10,656 matches
-
goală și frumoasă ca o statuă antică, având înaintea acestei din urmă avantajul vieței, acea pieliță caldă, dulce, netedă care lăsa urme dac-o atingeai. S-aruncă în mare și începu să-noate, puindu-și drept țel de ajuns niște stânci ce le vedea un sfert de ceas departe de țărm304. Într-o variantă a Cezarei, cinetismul mișcărilor este atât de sugestiv, încât el pare, realmente, secvența unui film: Părea un crin aruncat în ocean ... și numai din când în când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
nu face altceva decât să întărească afirmația de mai sus. Visul nu devine absurd, ca la Kafka, dar tinde să invadeze realitatea și să ia proporțiile unei noi realități malefice: Și iată ce-am visat. De sus, sus, din acele stânci mișcătoare ce lumea li zice nori, vedeam o rază coborându-se tocmai asupra mea. Și pe rază se scobora o femeie îmbrăcată într-o haină lungă și albă... era maica mea... Ea mă discântă și din pieptul meu am văzut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
un pom al nimănui... Nu lăsați ca vorbitorii Altor limbi pe-acest pământ, Să ne umple de istorii Și să muște din cuvânt ! Neamul românesc nu piere ; Dacii încă mai trăiesc ! Scoateți Steagul la vedere Și-n Ținutul Secuiesc! De pe stâncile străbune Decebal ne dă curaj ! Faceți Imnul să răsune Peste Mureș, pân-la Blaj ! Nu permitem celor care Se predind aici stâpâni, Să ne calce în picioare Demnitatea de români ! Avem nevoie de mângîiere, de dragoste, pe care o simt astăzi
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
vară, Millesgärden, grădina lui Milles, a devenit, astfel, un atrăgător și tulburător popas turistic cu o dublă semnificație. Pe de o parte, aici poți intra și admira, în universul creației sale artistice, o salbă de statuete ușoare, abia fixate în stâncă, vrând parcă să zboare spre cer, simboluri umane, de o zveltețe și frumusețe aparte, chintesență a unor stiluri și influențe variate, încorporate de autor într-o concepție originală după ce, la Paris, Milles meditase și lucrase câtva timp chiar în atelierul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
fost invitat și am stat la doamna Gertrud Hultberg. Locuia pe Urdavägen 2, la nr. 18264, Dgursholm, în plină Capitală, într-un cochet palat, supraetajat, ridicat pe un teren ușor înclinat spre miazăzi, jumătate din construcție aflându-se pe o stâncă uriașă, de pe care se cobora pe niște trepte masive de lemn într-o terasă de vară, care se putea închide cu un glasvand, toamna și iarna. Casa avea o mică grădină cu arbuști și semiarbuști ornamentali, iar într-un colț
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
care să treacă neobservată. Dimpotrivă. Când se afla între alte surate, de vârsta ei, stârnea scântei de invidie. Și pentru ea trebuie să fi făcut un artist anonim acele versuri populare: "Femeia fără dușmani / E ca punga fără bani / Și stânca fără ciobani". Bițu era mândru de ea. Simțea că lumea îl privea și cu o anumită admirație și cu invidie; și că îl și compătimea, tocmai fiindcă era altfel decât ea. Tăcut. Rușinos. Introvertit. Modest. Prea obișnuit îmbrăcat. Nu prea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
spăl și să mă răcoresc barem și pe urmă oi mai vedea. Am intrat Într-o mare calmă, legănându-se imperceptibil spre cerul de un albastru incandescent. Înotam și mă scufundam și vedeam sub mine nisipul de pe fund presărat cu stânci, traversat de pale de lumină difuză În timp ce Înaintam În larg și-mi aduceam din ce În ce mai repede aminte de tot ce uitasem sau mi se păruse că am uitat vreme de șase ani. Nu l-am găsit ca să-i rup o mână
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
de restriște, trebuie să fugim din calea lor. Vechi altare vor sări în țăndări, apele se vor roși de sângele victimilor, codrii vor arde ca torțe aprinse și, cum scrie în Apocalips: „... oamenii se vor ascunde în peșteri și în stâncile munților și căuta-vor moartea și nu o vor afla, și vor pofti să moară, moartea însă va fugi de ei...”. După o clipă, cât să-și tragă sufletul, continuă. Duhul pustiirii va trece peste noroade, peste orașe și sate
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
de securitate. Cunoștea bine toate potecile și ascunzătorile din munți, încât, în puterea nopții pașii îl purtau cu ochii închiși prin locuri greu accesibile, ori neumblate, cu o ușurință uimitoare.. De jur împrejur... culmi cu creste înălțate drept, rupturi de stâncă, șuvoaie repezi cu vuiet asurzitor, păduri fără sfârșit, prăpastii, poteci întortocheate... bătăi grele de aripi, ori țipătul păsării de noapte fâlfâind pe deasupra, care te înfioară... totul, absolut totul îl cufunda într-o stare de fericire deplină, de încântare până la extaz
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
lacrimă i se prelinse pe obraz, până sub bărbie. „.. Sărmana fată, sărmana... Acu’i în Ceruri cu Îngerii..!”, scânci bătrânul printre lacrimi.. Apoi, omul care n-a fost văzut niciodată plângând, chiar plânse în hohote. Baltă stătea țeapăn ca o stâncă și asculta.. ar fi vrut să o ia la fugă.. dar simți plumb în picioare. A să le plătească Dumnezeu.. acolo, în Ceruri.. pentru faptele lor !”, se auzi bătrânul, ca de departe, scâncind, încredințat că nici o faptă nu rămâne fără
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
lui, grija, dragostea față de ei, sacrificiul propriei vieți, chiar dacă pentru scurt timp, erau clare la acest om, atât de puternic și generos. Mitraliera toca întruna, la comanda unui glas gros. Snopurile de gloanțe, mușcau adânc din trunchiurile copacilor, și din stânca de cremene, ținându-i pe loc. „ - Trebuie adusă la tăcere..!”, își zise Baltă și, strecurându-se printre tufișuri la adăpostul întunericului dispăru... dispăru ca o umbră. Preț, de cât ai răsuci o țigară, dură totul... Și, explozia unei grenade cutremură
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
prietenul pe frunte... Apele spumoase ale Grințieșului i-au fost mormânt... ... Baltă se trezi singur, în puterea nopții... singur, singur ca un pui de pasăre căzut din cuib, în drum. De jur împrejur culmi cu creste înălțate drept, rupturi de stâncă, șuvoaie repezi, păduri fără sfârșit, prăpăstii, poteci neumblate... Începu să se cațere în coate și în genunchi. Se apropia de grota de la cascadă... o ascunzătoare sigură. „ - Mai am puțin !”, își zise el cu voce tare, gâfâind, ca să pară că nu
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
stinse... Totul începu să se învârtă în jur... Își prinse capul în pumni.. cu ochii închiși strâns, strâns până la durere. În spatele lui, pe culmi cu creste înălțate drept, se întindeau păduri fără sfârșit.. La picioare, începea prăpastia, cu rupturi de stânci și șuvoaie repezi cu vuiet vijelios neîntrerupt. Se uită înspăimântat spre prăpastia fără fund... și, pentru prima dată, în viață, i se făcu frică. Și, deodată sări direct în picioare, strigând.. cuprins ca de o desperare... „Trebuie să-mi văd
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
n-aibă întreaga lume la picioare, pentru a avea dreptul și el să se raporteze la soare ca unic punct de referință și nu la sine. Inima cosmosului M-a dus într-o grotă săpată sub un deal sălbatic, printre stânci de granit și pârâiașe cristaline. Intrarea era strâmtă și întortocheată; am pătruns cu greu. După aceea, înaintarea a devenit mai ușoară, deoarece spațiul s-a lărgit, ca mai apoi să se strâmteze la loc. Ca să continuăm, a fost nevoie să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
Hades, sufletul lui zboară în cer și trupul devine pulbere. Numai Pitagora vorbește de nemurire după ce-a aflat asta de la „sclavul” Zalmoxis. Epifanie Astăzi, Aia m-a condus - fără să mă anunțe dinainte - într-un loc secret. În spatele unor stânci mari, am găsit o peșteră strâmtă, apropiată de mare, în care se păstrează relicvele sacre. Pe jos erau împrăștiate oseminte omenești: cranii, membre de diferite mărimi, coaste, vertebre, era tot ce mai rămăsese din sacerdoții satului. Timpul conservase urmele osoase
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
mai pur. Totuși eu o preferam așa cum era. Călătorie în Geția (4) Peisajul s-a schimbat din nou: am intrat în inima muntelui și, pe neașteptate, totul a devenit altfel. Acum, drumul pare un labirint calcaros. Ne învârtim în jurul unor stânci amenințătoare, ce par scobite special ca să lase să treacă pe sub ele acest drum abrupt, săpat astfel de elementele naturii. Din car întrezăresc o vegetație tot mai rară care nu reușește să-și prindă rădăcinile de stâncile uriașe. Aici fiarele sunt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
Ne învârtim în jurul unor stânci amenințătoare, ce par scobite special ca să lase să treacă pe sub ele acest drum abrupt, săpat astfel de elementele naturii. Din car întrezăresc o vegetație tot mai rară care nu reușește să-și prindă rădăcinile de stâncile uriașe. Aici fiarele sunt din ce în ce mai primejdioase. Am întâlnit un urs care s-a ridicat fioros în două labe ca să se arate boilor blânzi care ne trag și să-i sperie. Dar Cotys, scoțând un strigăt sălbatic, a înfricoșat fiara, punând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
pot să o fac. Ceva mă amenință din urmă și trebuie să scap de amenințarea aceasta. Înaintez cu greu; mă aflu într-un loc unde nu mai am de ce să mă sprijin, nu mai există nici o rădăcină sau ieșitură de stâncă. N-am de ce să mă agăț. Căutarea mea e zadarnică și disperată. Sunt sfârtecat de o spaimă atroce. Golul de sub mine e un abis fără capăt și mii de guri deschise așteaptă să mă-nghită. Sunt gata să mă prăbușesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
am început să caut obiectul acela, imediat s-au petrecut niște transformări fantastice. De exemplu, o imensă materie albă - un fel de praf cosmic - s-a acumulat în mare cantitate peste ascunzătoarea presupusă, formând un deal. La poalele lui erau stânci de calcar greu de străpuns. Se putea observa cum relieful se preschimba în funcție de rezistența pe care trebuia să o opună. În momentul în care reușeai să străpungi un strat anume, imediat dedesubt se cristaliza un altul mai tare și mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
o obsesie pentru mine, într-atâta că, gândind în permanență la destinul ei, nu mai izbutesc nici să mă reculeg. Grecii au dat numele reginei nefericite din Colchida unei limbi de pământ din prejma Tomisului, care cu colții săi de stânci se strecoară trufaș între talazurile mării. Navigatorii se tem de ea, mai ales în nopțile cu ceață. Acest promontoriu periculos pare să întruchipeze disperarea Medeei, care fuge, înfricoșată, chiar dacă n-ar vrea, și se smulge de pe pământul ei, după ce l-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
ca nu cumva să fiu lipsit de respect față de sanctuarele și obiceiurile lor. Mă mișc cu multă băgare de seamă și sobrietate, respectând strict sfaturile Aiei. Urmez ipostaza de novice în învățăturile lui Zalmoxis. Pentru câtva timp dăm ocol printre stâncile fortificate și văile locuite: mi se pare că nu înaintăm deloc. Nu facem altceva decât să mergem în zig-zag prin aceleași locuri. Totuși, gesturile oamenilor devin din ce în ce mai solemne; după puțin timp nu mai întâlnim pe nimeni, afară de preoți și de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
b) riscuri rezultate ca urmare a unor activități umane (RA): apropieri periculoase, alunecări de teren, surpări rezultate din defrișări; ... c) riscuri naturale (RN), cum ar fi: activități seismice, nisipuri mișcătoare, terenuri mlăștinoase, scurgeri de torenți, avalanșe de zăpadă, dislocări de stânci, zone inundabile, ape subterane. ... Articolul 13 Prin delimitarea zonelor de siguranță ale capacităților energetice se protejează vecinătățile acestora la următoarele riscuri (RS): 1. explozii și/sau incendii la componente ale capacităților energetice; 2. emisii de gaze, lichide, vapori, pulberi, aerosoli
NORME TEHNICE din 1 noiembrie 1999 privind delimitarea zonelor de protecţie şi de siguranţă ale capacităţilor energetice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126634_a_127963]
-
Rafinăria Dărmănești" - Ș.A. . Societatea Comercială "Hidroelectrica" - Ș.A. - Sucursală Hidrocentrale Bistrița - Piatra-Neamt . Compania Națională "Apele Române" Ș.A. - CHE Baia Mare STRÂMTORI Firiza . Societatea Comercială "Elerex" - Ș.A. Maieru (MHC Aries) Bistrița . CET Botoșani Botoșani . Societatea Comercială "Șiretul" - Ș.A. Bucecea . RAAN - Filiala Iași (MHC Stâncă) . Societatea Comercială "CET" - Ș.A. Brăila Brăila . Societatea Comercială "Colorom" - Ș.A. Codlea Brașov . Societatea Comercială "Nitramonia" - Ș.A. Făgăraș . Societatea Comercială "Viromet" - Ș.A. Victoria . Societatea Comercială "Celohart" - Ș.A. Zărnești . Societatea Comercială "Fabrică de zahar" - Ș.A. Bod . Societatea Comercială "Hidral Invest - Carpatex" . Societatea
DECIZIE nr. 46 din 20 septembrie 1999 privind acordarea Licenţei pentru furnizarea de energie electrica Societăţii Comerciale "Electrica" - S.A.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126072_a_127401]
-
Județean Teleorman: Vasile Boncota. 3. Societăți comerciale: Anexă 4 COMPONENTĂ CCZ pentru Zona RICOP 4 Județele: DOLJ, GORJ, OLT, VÂLCEA, HUNEDOARA 1. Prefecții județelor: Dolj - Marian Jean Marinescu - președinte Gorj - Pantelimon Mantă Olt - Florea Morlova Vâlcea - Nicolae Curcăneanu Hunedoara - Nicolae Stâncă. 2. Președintele Consiliului Județean Dolj: Ion Voiculescu. 3. Societăți comerciale: Anexă 5 COMPONENTĂ CCZ pentru Zona RICOP 5 Județele: BRAȘOV, COVASNA 1. Prefecții județelor: Brașov - Adrian Manole - președinte Covasna - Gheorghe Tatu. 2. Președintele Consiliului Județean Brașov: Adrian Taropa. 3. Societăți
ORDIN nr. 45 UMP. din 21 decembrie 1999 pentru stabilirea componentei nominale a comitetelor de coordonare zonala a Programului de restructurare a întreprinderilor şi de reconversie profesională (RICOP). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126409_a_127738]
-
Bogasiu Gabriela-Elena - Tribunalul București - Vintilă Gheorghe - Tribunalul Dolj - Necsulescu Maria-Viorica - Tribunalul Dolj - Jirlaianu Romeo - Curtea de Apel Galați - Român Magdalena - Judecătoria Pașcani - Peltea Cristina Marină - Judecătoria Pașcani - Vintu-Moisa Gheorghe - Tribunalul Vaslui - Onea Ioana - Judecătoria Târgu Mureș - Moiceanu Cristina - Judecătoria Ploiești - Stâncă Zenovia - Judecătoria Ploiești B. Procurori - Juravschi Constantin - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov - Sirboiu Carmen - Parchetul de pe lângă Judecătoria Drobeta-Turnu Severin - Duțu Maria - Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinți - Diniță Viorica-Lenuta - Parchetul de pe lângă Judecătoria Oradea - Zaharia Nicolae - Parchetul de pe lângă Tribunalul Brăila - Popp Felicia
DECRET nr. 342 din 29 octombrie 1999 privind numirea în funcţie a unor magistraţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125899_a_127228]