7,932 matches
-
iar controlul respectării acestora revine Curții Constituționale. De aceea, proclamarea în preambulul ordonanței de urgență a unor situații de fapt ca fiind subsumate conceptului de situație extraordinară nu echivalează cu o prezumție absolută în acest sens, ci ea exprimă o prezumție relativă, drept pentru care și actul normativ se bucură de o prezumție relativă de constituționalitate. 30. Având în vedere criticile de neconstituționalitate, raportate, în mod exclusiv, la dispozițiile art. 115 alin. (4) din Constituție, Curtea constată că, potrivit jurisprudenței sale
DECIZIE nr. 859 din 10 decembrie 2015 referitoare la excep��ia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 7/2015 privind stabilirea destinaţiei unor bunuri imobile confiscate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269116_a_270445]
-
ordonanței de urgență a unor situații de fapt ca fiind subsumate conceptului de situație extraordinară nu echivalează cu o prezumție absolută în acest sens, ci ea exprimă o prezumție relativă, drept pentru care și actul normativ se bucură de o prezumție relativă de constituționalitate. 30. Având în vedere criticile de neconstituționalitate, raportate, în mod exclusiv, la dispozițiile art. 115 alin. (4) din Constituție, Curtea constată că, potrivit jurisprudenței sale (de exemplu, Decizia nr. 255 din 11 mai 2005 , publicată în Monitorul
DECIZIE nr. 859 din 10 decembrie 2015 referitoare la excep��ia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 7/2015 privind stabilirea destinaţiei unor bunuri imobile confiscate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269116_a_270445]
-
de a deține un permis de conducere auto în acest scop. Prin urmare, restrângerea exercițiului dreptului de a conduce autovehicule nu este supusă condițiilor prevăzute de art. 53 din Constituție, iar prevederile constituționale ale art. 23 alin. (11) referitoare la prezumția de nevinovăție nu sunt incidente în cauză. Invocă Decizia Curții Constituționale nr. 1.262 din 25 noiembrie 2008 . CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: 4. Prin Încheierea din 22 mai 2015, pronunțată în Dosarul nr. 2
DECIZIE nr. 857 din 10 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 111 alin. (3) şi (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269471_a_270800]
-
reținerea obligatorie și automată a permisului de conducere al unei persoane bănuite de săvârșirea uneia din infracțiunile rutiere enumerate de lege și eliberarea unei dovezi înlocuitoare fără drept de circulație, pe toată durata procesului penal, fără o limitare temporală, încalcă prezumția de nevinovăție a acelei persoane, întrucât aceasta va fi privată pe toată durata desfășurării procesului penal de un drept câștigat legal, fără existența unei hotărâri judecătorești definitive de condamnare și fără a avea posibilitatea exercitării unei căi de atac împotriva
DECIZIE nr. 857 din 10 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 111 alin. (3) şi (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269471_a_270800]
-
de măsuri grave, textele de lege criticate lasă loc arbitrariului și abuzului. 11. Judecătoria Satu Mare - Secția penală consideră că dispozițiile art. 111 alin. (3) și (6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 sunt constituționale și nu încalcă prezumția de nevinovăție, consacrată de art. 23 alin. (11) din Constituție. 12. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a
DECIZIE nr. 857 din 10 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 111 alin. (3) şi (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269471_a_270800]
-
6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 sunt constituționale, sens în care reține că o normă legală prin care se reglementează cu privire la competența unui organ judiciar de a dispune prelungirea dreptului de circulație nu încalcă, în principiu, prezumția de nevinovăție. În plus, textele legale criticate au mai făcut obiectul controlului de constituționalitate din perspectiva unor argumente de neconstituționalitate similare, iar Curtea Constituțională a reținut că prevederile art. 23 alin. (11) din Constituție nu au incidență în cauză. În
DECIZIE nr. 857 din 10 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 111 alin. (3) şi (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269471_a_270800]
-
vieții, integrității corporale și a sănătății persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public, protecția drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor respective [...]". 21. De asemenea, Curtea a statuat că prevederile constituționale ale art. 23 alin. (11) referitoare la prezumția de nevinovăție nu sunt incidente în cauză. 22. Distinct de acestea, Curtea constată că, în prezenta cauză, autorul excepției susține neconstituționalitatea textelor de lege supuse controlului, prin prisma omisiunii de reglementare a termenului până la care poată fi dispusă măsura reținerii
DECIZIE nr. 857 din 10 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 111 alin. (3) şi (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269471_a_270800]
-
fost modificat de pct. 2 al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013. (7) Judecata se realizează de către instanță, în complete legal constituite. ... Articolul 4 Prezumția de nevinovăție (1) Orice persoană este considerată nevinovată până la stabilirea vinovăției sale printr-o hotărâre penală definitivă. ... (2) După administrarea întregului probatoriu, orice îndoială în formarea convingerii organelor judiciare se interpretează în favoarea suspectului sau inculpatului. ... Articolul 5 Aflarea adevărului (1
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268773_a_270102]
-
principal procurorului, iar în acțiunea civilă, părții civile ori, după caz, procurorului care exercită acțiunea civilă în cazul în care persoana vătămată este lipsită de capacitate de exercițiu sau are capacitate de exercițiu restrânsă. ... (2) Suspectul sau inculpatul beneficiază de prezumția de nevinovăție, nefiind obligat să își dovedească nevinovăția, și are dreptul de a nu contribui la propria acuzare. ... (3) În procesul penal, persoana vătămată, suspectul și părțile au dreptul de a propune organelor judiciare administrarea de probe. ... Articolul 100 Administrarea
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268773_a_270102]
-
avizul prealabil și scris al procurorului ierarhic superior. ... (5) Dacă acțiunea penală s-a pus în mișcare față de mai mulți inculpați, se poate încheia un acord de recunoaștere a vinovăției distinct cu fiecare dintre aceștia, fără a fi adusă atingere prezumției de nevinovăție a inculpaților pentru care nu s-a încheiat acord. ... (6) Inculpații minori nu pot încheia acorduri de recunoaștere a vinovăției. Articolul 479 Obiectul acordului de recunoaștere a vinovăției Acordul de recunoaștere a vinovăției are ca obiect recunoașterea comiterii
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268773_a_270102]
-
fost modificat de pct. 2 al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013. (7) Judecata se realizează de către instanță, în complete legal constituite. ... Articolul 4 Prezumția de nevinovăție (1) Orice persoană este considerată nevinovată până la stabilirea vinovăției sale printr-o hotărâre penală definitivă. ... (2) După administrarea întregului probatoriu, orice îndoială în formarea convingerii organelor judiciare se interpretează în favoarea suspectului sau inculpatului. ... Articolul 5 Aflarea adevărului (1
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268775_a_270104]
-
principal procurorului, iar în acțiunea civil��, părții civile ori, după caz, procurorului care exercită acțiunea civilă în cazul în care persoana vătămată este lipsită de capacitate de exercițiu sau are capacitate de exercițiu restrânsă. ... (2) Suspectul sau inculpatul beneficiază de prezumția de nevinovăție, nefiind obligat să își dovedească nevinovăția, și are dreptul de a nu contribui la propria acuzare. ... (3) În procesul penal, persoana vătămată, suspectul și părțile au dreptul de a propune organelor judiciare administrarea de probe. ... Articolul 100 Administrarea
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268775_a_270104]
-
avizul prealabil și scris al procurorului ierarhic superior. ... (5) Dacă acțiunea penală s-a pus în mișcare față de mai mulți inculpați, se poate încheia un acord de recunoaștere a vinovăției distinct cu fiecare dintre aceștia, fără a fi adusă atingere prezumției de nevinovăție a inculpaților pentru care nu s-a încheiat acord. ... (6) Inculpații minori nu pot încheia acorduri de recunoaștere a vinovăției. Articolul 479 Obiectul acordului de recunoaștere a vinovăției Acordul de recunoaștere a vinovăției are ca obiect recunoașterea comiterii
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268775_a_270104]
-
prezenta în public, numai în condițiile stabilite prin ordin al ministrului afacerilor interne, informații și date obținute în exercitarea atribuțiilor de serviciu sau poate face comentarii referitoare la astfel de date și informații, dacă prin acestea nu este încălcat principiul prezumției de nevinovăție ori nu sunt lezate dreptul la propria imagine, demnitatea, viața intimă, familială ori privată a persoanei sau nu este prejudiciată finalizarea urmăririi penale într-o cauză aflată în curs de cercetare ori de judecare. ... ----------- Alin. (2) al art.
LEGE nr. 360 din 6 iunie 2002 (*actualizată*) privind Statutul poliţistului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273626_a_274955]
-
58^1 a fost introdus de pct. 4 al art. I din LEGEA nr. 81 din 17 aprilie 2015 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 266 din 21 aprilie 2015. Articolul 58^2 Procedura disciplinară are la bază următoarele principii: a) prezumția de nevinovăție - polițistul cercetat este considerat nevinovat pentru fapta sesizată ca abatere disciplinară atât timp cât vinovăția sa nu a fost dovedită; ... b) garantarea dreptului la apărare - se recunoaște dreptul polițistului de a formula și de a susține apărări în favoarea sa, de
LEGE nr. 360 din 6 iunie 2002 (*actualizată*) privind Statutul poliţistului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273626_a_274955]
-
de operatorul economic relevant; ... f) dacă neconformitatea se datorează nerespectării cerințelor referitoare la protecția interesului public protejat de prevederile prezentei hotărâri; ... g) dacă neconformitatea se datorează existenței unor deficiențe cu privire la standardele armonizate prevăzute la art. 12 alin. (1), care conferă prezumția de conformitate. ... (4) Măsurile prevăzute la alin. (1) sunt considerate justificate în cazul în care niciun stat membru și nici Comisia Europeană nu au ridicat obiecții, în termen de trei luni, cu privire la măsurile respective luate. ... (5) În cazul în care
HOTĂRÂRE nr. 487 din 6 iulie 2016 privind compatibilitatea electromagnetică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273771_a_275100]
-
lumina jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, sancțiunile contravenționale sunt încadrate în sfera "acuzațiilor în materie penală" (a se vedea, spre exemplu, Hotărârea din 21 septembrie 2006, pronunțată în Cauza Maszni împotriva României). Susține că prevederile criticate conduc la încălcarea prezumției de nevinovăție, întrucât instituie o prezumție nerezonabilă de răspundere pentru utilizatorul vehiculului, menționat în certificatul de înmatriculare al acestuia la data constatării și aplicării sancțiunii contravenționale, ceea ce contravine jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului. 8. Judecătoria Iași - Secția civilă opinează
DECIZIE nr. 309 din 12 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (1) lit. c) şi d) din Ordonanţa Guvernului nr. 37/2007 privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele şi perioadele de odihnă ale conducătorilor auto şi utilizarea aparatelor de înregistrare a activităţii acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273858_a_275187]
-
Omului, sancțiunile contravenționale sunt încadrate în sfera "acuzațiilor în materie penală" (a se vedea, spre exemplu, Hotărârea din 21 septembrie 2006, pronunțată în Cauza Maszni împotriva României). Susține că prevederile criticate conduc la încălcarea prezumției de nevinovăție, întrucât instituie o prezumție nerezonabilă de răspundere pentru utilizatorul vehiculului, menționat în certificatul de înmatriculare al acestuia la data constatării și aplicării sancțiunii contravenționale, ceea ce contravine jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului. 8. Judecătoria Iași - Secția civilă opinează în sensul că dispozițiile de lege
DECIZIE nr. 309 din 12 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (1) lit. c) şi d) din Ordonanţa Guvernului nr. 37/2007 privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele şi perioadele de odihnă ale conducătorilor auto şi utilizarea aparatelor de înregistrare a activităţii acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273858_a_275187]
-
inculpat, dacă este cercetat în mai multe dosare și în toate are măsura controlului judiciar, poate primi tot atâtea mandate de arestare preventivă. Astfel, dispunerea măsurii arestului preventiv față de o persoană, concomitent în mai multe cauze, nu ține cont de prezumția de nevinovăție și nu asigură un just echilibru între interesul public și cel individual. 6. În final mai arată că principiul proporționalității, astfel cum acesta este reglementat în art. 53 din Constituție, presupune caracterul excepțional al restrângerilor exercițiului drepturilor sau
DECIZIE nr. 381 din 7 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 223 alin. (1) lit. d) raportat la art. 215 alin. (7) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273451_a_274780]
-
temeiul art. 206 din Codul de procedură penală, nefiind adusă atingere accesului liber la justiție. 8. Judecătorul, atunci când apreciază dacă arestarea preventivă trebuie menținută în baza art. 223 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură penală, nu aduce atingere prezumției de nevinovăție de care se bucură inculpatul în cursul procesului penal, întrucât el face aprecieri doar cu privire la existența unei suspiciuni rezonabile cu privire la săvârșirea unei infracțiuni. Astfel, judecătorul cauzei are în vedere existența unor presupuneri rezonabile ce reclamă existența unor fapte
DECIZIE nr. 381 din 7 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 223 alin. (1) lit. d) raportat la art. 215 alin. (7) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273451_a_274780]
-
arată că dispozițiile art. 5 alin. (1) pct. 67 din Legea nr. 85/2014 cuprind definiția juridică a tabelului definitiv al creanțelor, fără ca această definiție legală să încalce normele constituționale invocate. Acceptarea provizorie a unei creanțe se bucură de o prezumție relativă de legalitate și nu împiedică apărarea debitorului în cadrul căii de atac a contestației la tabelul preliminar. De altfel, dispozițiile art. 111 din Legea nr. 85/2014 criticate nu fac altceva decât să dea posibilitatea exercitării căii de atac, motiv
DECIZIE nr. 307 din 12 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (1) pct. 67, art. 111 alin. (6) şi art. 112 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273484_a_274813]
-
de contestații, formulate la un singur termen de judecată, poate împiedica soluționarea cu celeritate a contestațiilor și, de asemenea, poate conduce la pronunțarea unor soluții greșite. Din acest punct de vedere, acceptarea provizorie a unei creanțe se bucură de o prezumție relativă de legalitate și nu împiedică apărarea debitorului în justiție, în cadrul căii de atac a contestației la tabelul preliminar, în care se va stabili, în mod contradictoriu și pe fond dacă creanța a fost admisă în mod corect sau, dimpotrivă
DECIZIE nr. 307 din 12 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (1) pct. 67, art. 111 alin. (6) şi art. 112 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273484_a_274813]
-
112 din Legea nr. 85/2014 , apreciază că acesta este constituțional, deoarece creanțele admise și înscrise în mod provizoriu, ca urmare a unei cercetări aparente a realității existenței și întinderii acestor creanțe de către lichidator și/sau judecător, beneficiază de o prezumție relativă de veridicitate, astfel că este normal ca în privința acestor creanțe să existe și dreptul de vot în adunarea creditorilor, atâta timp cât nu s-a dovedit eroarea cu privire la înscrierea lor în tabelul preliminar. Dacă însă contestația se respinge în mod definitiv
DECIZIE nr. 307 din 12 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (1) pct. 67, art. 111 alin. (6) şi art. 112 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273484_a_274813]
-
procesului penal, iar judecătorul nu poate efectua niciun control asupra procedurii prin care se realizează acordul, acest argument este esențialmente nefondat, întrucât neagă însăși rațiunea pentru care legiuitorul a înțeles să prevadă modalitățile alternative de soluționare a conflictelor și nesocotește prezumția de legalitate sub egida căreia își desfășoară activitatea mediatorul. În lipsa unor suspiciuni concrete referitoare la modul în care a fost încheiat un acord de mediere, acesta este prezumat a fi legal și valabil încheiat, este prezumat că exprimă liberul consimțământ
DECIZIE nr. 397 din 15 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 67 din Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, în interpretarea dată prin Decizia nr. 9 din 17 aprilie 2015 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, şi ale art. 16 alin. (1) lit. g) teza finală din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273486_a_274815]
-
facultativă, totuși ședința de informare privind avantajele medierii este obligatorie. Curtea apreciază, totodată, că reglementarea legală criticată, respectiv art. 2 alin. (1) din Legea nr. 192/2006 , prin care părțile sunt obligate la parcurgerea procedurii de informare asupra medierii, răstoarnă prezumția irefragabilă "nemo censetur ignorare legem". Dacă legea, în speță Legea nr. 192/2006 , cu toate modificările ei, este publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit acestui adagiu, cetățeanul beneficiază de prezumția de cunoaștere a legii. Ca atare, nu
LEGE nr. 192 din 16 mai 2006 (*actualizată*) privind medierea şi organizarea profesiei de mediator. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273504_a_274833]