7,884 matches
-
cu zona Roșia Montană și locuitorii acesteia după extragerea și lichidarea întregului minereu de aur, argint și alte metale prețioase din zonă. Pe de altă parte, 21 organizații, instituții, sindicate și 11 primari, și-au afirmat sprijinul sentimental pentru proiectul Roșia Montană printr-o scrisoare deschisă, trimisă pe 18 ianuarie 2010 Președintelui României, Primului-ministru, ministrului Mediului și Pădurilor, Ministrului Economiei și Parlamentului. Printr-o altă scrisoare deschisă trimisă actualului ministru al culturii, Kelemen Hunor, la data de 21 iulie 2010 o
Roșia Montană, Alba () [Corola-website/Science/300270_a_301599]
-
Președintelui României, Primului-ministru, ministrului Mediului și Pădurilor, Ministrului Economiei și Parlamentului. Printr-o altă scrisoare deschisă trimisă actualului ministru al culturii, Kelemen Hunor, la data de 21 iulie 2010 o facțiune locală, care încearcă să se substituie întregii comunități din Roșia Montană și zonele adiacente se declară, fără justificări, împotriva includerii localității în patrimoniul UNESCO. Ministrul Culturii Kelemen Hunor a eliberat în mai 2011 un certificat de descarcare arheologică a masivului Cârnic, act a cărui legalitate este disputată în urma anulării definitive
Roșia Montană, Alba () [Corola-website/Science/300270_a_301599]
-
dezaprobarea cu privire la proiectul minier în timpul discursului său cu ocazia decernării premiului pentru întreaga carieră la Festivalul Internațional de Film Transilvania 2006. În iunie 2012 actorii Maia Morgenstern și Dragoș Bucur apar fiecare într-un spot în care sprijină campania "Salvați Roșia Montană". Festivalul FânFest este un eveniment ce promovează valorile zonei: tradiții, ecoturism, ecologie, patrimoniul cultural. În cadrul acestui festival vin anual mai multe formații și interpreți din România și străinătate, printre care Ada Milea, Sarmalele Reci, Luna Amară, Shukar Collective, Timpuri
Roșia Montană, Alba () [Corola-website/Science/300270_a_301599]
-
Shukar Collective, Timpuri Noi, Vița de Vie, Zdob și Zdub, având o audiență cuprinsă între 5000 și 10000 de participanți cu un maxim de 15.000 participanți in 2006. Ziua Minerului este cea mai importantă sărbătoare a comunității miniere din Roșia Montană, fiind marcată în fiecare an în ultimul weekend din august. Cu această ocazie sunt organizate petreceri câmpenești, concursuri sportive, competiții cu specific mineresc, concerte de muzică, dansuri populare. Evenimentul încercă să readucă la viață valorile, simbolurile și tradițiile mineritului
Roșia Montană, Alba () [Corola-website/Science/300270_a_301599]
-
petreceri câmpenești, concursuri sportive, competiții cu specific mineresc, concerte de muzică, dansuri populare. Evenimentul încercă să readucă la viață valorile, simbolurile și tradițiile mineritului din Munții Apuseni prin implicarea întregii comunități în acest festival. La ediția din 2009, comunitatea din Roșia Montană a intrat în Cartea Recordurilor pentru cei mai mulți oameni care caută simultan aur cu șaitrocul. Tot atunci a avut loc prima ediție a „Festivalului Comunităților Miniere și al Tradițiilor Minerești”, când 10 comunități din județele Alba, Hunedoara și Bihor și-
Roșia Montană, Alba () [Corola-website/Science/300270_a_301599]
-
din județele Alba, Hunedoara și Bihor și-au prezentat tradițiile și obiceiurile minerești, prin expoziții de carte și de fotografie, tablouri și obiecte minerești organizate pe epoci, amenajarea unui șteamp la dimensiuni reale și recitaluri susținute de Corul Minerilor din Roșia Montană și fanfara Consiliului Județean. În 2010, peste 5000 de persoane au sărbătorit Ziua Minerului la Roșia Montană. Evenimentul, susținut puternic de compania canadiană Roșia Montană Gold Corporation, a fost marcat printr-un mini-campionat de fotbal, muzică de fanfară, statui
Roșia Montană, Alba () [Corola-website/Science/300270_a_301599]
-
și de fotografie, tablouri și obiecte minerești organizate pe epoci, amenajarea unui șteamp la dimensiuni reale și recitaluri susținute de Corul Minerilor din Roșia Montană și fanfara Consiliului Județean. În 2010, peste 5000 de persoane au sărbătorit Ziua Minerului la Roșia Montană. Evenimentul, susținut puternic de compania canadiană Roșia Montană Gold Corporation, a fost marcat printr-un mini-campionat de fotbal, muzică de fanfară, statui vii reprezentând personaje din Roma Antică, o demonstrație de lupte dintre daci și romani și parade de
Roșia Montană, Alba () [Corola-website/Science/300270_a_301599]
-
pe epoci, amenajarea unui șteamp la dimensiuni reale și recitaluri susținute de Corul Minerilor din Roșia Montană și fanfara Consiliului Județean. În 2010, peste 5000 de persoane au sărbătorit Ziua Minerului la Roșia Montană. Evenimentul, susținut puternic de compania canadiană Roșia Montană Gold Corporation, a fost marcat printr-un mini-campionat de fotbal, muzică de fanfară, statui vii reprezentând personaje din Roma Antică, o demonstrație de lupte dintre daci și romani și parade de costume populare. Reportaje turistice
Roșia Montană, Alba () [Corola-website/Science/300270_a_301599]
-
muncă sau executase zeci de mii de cetățeni sovietici. Toți cei șase membri ai Biroului Politic din 1920 care-i supraviețuiseră lui Lenin, au fost epurați. Veteranii bolșevici care-i fuseseră loiali lui Lenin, ofițeri superiori și generali ai Armatei Roșii și directori industriali au fost lichidați în timpul epurărilor staliniste. Epurările din celelalte republici sovietice au ajutat centralizarea controlului societății sovietice. Represiunile staliniste au dus la crearea unui sistem vast de lagăre și așezări obligatorii pentru exilații intern, care depășea cu
Istoria Rusiei () [Corola-website/Science/301491_a_302820]
-
133 de iugăre, 65 de iugăre fiind curți. (Suprafața satului Țichindeal era de 1500 de hectare în anul 1950.) La est se mărgineste cu comuna Nocrich si Alțîna, la sud cu comunele Marpod și Hosman și la nord cu comunele Roșia și Vurpăr. Pe teritoriul localității se află un vicus roman. De aici provin trei fibule și alte obiecte mărunte. Așezarea se află pe valea Rotbavului, la aproximativ 4 km în amonte de vărsarea acestuia în Hârtibaci. Pe un promontoriu ce
Țichindeal, Sibiu () [Corola-website/Science/301750_a_303079]
-
urme de locuire și de practicare a unor îndeletniciri datate din antichitate, materiale aparținând culturii “Coțofeni” și chiar un vechi sistem de alimentare cu apă de pe vremea românilor. De asemenea se vorbește despre un “drum al aurului” care pornea de la Roșia Montană spre cetățile dacice din Munții Orăștiei, legendele fiind mereu atrăgătoare pentru aventurieri. După Primul Război Mondial, odată cu apariția Legii Minelor din 1924, la Stănija a început o susținută activitate minieră a unor mici proprietari, însă cu mijloace rudimentare. Singurele
Stănija, Hunedoara () [Corola-website/Science/300559_a_301888]
-
știe, fie a ars, fie a fost demolată de către enoriași. Probabil datorită situației materiale precare, locuitorii satului nu și-au permis construirea unei biserici noi, de aceea au găsit soluția de a cumpăra o veche biserică de lemn din satul Roșia și a o aduce cu carele cu boii în sat. Această acțiune a avut loc în anul 1809 în timpul păstoriri preotului Pavel Popovici. Lucrări de reparație a edificiului au avut loc în anul 1966, precum și între anii 1986-1989 în timpul păstoririi
Șteia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300561_a_301890]
-
cu nucă sau “zămăchișe”(brânză de vacă), - se mai obișnuiau găluște cu prune, tăiței cu brânză și lapte, etc. Dintre legumele consumate trebuie remarcat că deabia în primii ani de după al II lea război mondial au început să se consume roșii la masă, până atunci se foloseau numai la prepararea bulionului. Obișnuit erau consumate varza, fasolea, cartofii, castraveții, sfecla roșie, etc. Fructele consumate obișnuit erau merele, perele, cireșile (vișinile foarte rar), iar prunele erau folosite frecvent pentru dulceață,“solvoiz” un fel
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
din 1925 consemnează comunele în plasa Găiceana a aceluiași județ, având aceeași alcătuire; comuna Vultureni avea 2315 locuitori, iar comuna Godinești 2800. Comunei Vultureni i s-au mai adăugat în 1931 și satele Bodeasa, Bostănești, Deleni, Grădești, Gura Ruget si Roșia, în timp ce satele Ghionoaia Nouă și Ghionoaia Veche au fost comasate, formând satul Ghionoaia. În 1950, comunele au fost transferate raionului Răchitoasa din regiunea Bârlad și apoi (după 1956) din regiunea Bacău, după care în 1960 au fost transferate raionului Adjud
Comuna Vultureni, Bacău () [Corola-website/Science/300712_a_302041]
-
din campionatul elen. A devenit unul dintre jucătorii preferați de fani, care i-au acordat premiul fanilor pentru cel mai bun jucător al echipei în sezonul 2009-2010. În aceeași perioadă a încasat cele mai multe cartonașe din carieră, nouă galbene și cinci roșii, depășind recordul de cartonașe roșii stabilit de Lefteris Velentzas, care a fost eliminat în sezonul 1997-1998 de patru ori. În 2010 i-a fost prelungit contract pe doi ani, cu o clauză de reziliere de un milion de euro. În
Victoraș Iacob () [Corola-website/Science/300714_a_302043]
-
zonă carstică, pot pierde parțial sau integral apa; iau naștere văile seci sau aproape seci - sohodolurile. Pe ele, de regulă apa se scurge numai în timpul averselor sau al topirii zăpezilor (exemplu: văile Sohodol - afluent al Tismanei, Runcu - Oltenia de nord; Roșia - Munții Apuseni). De asemenea în cazul formarii cheilor prin prăbușiri pot rămâne poduri naturale și arcade. Podurile naturale (Ponoare din Podișul Mehedinți) se dezvoltă de-a lungul văilor, iar arcadele (cele din cheile Hasdatelor) apar pe fostele galerii. Endocarstul este
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
județean 764 D spre Bratca-Damiș și apoi se continuă către Roșia-Dobrești-Beiuș). Distanța Bratca-Damiș este de 12 km, drumul fiind asfaltat in cursul anilor 2007-2008. Acest lucru se datoreaza "Asociației Munților Pădurea Craiului" (organizată la nivelul primăriilor comunelor Bratca, Borod, Șuncuiuș, Roșia, Bulz, Căbești și Remetea) care, dupa infiintare, și-a propus, ca primă măsură, obținerea de fonduri financiare în vederea asfaltării respectivului tronson. Satul Damiș dispune de un variat și bogat potențial turistic, care include numeroase obiective, atât naturale, cât și antropice
Damiș, Bihor () [Corola-website/Science/300852_a_302181]
-
liber. La aceste facilități se adaugă accesul la telefonie fixă și mobilă, cablu tv, faptul că satul nu este afectat de nici o sursă de poluare și, de data recnta, asfaltarea drumului de legătură cu cele două comune învecinate (Bratca și Roșia). Având în vedere potențialul turistic de care dispune, satul Damiș poate fi inclus în câteva trasee turistice (vezi Depresiunea Damiș).
Damiș, Bihor () [Corola-website/Science/300852_a_302181]
-
actuala așezare. În urmă năvălirilor dese, aceștia au fost nevoiți, catre 1250, să se mute mai spre est, pe drumul dintre Măieruș și Feldioara. Se spune ca spălându-și hainele în râu, după o năvălire pustiitoare, apele acestuia au devenit roșii, de unde și denumirea localității. În 1371, sub numele de "Ruffa serrates" (Malul roșu), este menționat pentru prima dată în documente Rotbavul. Turcii au amenințat deseori localitatea, incendiind-o în 1438 și în 1464. De asemenea, în 1602, generalul Bașta a
Rotbav, Brașov () [Corola-website/Science/300965_a_302294]
-
Satul Zecehotare este o așezare rurală de tipul crângurilor, cu mai multe cătune risipite pe crestele dealurilor ce coboară dinspre Munții Pădurea Craiului spre albia Crișului Repede, învecinându-se cu următoarele localități: la est Șuncuiușul, spre sud-est Damișul, la sud Roșia, spre vest Tomnatecul, iar la nord Vadu Crișului. In partea de nord-vest a satului se află Peștera Bătrânului, monument al naturii ce comunică cu Peștera Vadu Crișului. Extremitatea sud-estică este străbătută de râulețul Valea Mișidului, în care se varsă Valea
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
de a plăti o ,dijmă” vechiului proprietar. S-a făcut astfel o evidență a locuitorilor stabiliți aici până la această dată. Cu prilejul ,lanțului” au primit suprafețe de teren cetățenii din 10 localități apropiate: Șuncuiuș, Vadu-Crișului, Dobricionești, Josani, Cacuci, Ortiteag, Aștileu, Roșia, Bălnaca și Bratca. Se zice că numele de „ZECEHOTARE” dat localității ar proveni de la această împărțire a terenurilor unor oameni din 10 sate. Așezarea cu acest nume cuprindea atunci teritoriul dintre Vadu-Crișului, Gălășeni, Călățea, Roșia, Beiuș, Șuncuiuș. Mai târziu ea
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
Dobricionești, Josani, Cacuci, Ortiteag, Aștileu, Roșia, Bălnaca și Bratca. Se zice că numele de „ZECEHOTARE” dat localității ar proveni de la această împărțire a terenurilor unor oameni din 10 sate. Așezarea cu acest nume cuprindea atunci teritoriul dintre Vadu-Crișului, Gălășeni, Călățea, Roșia, Beiuș, Șuncuiuș. Mai târziu ea va deveni comuna ZECEHOTARE, având aceeași întindere, apoi unele zone de margine vor trece la comunele învecinate. Astăzi satul face parte din comuna Șuncuiuș. Cătunele din care a fost constituit inițial sunt : Hulpi, Corn, Cărmăzan
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
Hulpi, Corn, Cărmăzan, Gugu, Bătrânu, Deal, Măguran, Brejești, Valea Mierăie și Tomnatic. Locuitorii satului sunt în exclusivitate români. Predomină câteva familii, în general în funcție de cătune: Ardelean, Brândaș, Cipleu, Lup, Breje, Copil, Popa, Bodea, Iancu și Toderaș. La hotarul satului cu Roșia se află locul numit ,Scaunul Crai” unde se ajunge greu chiar și în zilele noastre, ținutul find împădurit, greu accesibil. In legătură cu acest loc, bătrânul Dumitru Bodea povestește o legendă auzită de la bunicul său. Se spune că un crai
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
lunii pe cer seara copiii îi cântă: , Lună nouă, lună nouă/ Taie pita-n două/ Și-o unge cu rouă/ Și ne dai nouă.” Când vine ploaie mare copiii strigă în cor: ,Poaie, ploaie nu ploia/Ci te du la Roșia/C-acolo ți-i moșia” Ploaia vine dinspre pădurile din zona Roșiei, localitate situată spre sud, iar copiii o îndeamnă să se întoarcă de unde a venit. Când ploaia urmează unei perioade de secetă, copiii îi cântă alt fel: „Tună, Doamne
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
pita-n două/ Și-o unge cu rouă/ Și ne dai nouă.” Când vine ploaie mare copiii strigă în cor: ,Poaie, ploaie nu ploia/Ci te du la Roșia/C-acolo ți-i moșia” Ploaia vine dinspre pădurile din zona Roșiei, localitate situată spre sud, iar copiii o îndeamnă să se întoarcă de unde a venit. Când ploaia urmează unei perioade de secetă, copiii îi cântă alt fel: „Tună, Doamne tună/ Norii îi adună/Ploaia și sporescă/Holdili și crească”. (Viorica Petru
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]