7,598 matches
-
regal, îl numește pe Carol trădător. Se spune că Hitler este obligat să cucerească România, din cauza eșecului său în fața Marii Britanii. Manifestările se succed la București și Cluj în strigăte de: "Afară cu trădătorii care ne vînd. Îl vrem pe Maniu". Rectorul Universității ține un discurs, cîțiva reprezentanți ai Partidului Liberal și ai Partidului Național-Țărănesc își exprimă, la rîndul lor, poziția. Manifestanții sînt dispersați cu sticle incendiare. Arbitrajul Vienei deschide calea a patru ani de administrație horthistă în Transilvania de Nord. Istoriografia
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
rețea este desființată după 1956. Puțin cîte puțin, școlile ungurești sînt transformate în secții ungurești ale stabilimentelor române și procesul tinde spre asimilare. Pentru opinia ungară, scandalul începe în 1959, odată cu fuziunea Universității maghiare Bolyai din Cluj cu Universitatea Babeș. Rectorul universității ungare se sinucide. Progresiv, lista de cursuri predate în limba maghiară este redusă. Științele aplicate, conform unei rezoluții a partidului din 1971, nu se mai învață în ungurește. Conform raportului lui Lajos Takacs, fost rector al universității, ungurii reprezentau
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Cluj cu Universitatea Babeș. Rectorul universității ungare se sinucide. Progresiv, lista de cursuri predate în limba maghiară este redusă. Științele aplicate, conform unei rezoluții a partidului din 1971, nu se mai învață în ungurește. Conform raportului lui Lajos Takacs, fost rector al universității, ungurii reprezentau 10% din absolvenți în 1957-1958; ei nu mai erau decît 5,7% în 1974-1975. Dispozițiile birocratice acționează în sensul eliminării limbii maghiare dacă necesarul cerut de lege pentru a forma un curs nu se atinge. Această
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
care spune întruna: "Dar asta-i altă poveste!"). Ei bine, l-am cunoscut pe doctorand: era un om cu prestanță, dar nu gomos; avusese o carieră interesantă fusese ambasador, apoi consul la mai multe ambasade, directorul Operei din Capitala Moldovei, Rectorul Institutului de Arte, președinte al UNITEM, șeful catedrei de clarinet de la Conservator... Se numea Aurelian Dănilă. Mi-a dat teza, la o masă la restaurantul Traian. Am citit-o, mi s-a părut bună, am scris referatul, m-am arătat
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
Femeia ca factor social (Râmnicu Vâlcea, 1934), volum reeditat sub denumirea Femeia în Biserică, familie și societate (Arhiepiscopia Râmnicului, 2011). 2 Andrei Magieru (1891-1960), cu studii de teologie ortodoxă la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cernăuți (1909-1913), doctor în teologie; Rector al Internatului diecezan din Beiuș (1914-1917), secretar al Consistoriului ortodox român din Oradea (1917-1921). Arhiereu-vicar la Oradea, cu titlul "Crișanul" (1926-1935), Rector și Profesor de Noul Testament la Academia teologică din Oradea (1924-1936); Episcop al Aradului din 1936 până la moarte. 3
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Magieru (1891-1960), cu studii de teologie ortodoxă la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cernăuți (1909-1913), doctor în teologie; Rector al Internatului diecezan din Beiuș (1914-1917), secretar al Consistoriului ortodox român din Oradea (1917-1921). Arhiereu-vicar la Oradea, cu titlul "Crișanul" (1926-1935), Rector și Profesor de Noul Testament la Academia teologică din Oradea (1924-1936); Episcop al Aradului din 1936 până la moarte. 3 Nae Ionescu, Învățământul teologic, în "Cuvântul", an III, nr. 643, 22 decembrie 1926, p. 1, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
într-un anumit fel, divorțul maximal este cel psihic, atunci când fostul partener devine total irelevant pentru sinele și confortul emoțional al celuilalt. Dacă afli că fostul soț a câștigat o sumă impresionantă de bani la loto ori că a ajuns rector sau ministru și nu-ți pasă, dacă vezi ce bine arată actualul soț al fostei tale neveste și nu te încearcă nici un fior, „dacă... și nu...”, înseamnă că ești despărțit cu adevărat. Personal, mă întreb în ce măsură, indiferent de sentimentele de
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
elevi se opuneau introducerii manualelor de istorie integrată. Însă, cu toată opoziția manifestată unanim, introducerea manualelor de istorie integrată, adevărate manifeste politice cu scopuri electorale ale Partidului Comuniștilor, a continuat. Conferințe și simpozioane: în 13-18 octombrie 1996, grupul format în jurul rectorului Universității de Stat, Gheorghe Rusnac, ce cuprindea membrii ai Asociației politologilor, Facultății de Științe Politice a Universității de Stat, Academiei de Științe și Academiei de Studii Economice, a organizat un simpozion moldo-german, pe tema „Statul național în societatea polietnică: Moldova
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
în 1359; a fost dezmembrată de puterile expansioniste Austro-Ungaria și Rusia; populația dintre Prut și Nistru nu a participat la „alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn pe viață al noii formațiuni național - statale - România (1859)”. Deși istoric de profesie, rectorul Universității de Stat săvârșea unele erori și mistificări penibile: trecând peste faptul că Austro-Ungaria nu a apărut decât la aproape un secol de la anexarea Bucovinei, caracterizarea României din 1859 ca stat național combate chiar teoria existenței unei națiuni moldovenești între
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
fără justificare imediată, încruntările tot mai dese te pun pe gînduri. Dacă le treci cu vederea, nu ai decît să iei de bună agitația cu iz festiv. Nimeni, din cei ai casei, nu se îndoiește că profesorul va fi ales rector și asta, bineînțeles, se cere sărbătorit cum se cuvine. Dar, neplăcuta surpriză, socotelile de acasă nu se potrivesc cu cele de la Universitate. Sărbătorirea se suspendă, întrucît, de ce, de nece, ungerea ca rector a lui Mihai nu s-a produs. Este
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
nu se îndoiește că profesorul va fi ales rector și asta, bineînțeles, se cere sărbătorit cum se cuvine. Dar, neplăcuta surpriză, socotelile de acasă nu se potrivesc cu cele de la Universitate. Sărbătorirea se suspendă, întrucît, de ce, de nece, ungerea ca rector a lui Mihai nu s-a produs. Este vestea care declanșează criza. (Crizele, în piesele lui Constantin Popa, nu au nimic artificios, ele fiind pregătite prin gradate tensionări ale subtextului.) Armonia ce părea să domnească se fisurează văzînd cu ochii
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
am deranjat? Val: Nu, dar am crezut că a început serbarea. Alex: Nu, făceam doar o repetiție generală. Vrei și tu? Val: Nu. Știu foarte bine să cînt mulți ani trăiască. Alex: Ce cadou i-ai luat tatii în calitate de proaspăt rector? Știi că e sensibil la cadouri... Îi plac cadourile și gata. Val: Irina se ocupă cu chestiile astea de propagandă. Alex: Se-nțelege... Tu cu lumea ideilor... Val: Mai mult cu ideile lumii... Și ai de gînd să continui cu
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Ei, salut! Da' ce-i cu voi?! Am avut impresia că am intrat într-o casă părăsită! Unde-s ceilalți? (îl sărută) Val: Sînt toți prezenți... pe locuri... se dichisesc... se pregătesc din toate punctele de vedere... pentru întîmpinarea noului rector... Nici o grijă, toate merg conform programului... Irina: (Dacă nu l-ar cunoaște...!) Dragule, simt eu, așa, în jurul gurii tale un parfum de otravă... N-ai putut să folosești o lavandă mai neutră...? Am găsit garoafe! Și încă multe! Și încă
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
platouri de intrări; dînd cu ochii de Irina) În sfîrșit, ai venit!Ai găsit și garoafe! Bravo! Zi cu noroc! Garoafe, frișca, taxi! Sper să fie cu noroc și pentru el. Irina: Dar nici nu se pune problema. Se întoarce rector cum mă vezi și cum te văd. De altfel nici nu are ceea ce se cheamă un contracandidat. Decan e șef de catedră e, la județ e bine văzut... Are toate atuurile. Maria: Irina, da' tu nu te schimbi? Și tu
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
deschidă; în pragul ușii, un bărbat) Delegatul: Bună ziua. Maria: (dezamăgită, nedumerită) Bună ziua. (intră în formație) Delegatul: Eu sînt delegatul comitetului de bloc. Și am un mesaj. (citește de pe o hîrtie scoasă din buzunar) "Cu ocazia alegerii tovarășului în funcția de rector, noi, comitetul, în numele colocatarilor, vă adresăm sincere felicitări, urări de sănătate și de succese în continuare, conștienți fiind că sînteți o mîndrie a blocului nostru. Comitetul vă dorește petrecere bună, în liniște, prosperitate și pace." (începe să aplaude, ceea ce vor
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
aceea... am să găsesc eu ceva de spus... E, lasă că văd eu. Alex: Mamă, eu mai am felicitarea de anul trecut... aia cînd l-a făcut decan... Maria: Ei na, aia a fost ceva, asta-i altceva... acum e rector... Lăsați, nu vă mai bateți capul, că mă descurc eu. (iese; cei trei rămîn într-o tăcere care pare comună) Val: (care a descifrat mai repede și mai în adîncime tăcerea la care a participat) Ce-i puișorilor? Vă cresc
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
că nu ești mai mult. Ca să vezi! De la o prostie de cadou, am aflat ceea ce de mult mă temeam să descopăr. Maria: Băiatul ăsta, să știi, a băut mai mult decît trebuie. Păi cum ți-ai închipuit tu că ditamai rectorul să se cațere pe patine! Mihai: (violent) Mai termină odată cu rectoratul ăsta! Rector în sus, rector în jos! Ei află că nu sînt rector! Maria: (stupefiată, șocată) Cum nu ești rector?! (privind spre ceilalți cerîndu-le parcă ajutor) Nu se poate
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
aflat ceea ce de mult mă temeam să descopăr. Maria: Băiatul ăsta, să știi, a băut mai mult decît trebuie. Păi cum ți-ai închipuit tu că ditamai rectorul să se cațere pe patine! Mihai: (violent) Mai termină odată cu rectoratul ăsta! Rector în sus, rector în jos! Ei află că nu sînt rector! Maria: (stupefiată, șocată) Cum nu ești rector?! (privind spre ceilalți cerîndu-le parcă ajutor) Nu se poate să nu fie rector! Mihai: Ei uite că se poate. (Alex pleacă în
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
mult mă temeam să descopăr. Maria: Băiatul ăsta, să știi, a băut mai mult decît trebuie. Păi cum ți-ai închipuit tu că ditamai rectorul să se cațere pe patine! Mihai: (violent) Mai termină odată cu rectoratul ăsta! Rector în sus, rector în jos! Ei află că nu sînt rector! Maria: (stupefiată, șocată) Cum nu ești rector?! (privind spre ceilalți cerîndu-le parcă ajutor) Nu se poate să nu fie rector! Mihai: Ei uite că se poate. (Alex pleacă în birou) Maria: Și-
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
să știi, a băut mai mult decît trebuie. Păi cum ți-ai închipuit tu că ditamai rectorul să se cațere pe patine! Mihai: (violent) Mai termină odată cu rectoratul ăsta! Rector în sus, rector în jos! Ei află că nu sînt rector! Maria: (stupefiată, șocată) Cum nu ești rector?! (privind spre ceilalți cerîndu-le parcă ajutor) Nu se poate să nu fie rector! Mihai: Ei uite că se poate. (Alex pleacă în birou) Maria: Și-atunci de ce nu ne-ai spus nimic? De ce
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
trebuie. Păi cum ți-ai închipuit tu că ditamai rectorul să se cațere pe patine! Mihai: (violent) Mai termină odată cu rectoratul ăsta! Rector în sus, rector în jos! Ei află că nu sînt rector! Maria: (stupefiată, șocată) Cum nu ești rector?! (privind spre ceilalți cerîndu-le parcă ajutor) Nu se poate să nu fie rector! Mihai: Ei uite că se poate. (Alex pleacă în birou) Maria: Și-atunci de ce nu ne-ai spus nimic? De ce nu ne-ai spus de la început? Mihai
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
pe patine! Mihai: (violent) Mai termină odată cu rectoratul ăsta! Rector în sus, rector în jos! Ei află că nu sînt rector! Maria: (stupefiată, șocată) Cum nu ești rector?! (privind spre ceilalți cerîndu-le parcă ajutor) Nu se poate să nu fie rector! Mihai: Ei uite că se poate. (Alex pleacă în birou) Maria: Și-atunci de ce nu ne-ai spus nimic? De ce nu ne-ai spus de la început? Mihai: Cum să-ți fi spus, cînd să-ți fi spus cînd tot timpul
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
deranjăm, mă rog! Val: Cred că cu țipetele... Maria: Care țipete, d-le, ce țipete! Cine a țipat aici! Bunica: (intră) Ei, ce facem, aducem fripturica? (privindu-i, înțelege că în tăcerea lor se zvîrcolesc multe cuvinte) Ce spune tovarășul rector de o bucățică de fripturică? Maria: (dacă nimeni nu are curajul) Nu mai este rector. Bunica: Ei cum așa! Gata? Da cînd te-au schimbat? Maria: Mamă! Bunica: Ce? Am întrebat și eu așa... Nu-i nimic, mamă, nu mai
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Cine a țipat aici! Bunica: (intră) Ei, ce facem, aducem fripturica? (privindu-i, înțelege că în tăcerea lor se zvîrcolesc multe cuvinte) Ce spune tovarășul rector de o bucățică de fripturică? Maria: (dacă nimeni nu are curajul) Nu mai este rector. Bunica: Ei cum așa! Gata? Da cînd te-au schimbat? Maria: Mamă! Bunica: Ce? Am întrebat și eu așa... Nu-i nimic, mamă, nu mai ești rector, dar băiatul meu tot ești... Din funcția asta nu te schimbă nimeni... Așa că
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
o bucățică de fripturică? Maria: (dacă nimeni nu are curajul) Nu mai este rector. Bunica: Ei cum așa! Gata? Da cînd te-au schimbat? Maria: Mamă! Bunica: Ce? Am întrebat și eu așa... Nu-i nimic, mamă, nu mai ești rector, dar băiatul meu tot ești... Din funcția asta nu te schimbă nimeni... Așa că, rector nerector, eu tot îți aduc o bucățică de fripturică. (iese) Maria: (după o pauză) Și pe cine au pus? Mihai: Pe Stoicu. Maria: Pe cine?! Pe
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]