7,466 matches
-
afară în raport cu atotprezența divină? Problema acestui spațiu exterior e piatra de încercare a oricărei cosmogonii. înainte de a descrie procesul creației sau al manifestării universale, ea trebuie să dea seamă despre mediul unde procesul poate avea loc : un teritoriu în mod paradoxal altul decît cel al realității absolute și atotcuprinzătoare, dar înzestrat totuși cu o anumită realitate. A concepe creația sau existența universală ca pe o proiectare a intențiilor divine spre un afară lasă, stînjenitor, în urmă aporia denivelării între interiorul atotcuprinzător
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
o anumită realitate. A concepe creația sau existența universală ca pe o proiectare a intențiilor divine spre un afară lasă, stînjenitor, în urmă aporia denivelării între interiorul atotcuprinzător al transcendenței și imposibilul ei exterior. Pentru a da seamă de acest paradoxal exterior, gîndirea greacă, cea creștină, cea ebraică au tematizat, într-un fel sau altul, creația pornind de la o mișcare de retragere a divinului către abisul lui insondabil. în chiar interiorul lui, absolutul lasă astfel spațiu pentru un altceva, dă suport
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
transfiguratoare e sensibilă la universalul adevărului viu, la transcendența lui atotcuprinzătoare, la responsabilitatea umană față de aceste calități. Ea află chiar în formulele doctrinei îndemnul de a merge pe drumul care le depășește în ceea ce ele au limitativ. Atentă la caracterul paradoxal, propriu dogmelor de căpătîi din orice religie autentică, ea se lasă călăuzită și purtată de aceste antinomii mobilizatoare. Privește formulările adevărului în lumina lui de pe Tabor : radiate și absorbite de strălucirea trans formală a Logosului. Textul nostru a încercat să
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
text publicat în volumul André Scrima, Teme ecumenice, ed. cit., pp. 88-103). tradițiile lumii nu au încetat să le cerceteze și să le rostească. Ireductibilitatea religiei la normă socială, formele tradiției care cheamă spre o perpetuă depășire, în sfîrșit, abordarea paradoxală a absolutului în tensiunea dintre via affirmativa și via negativa , toate acestea pot fi exersate pornind de la priveliștea lumii noastre secularizate. Noutatea ei constă în faptul că nu ne mai putem închide într-o religie ca într-o cetate, ci
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
ca remediu, populismul latino-american ar trebui să apară în contextul unor democrații liberale puternice. Totuși, în general, populiștii nu câștigă prea mult teren în țările în care instituțiile democratice liberale sunt puternice (de exemplu, în Chile, Costa Rica, Uruguay). În mod paradoxal, iată, democrațiile care sunt suficient de puternice ca să poată beneficia de pe urma efectelor ameliorative ale populismului probabil nu-l vor experimenta, în vreme ce democrațiile care ajung să-l experimenteze probabil nu-i vor supraviețui. Capitolul 9 Populism, democrație și naționalism în Slovacia
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
adaptării acceptă, în mod implicit sau explicit, faptul că populismul poate funcționa ca un remediu la adresa democrației, de vreme ce poate foarte bine atrage atenția establismentului asupra anumitor teme pe care acesta le-a scos de pe agenda publică. Prin urmare, oricât de paradoxal ar părea, populismul poate atrage după sine un soi de proces de învățare prin care partidele politice tradiționale își reînnoiesc programele și măsurile spre a reduce distanța între guvernați și guvenanți. Așa a procedat în mare parte Partidul Austriac Creștin
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Movements in Chile and Peru (1998) și co-editor al volumelor The Resurgence of the Latin American Left (2011) și The Diffusion of Social Movements (2010). Postfață În corul cercetătorilor preocupați de chestiunea populismului, vocea lui Cas Mudde este, în mod paradoxal, una extrem de convingătoare, și, în același timp, dificil de identificat printre celelalte. Analizele sale sunt pertinente mai ales prin aceea că diagnozele situaționale avansate reușesc să țină seama de un ansamblu de factori și condiții repertoriate fără cusur. Înțelegerea fenomenului
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
sau atenuează pe moment anxietatea resimțită, ele sunt menținute prin întărire negativă. Pe de altă parte, datorită faptului că pacientul are impresia că evită mai multe consecințe negative în acest mod, acest lucru îi amplifică în același timp, în mod paradoxal, credințele eronate privind utilitatea neliniștilor. In pofida eficienței lor resimțite pe termen scurt, strategiile de evitare amplifică frecvența gândurilor incomode și agravează disconfortul asociat. De exemplu, întreruperea deliberată a unui gând generează un „efect de ricoșeu”. Comportamentele securizante Comportamentele securizante
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
acesta să se expună în mod real mai degrabă decât să evite conținutul neliniștilor sale. Iată elementele psihoeducative ale expunerii oferite de către terapeut lui Marie, pentru ca aceasta să conștientizeze că identificarea în profunzime a temerii sale o ajută, în mod paradoxal, să se simtă mai puțin anxioasă: Terapeutul - Dacă vă aflați într-un birou cu aer condiționat și ieșiți afară unde este o temperatură de peste 300, și dacă vă întoarceți imediat în interior deoarece vă este prea cald, nu veți reuși
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
o petrecere, să evite să privească buletinele de știri, să evite să-și rezolve problemele, să interzică sau să limiteze foarte strict ieșirile din casă ale copiilor... Dugas și al., 1998. Gosselin și al., 2002. Dugas și al., 1998. Efect paradoxal care se manifestă prin amplificarea frecvenței cu care apare gândul următor, evidențiat de către Wegner, Schneider, Carter III și White, 1987. Solicitarea cu regularitate a unei prietene infirmiere pentru a o întreba în legătură cu riscurile de a fi contractat o boală, cumpărarea
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
primele 10 secunde după ingestie. Poate fi intermitentă (spasmul cardiei, diverticuli esofagieni), permanentă, progresivă inițial pentru solide, ulterior pentru lichide în cancerul esofagian, stenoze esofagiene. După modul de debut poate fi acută (spasm esofagian, esofagite) sau cronică (neoplasm esofagian). Disfagia paradoxală este dificultatea de înghițire pentru lichide, absentă pentru solide (în acalazia cardiei - dilatarea esofagului prin tulburare de motilitate). Disfagia trebuie diferențiată de globus histericus - senzația de nod în gât între mese (falsă disfagie). Pirozisul este senzația de durere mediosternală cu
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
sugerat de cefalee intensă, bradicardie, alterarea stării de conștiență, în ciuda ameliorării parametrilor biochimici; se evită prin administrarea dozelor mici de insulină, utilizarea adecvată a soluțiilor bicarbonatate și a soluțiilor hipotone. Riscul este major prin angajare bulbară și stop respirator. - acidoza paradoxală a LCR - complicație a utilizării intempestive a bicarbonatului, se manifestă prin tulburări respiratorii și semne caracteristice edemului cerebral - hipoxie cerebrală - prin ventilație inadecvată și șocrecurențe de cetoacidoză - prin insuficiența tratamentului insulinic la ieșirea din cetoacidoză, fiind necesară o schemă individualizată
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
istoricului H.H. Stahl, evaluări privind semnificația istorică și contemporană a contribuțiilor sale la codificarea tehnicii monografiei sociologice, la redactarea „monografiei sociologice exemplare” a satului Nerej (Vrancea), la construcția unei noi paradigme de analiză istorică bazată pe „arheologia socială”. În mod paradoxal, originalitatea științifică a operei profesorului Henri H. Stahl a fost mai larg și mai complet percepută în afara țării decât în propria sa țară. Oricărui fenomen i se pot găsi explicații dintre cele mai diverse și cu pretenția de a fi
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
înseamnă pentru România atât investiții străine și relocări de producție din vestul Europei, cât și facilitarea migrației (momentul 2002). De asemenea, migranții români trimit constant dinspre Vest spre Est sume foarte mari de bani pentru economia românească. Ceea ce rămâne însă paradoxal este că, în afară de a influența consumul și a micșora tensiunile locale, în cazul Borșei, cele două procese, politicile de sus în jos implicate de aderarea la Uniunea Europeană și practicile transnaționale ale transmigranților români, nu au aproape nici o legătură una cu
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
anumită perioadă de timp, PNL-PD), sunt totuși revelatoare de schimbări pe scena politică românească. Ele confirmă ancorarea teritorială a principalelor forțe politice din România, dar marchează un recul net al extremei drepte. Numărul partidelor reprezentate în Parlament rămâne stabil, dar - paradoxal - nu produce peisaje politice consolidate sau stabilizate. În această manieră, alegerile din România ajung la coaliții cu un număr limitat de parteneri. Echilibrul fragil caracterizează noul guvernământ, care va avea greaua misiune de a face din această țară un membru
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
diferite, de trei lumi: Europa Occidentală, via Ungaria ori Polonia, Orientul, prin otomani, și Europa Răsăriteană, 105 adică Rusia, a cărei influență începe și ea să fie resimțită cam de la mijlocul secolului al XVIII-lea. Să începem cu aceea care, paradoxal, a fost multă vreme cea mai puternică dintre aceste influențe: cea occidentală. În Muntenia, mesele domnești din a doua jumătate a secolului al XVI-lea sunt descrise de italianul Franco Siveri: „Mâncările lor sunt alese și bine gătite; cu toate
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
își reintră în drepturi, deși bucătăria nobilă a otomanilor a păstrat multă vreme gustul pentru unt. Există și o departajare culturală între grăsimi, bucătăria aristocratică a fiecărei țări preferând varianta mai greu accesibilă, mai scumpă. Astfel se explică faptul aparent paradoxal că în sudul Italiei, zonă cu predilecție pentru uleiul de măsline, majoritatea manuscriselor gastronomice din vremea Renașterii recomandă folosirea untului. țările române au preferat untul și, bineînțeles, untura. Bucătăria aristocratică a prezentat o atracție vădită pentru unt, deși nenumăratele zile
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
nenumăratele zile de post au impus, în aproape două treimi din an, folosirea untdelemnului. „Manuscrisul brâncovenesc“ este o dovadă a acestei alternanțe unt untdelemn, în timp ce untura a fost mult timp grăsimea „de dulce“, din afara posturilor, a bucătăriei țărănești. În mod paradoxal, influența gastronomiei occidentale pare a fi fost mai târzie în Moldova, unde bucătăria turcească se afla la loc de cinste, cel puțin dacă e să-l credem pe Negruzzi. Repetăm un citat din Alexandru Lăpușneanu: „... în Moldova, pe vremea aceea
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
mai desăvârșit decât la noi și mai ales în care orice urmă a unui trecut, relativ foarte apropiat, să se fi stins atât de complet și de repede ca la noi.“ Ce cauză a avut această schimbare radicală? Influența occidentală, paradoxal stimulată de cea rusească, începând chiar din timpul ocupației Principatelor de către armatele țariste, între anii 1806 și 1812. Tot Radu Rosetti își amintește că în acea perioadă „cucoanele adoptaseră aproape toate costumul european“. Această influență era vizibilă și în rândurile
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
hărți cognitive valori ale culturii organizaționale „spiritul de corp” În funcționarea lor, organizațiile își construiesc reprezentări despre propria lor stare de cunoaștere; ele se confruntă cu provocarea de a găsi modalități de valorificare a ceea ce știu, dar și cu constatarea paradoxală că nu sunt întru totul conștiente de ceea ce știu, și nici de ceea ce nu știu. În acest sens, este considerată antologică afirmația făcută de fostul director general executiv al companiei Hewlett-Packard, Lewis Platt: „Dacă firma HewlettPackard ar fi conștientă de
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
americană și vest-europeană, formată în medii organizaționale cu valori preponderent individualiste, situează pe prim-plan diseminarea și utilizarea cunoașterii; în contrast, viziunea japoneză se concentrează pe producerea cunoașterii, diseminarea ei fiind implicită într-un mediu centrat tradițional pe valorile grupului. Paradoxal, în abordarea occidentală, aplatizarea piramidei ierarhice este considerată o soluție necesară pentru întemeierea organizațiilor pe cunoaștere, în timp ce, în cea japoneză, același scop continuă să fie servit, în mod redutabil, de ierarhii înalte. Într-un asemenea context, deși universitățile - în special
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
a spus de obicei, teatrul, cam schematic și cu o rezolvare unilaterală a conflictului, ci proza care, prin înscenări subtile, desconspiră o adevarată mitologie a prejudecăților, mai degrabă, e drept, cu mijloacele farsei dramatice decât cu cele ale prozei moraliste. Paradoxal este, că, deși Popa s-a dovedit mai versat în piesele de teatru, scrise ireproșabil din punctul de vedere al replicii, nu dramaturgia a profitat substanțial de pe urma acestei virtuozități, ci proza care a asimilat epic dialogul, replica naivă și insinuantă
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93463]
-
tabloul clinic și este cu atât mai importantă cu cât fenomenele de compresiune intratoracică sunt mai mari. În plăgile toracice penetrante cu torace deschis intrarea și ieșirea aerului determină instalarea traumatopneii cu consecințe grave asupra dinamicii cardio-respiratorii. Se produce respirația paradoxală, pendularea mediastinală și pătrunderea aerului care vor iniția o insuficiență respiratorie acută gravă cu consecințe cardio-vasculare importante, colaps și moarte. d. Plăgile toracoabdominale sunt grave, deoarece ele antrenează atât fenomene pulmonare cât și apariția unor sindroame abdominale (hemoragii sau perforații
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
de ordin practic. Bunăoară, călugărul trebuie, atunci când merge, să măture pământul în fața lui, iar după căderea serii îi este interzis să iasă din casă, pentru ca nu cumva să ucidă din nebăgare de seamă vreo vietate oricât de mică. În mod paradoxal, doctrina jainistă, deși proclamă panpsihismul și respectul absolut al vieții, depreciază cu totul viața omenească, considerând sinuciderea prin inaniție un model vrednic de urmat. În nici o altă filosofie indiană, revolta în contra vitalului din om nu este dusă până la „greața” de
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
realității unui auditoriu alcătuit din năgași, care aveau să o păstreze în custodie până când omenirea avea să devină capabilă să o înțeleagă. Apoi Buddha oferi discipolilor săi umani, ca un fel de antrenament preliminar și ca o apropiere de adevărul paradoxal, doctrina rațională și realistă a direcției Hīnayăna. Abia după trecerea a vreo șapte veacuri, marele înțelept Năgărjuna, „Arjuna Năgășilor”, a fost inițiat de regii șerpi întru adevărul că totul este vid (śūnya). Și astfel, el a fost acela care i-
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]