase unde se pot găsi cratere provenite de la obuzele din cel de-al Doilea Război Mondial, dar și numeroase sonde pentru extracția gazului metan, iar celălalt de pe platoul „Pelioara”, un platou cu stejari seculari și numeroase izvoare, pârâul Feleag având o lungime totală de aproximativ 7 km, până la vărsarea să în râul Archita. Cel mai înalt loc din apropiere este Dealul Nucilor (cunoscut și că "Deșug sau Dealul Piertis"), cu o altitudine de 855 m., acesta dominând zona
Feleag, Mureș () [Corola-website/Science/300578_a_301907]
-
dominând zona, fiind cel mai înalt punct din comuna Vânători, sudul județului Mureș, dar și de la marginea Subcarpațiilor externi ai Transilvaniei. Totodată este și cea mai vestică înălțime submontană din partea de sud-est a Transilvaniei. La baza versantului își are obârșia pârâul Feleag, la circa 3 km de sat. Satul este atestat documentar încă din anul 1393, dar în documentele Bisericii Catolice apare în anii 1270 sub numele de Magyar Felek . În anii 1770 , datorită nevoii mari de ajutor care o avea
Feleag, Mureș () [Corola-website/Science/300578_a_301907]
-
monografia comunei Saschiz. În anul 1849 preotul Ioan Rus din Feleag a fost prins de către soldații unguri și a fost dus la Miercurea Ciuc unde nu a mai fost văzut. În trecut , în Feleag există o moară de apă pe cursul pârâului însă aceasta a fost dărâmată în jurul anilor 1930 datorită nivelului foarte scăzut al apei din parau. În anii celui de-al Doilea Război Mondial, Feleagul era situat chiar la granița României cu Ungaria, sătul fiind deseori jefuit, vandalizat și atacat
Feleag, Mureș () [Corola-website/Science/300578_a_301907]
-
1938 cu 3 clopote noi turnate la Sibiu. Pe de altă parte, în vârful Dealului Nucilor se află o cruce de stejar înaltă de 10 m, lângă care există două cuiburi de artilerie din Al doilea Război Mondial. În afluentul pârâului Feleag care curge de pe platoul ,Fundătura" , se poate vedea apă fierbând datorită gazului emanat din pământ. Totodată, într-o pădure din direcția satului Mureni, se pot oberva tranșee rămase din ultimul Război Mondial. Căminul cultural a fost construit în anii
Feleag, Mureș () [Corola-website/Science/300578_a_301907]
-
Boz) și 14 km de Brănișca. Satul este așezat într-o zonă splendidă, una dintre puținele localități din România „capăt de drum”, mai precis drumul principal se oprește în Bărăștii Iliei, fără să mai meargă spre alt sat. La vărsarea Pârâului Corbului în Valea Bărască pe malul stâng al acestuia există amenajat un drum pe care se poate merge pe jos (=celnic), cu calul, carul, căruța, mașina de teren, până la șaua de lângă Țuclă, se coboară pe Petriceaua (o culme de deal
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
care se poate merge pe jos (=celnic), cu calul, carul, căruța, mașina de teren, până la șaua de lângă Țuclă, se coboară pe Petriceaua (o culme de deal cu pantele de aprox. 45 grade) până la satul Furcșoara (aproximativ 5km distanță). La vărsarea Pârâului Cișerii (Valea Oneștilor) în Valea Bărască, pe lângă acesta se face un drum care trece peste șaua de la Podul Bărăștiului, merge pe malul stâng al Pârâului Furcșorii până la Furcșoara. Între Șaua de la Podul Bărăștiului și Șaua de lângă Țuclă există pe culmea
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
deal cu pantele de aprox. 45 grade) până la satul Furcșoara (aproximativ 5km distanță). La vărsarea Pârâului Cișerii (Valea Oneștilor) în Valea Bărască, pe lângă acesta se face un drum care trece peste șaua de la Podul Bărăștiului, merge pe malul stâng al Pârâului Furcșorii până la Furcșoara. Între Șaua de la Podul Bărăștiului și Șaua de lângă Țuclă există pe culmea dealului un drum de cca 2 km foarte bine amenajat pe care se poate circula foarte bine. Circulația cu auto pe cele două drumuri de
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
două drumuri de legătură este bine să fie evitată în perioada iarnă-primăvară pentru a evita eventualele neplăceri datorate pantelor mari, patinărilor din cauza terenului argilos, etc. În sat există trei troițe (rugi, cruci de hotar) așezate astfel:-una la podul peste Pârâu Corbului și vărsarea acestuia în valea Bărască (ruga lui Crăciun), -una la vărsarea Pârâului Oneștilor în valea Bărască, -una pe șaua de la Podul Bărăștiului lângă drumul ce trece la Furcșoara. În Bărăști nu există nici castele, nici cetăți, dar în
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
evita eventualele neplăceri datorate pantelor mari, patinărilor din cauza terenului argilos, etc. În sat există trei troițe (rugi, cruci de hotar) așezate astfel:-una la podul peste Pârâu Corbului și vărsarea acestuia în valea Bărască (ruga lui Crăciun), -una la vărsarea Pârâului Oneștilor în valea Bărască, -una pe șaua de la Podul Bărăștiului lângă drumul ce trece la Furcșoara. În Bărăști nu există nici castele, nici cetăți, dar în schimb este o liniște desăvârșită și sunt niște peisaje mirifice (câteva exemple în josul paginii
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
sat în comuna Rușii-Munți din județul Mureș, Transilvania, România. Se află pe Valea Mureșului, Toplița și Reghin, nu departe de locul în care Mureșul iese din Defileul Deda - Toplița. Până în anul 1920 satul a fost numit Huduc, nume împrumutat de la pârâul Huduc, parau care izvoraște de pe colinele care împrejmuiesc satul, traversează satul și se unește cu râul Mureș. Deși este atestat documentar în 1461, Maioreștiul are o istorie mult mai veche, mărturie stând urmele de civilizație descoperite de-a lungul timpului
Maiorești, Mureș () [Corola-website/Science/300587_a_301916]
-
Sărmașului și Colinele Ludușului și Comlodului, la nord de râul Mureș (circa 10 kilometri) și orașul Luduș (46° 21' 14" latitudine nordică, 24° 4' 12" longitudine estică) în zona cunoscută ca centrul Transilvaniei. Perimetrul așezării se situează între văile Ludușului (Pârâul de Câmpie) la vest și Pârâul Ranta la est. Relieful este slab vălurat, cu altitudini ce oscilează între 350-550 metri, altitudinea medie fiind de 384 metri. Cel mai înalt deal este cota 543 metri (dealul Țiglă, Gorgan), urmat de dealul
Sânger, Mureș () [Corola-website/Science/300594_a_301923]
-
la nord de râul Mureș (circa 10 kilometri) și orașul Luduș (46° 21' 14" latitudine nordică, 24° 4' 12" longitudine estică) în zona cunoscută ca centrul Transilvaniei. Perimetrul așezării se situează între văile Ludușului (Pârâul de Câmpie) la vest și Pârâul Ranta la est. Relieful este slab vălurat, cu altitudini ce oscilează între 350-550 metri, altitudinea medie fiind de 384 metri. Cel mai înalt deal este cota 543 metri (dealul Țiglă, Gorgan), urmat de dealul Chimitelnic, 488 metri și dealul Ticui
Sânger, Mureș () [Corola-website/Science/300594_a_301923]
-
sunt versanții sudici și estici, a căror pantă variază între câteva grade până la 40-50% înclinație, cu un profil neregulat, cu dese schimbări de pantă, cu alunecări, unele în curgere, altele vechi stabilizate, cu rupturi și ogașe. Văile dintre versanți sunt: Pârâul de Câmpie (Ludușelul) și Valea Ranta cu afluenții lor, lățimea acestor văi fiind cuprinsă între câțiva metri până la 300-400 metri. Cumpenele apelor au o direcție nord-sud, cu excepția nordului localității unde direcția este est-vest. Teritoriul este așezat pe depozite sarmațian-panoniene, reprezentând
Sânger, Mureș () [Corola-website/Science/300594_a_301923]
-
coluviale și aluviale formate prin eroziune și depunerea materialului sedimentar la baza pantelor sau văilor existente în zonă. Teritoriul se află în bazinul hidrografic al Mureșului,râu care curge la circa 10 kilometrii sud de localitate. Valea Câmpiei sau Ludușelului, pârâu care izvorăște din județul Bistrița-Năsăud, are o lungime de 59 kilometri, cu o suprafață a bazinului hidrografic de 643 kilometri pătrați și un fond forestier de 2465 hectare. Afluenții care ne interesează ai acestui pârâu sunt: Pârâul Ascunsa, Pârâul Sub
Sânger, Mureș () [Corola-website/Science/300594_a_301923]