7,303 matches
-
unei boli grele, așteaptă ziua și ceasul din urmă în speranța mântuirii întru Hristos Dumnezeu! Amin! VEȘNIC OSÂNDIȚI „Ne-au stins atâtea daruri cu anii lor frumoși Avânturile toate ne-au îngropat pe rând Ne-au pângărit altare, credința din strămoși Mărturisirea noastră, ei veșnic sugrumând ” Autorul) Legionarii sunt veșnic osândiți, iar românul nu s-a trezit din somnul cel de moarte. El a rămas în stadiul de maimuță rozând roșcove, ca în epoca de aur a guvernării comuniste sau ca
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Cu freamăt de codru și cântec de ape, Cu sfinte troițe la uliți de sat. Erau cosânzene cu bucle de lună; Prin crânguri haiducii de fier viforoși, Și vuiet de bucium și lacrimi de doină, Sihastre altare și cruci de strămoși. Și-n țara aceea de vremi îngropată, Vegheau voievozii pe-ntinsele zări: Ștefan la Suceava, Mihai înspre Turda, La Olt, Domnul Tudor si vajnici străjeri. Mai spune legenda că anii trecură Și-acel colț de țară a fost invadat, De
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
se năpusteau asupra noastră să ne cotropească și să ne jefuiască avutul și să ne doboare altarele. Mișcarea Legionară e un fenomen uimitor, supranatural, care a produs fapte pe care le întâlnim numai la poporul român în basmele și legendele strămoșilor noștri. Asta și dorim, să ridicăm o lume ca în basme. Noi am învins legile materiale. Atâta timp cât suntem sub scutul Arhanghelului Mihail și la picioarele lui Hristos, vom renaște mereu, din propria cenușă. Noi trăim din învățătura lui Hristos: „Eu
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
din România, Stat Național și Suveran, o colonie a tuturor amatorilor de chilipiruri, iar românul slugă și rob. Români, apărați-vă pământul, demnitatea și viitorul copiilor voștri, până nu va fi prea târziu! Reînodați firul tradiției de luptă cu al strămoșilor noștri. România e sufocată de paraziți sociali, tâlhari și pișicheri. Înlăturați parazitismul păgubitor, și reintroduceți iar datoria și virtutea muncii, poruncă Dumnezeiască. Înarmați cu aceste adevăruri, vom birui conspirația celor ce vor să ne transforme în colonie. Subsolul politic a
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Baciu Nu înstrăinați pământul E porunca-Testament! E avertisment și durere. Pământul e talpa țării. „De vrei să fii tu însuți și fruntea să nu-ți pleci Să ai un cer deasupra, sub tine un loc de veci, Atunci ca și strămoșii, aburcă-te pe munți, De prinde-te de lașii, mulțimile cuminție. Potecile ce urci sunt trepte de lumină Călcate de vitejii ce nu mai sunt la cină; Sunt vatră și altar, un pod întins spre tine, Mândria unui neam ce
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
în jur de-mi pare că aud cum se izbesc de geamuri razele de luna. În piept mi s-a trezit un glas străin și-un cântec cântă-n mine-un dor, ce nu-i al meu. Se spune ca strămoși, câri au murit fără de vreme, cu sânge tânăr încă-n vine, cu pătimi mari în sânge, cu soare viu în pătimi, vin, vin să-și trăiască mai departe în noi vieața netrăită. Atâta liniște-i în jur de-mi pare
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
chez ce traducteur, la disparition de la métaphore filée. Nous comparons la traduction de Paul Villard à celle de Jean Poncet, qui ne s'écarte pas du découpage de départ et ne contourne pas la figure d'origine : Se spune ca strămoși care-au murit fără de vreme,/ cu sânge tânăr încă-n vine,/ cu pătimi mari în sânge,/ cu soare viu în pătimi,/ vin,/ vin să-și trăiască mai departe,/ în noi,/ viața netrăită. (Liniște) (Blaga, 2010 : 28) On dit que leș
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
moț " taină " par " mystère " : Eu am crescut hrănit de taină lumii [...]. (Dar munții unde-s ?) (Blaga, 2010 : 32) J'ai été nourri par le mystère du monde [...]. (Et leș montagnes où sont-elles ?) (Miclău, 1978 : 155) fac schimb de taine cu strămoșii (Biografie) (Blaga, 2010 : 135) j'échange des mystères avec leș ancêtres (Biographie) (Miclău, 1978 : 313) je fais un échange de mystères avec leș ancêtres (Biographie) (Stolojan, 1992 : 57) Sporim nesfârșirea C-un cântec, c-o taină. (Cântăreți bolnavi) (Blaga, 2010
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
village) (Romanescu, 1998 : 82) ; " un âtre d'argile " (L'âme du village) (Pop-Curșeu, 2003 : 71) ; " un talus de limon " (L'âme du village) (Loubière, 2003 : 41) ; " un tas de glaise " (Villard, 2009 : 83) ; " părinteștile luturi " " la glaise des ancêtres " (În preajma strămoșilor/Auprès des aïeux) (Miclău, 1978 : 407) ; " Îngeri mulți murind și-au lăsat/lutul în țară. " " Une foule d'anges mourant laissèrent/Leur terre sur la terre. " (Semnal de toamnă/Signal d'automne) (Romanescu, 1998 : 69). Paula Romanescu traduit le nom
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
atingere (Contact céleste), p. 389, La cumpăna apelor (Au partage des eaux), p. 391, Ursul cu crin (L'ours au lys), p. 395, La curțile dorului (À la cour du mystère), p. 403, Anno domini (Anno domini), p. 405, În preajma strămoșilor (Auprès des aïeux), p. 407, Corbul (Le corbeau), p. 409, Trezire (Réveil), p. 411, Sătul minunilor (Le village des merveilles), p. 413, Alean (Nostalgie), p. 415, Boare atlantică (Brise atlantique), p.417, Vânzătorul de greeri (Le marchand de grillons), p.
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
lui H. Taine din Filosofia artei cu privire la creația artistică, ce-l pune pe artist în directă legătură cu "la race, le millieu, le moment": "el are un suflet, sufletul pe care i-l dă rasa sa, patria sa, locul său, strămoșii săi", "el este o claviatură vie și sensibilă"104. Cât despre Taine, acesta "s-a consacrat definirii acestor originalități etnice pe care le explică prin intermediul locului, a rasei și a epocii, teorii îndeajuns de cunoscute pentru a nu ne opri
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Întreaga „ideologie lirică” a „testamentului” arghezian conduce la recunoașterea viziunii țărănești despre lume. După experiența unei tinereți agitate de Întrebări și solicitări deconcertante, autorul „Cuvintelor potrivite” dă semne că și-ar fi regăsit un anumit echilibru prin reîntoarcerea la brazda strămoșilor săi. Versurile cioplite cu dalta În stânca rezistentă a materii verbale, realizează prima oară o viziunea lirică a celui mai mare poet al țărănimii noastre, trăitor o viață Întreagă la oraș, dar aspirând mereu spre universul moral al spațiului etnic
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de tradiționalism și de modernism, poezia Aci sosi pe vremuri (ca și Întreaga operă poetică a lui Ion Pillat) poate ilustra sincronizarea lirismului tradițional cu sensibilitatea modernă. Păstrând din arealul primului, interesul pentru natura bucolică, nostalgia timpurilor de altădată, cultul strămoșilor (În ipostaza familiară), ea este modernistă prin rafinamentul textual și prin dimensiunea profunzimii. oooOOOooo Poeme Într-un vers: Tipar Nisipul poartă Încă plăpândă urma ta. Portret Durere cu ochi negri sub părul azi mai alb. Floarea vremii Pe pajiști stânjeneii
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Mahomed domină hazardul, arbitrariul, oamenii sunt mutilați, decapitați În chip absurd la capriciul tiranului. În tabăra lui Țepeș, moartea este un sacrificiu, ca asumare a destinului tragic. Obiceiul de a muri ca dintr-o simplă răceală este moștenit din moși strămoși. Eroii se duc pe rând „să moară puțin” ca să renască În urmașii care le va urma exemplul. Metaforic, „Răceala” este o boală istoricoereditară. Actul al patrulea este important pentru construcția piesei. Alcătuit din trei tablouri, ele sugerează trei linii ale
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
lărgită, multigenerațională, cu rude destul de îndepărtate trăind sub același acoperiș. O astfel de familie era, totodată, și multifuncțională -, îndeplinea funcțiile de reproducere, de suport emoțional, de producție (gospodăria familială), de educație (socializarea informală), de bunăstare (grija pentru bătrâni), religioasă (cultul strămoșilor). Familia modernă și-a pierdut o mulțime dintre funcțiile acestea: instituția corporatistă a preluat funcția ocupațională; școala publică sau privată furnizează școlarizarea pentru copii; guvernul îndeplinește funcția de bunăstare etc. În acest cadru teoretic, dezvoltarea, ca proces de modernizare, ca
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
clară. „Casa comerciantului era socotită o entitate sacră care simboliza cultul ancestral. Standardele serviciului familial față de casa negustorului erau foarte ridicate, rivalizând cu cele ale samurailor. Conduita leneșă, extravaganța sau lipsa de onestitate erau condamnate. Declinul afacerilor le aducea rușine strămoșilor.” (apud So, 1990). Dezvoltarea în lumina teoriei sistemului mondial modern Dezvoltare sau expansiune. Centru-periferie Wallerstein explică dezvoltarea ca proces corelativ al nașterii și expansiunii sistemului mondial modern, astfel încât dezvoltarea și subdezvoltarea par a fi fețele unuia și aceluiași proces: expansiunea
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a habitatului, mai degrabă decât legile progresului și evoluției, au dus la trecerea la alt nivel evoluționar. Cu alte cuvinte, inovația apare atunci când modul de viață este amenințat, mai degrabă decât pentru atingerea următoarei etape evoluționare. Romer a arătat că strămoșii vertebratelor de uscat erau vertebratele acvatice care trăiau în lacuri mici ce dispăreau în timpul secetelor sezoniere. Fiindu-le amenințat acest microclimat, vertebratele acvatice erau nevoite să se miște de la un lac la altul, lucru ce a dus la transformarea înotătoarele
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
naturale de redobândire a stării de sănătate. El este specialist în reîntinerire și a studiat arta de a da timpul înapoi în Germania, Rusia și Italia. Acest Ponce de Leon s-a născut într-un castel foarte vechi, ridicat de strămoșii lui la sfârșitul secolului al XIX-lea în Turingia, Germania. Părinții lui au emigrat în Rusia, iar el a studiat la Universitatea din St. Petersburg, apoi la Universitatea din Dorpat, Estonia ș.a.m.d. Primul război mondial i-a întrerupt
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
și ai cărei toți membri se bucură de aceleași drepturi civile și datorii legale" (p. 14, subl. n.). Identitatea națională conștiința apartenenței la aceeași comunitate de destin istoric este inconceptibilă în lipsa memoriei colective, a unui simț al comuniunii cu societatea strămoșilor care comportă o imperativă datorie a comemorării predecesorilor și a cunoașterii trecutului. Însă această memorie istorică, atât de crucială în constituirea simțului identitar, nu trebuie să fie icoana fidelă a trecutului. Dimpotrivă, realitatea trecutului și adevărurile istorice subminează cel mai
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
identitatea romano-română. Această împlântare a istoriei românilor în legendarul originii romane își are precedentul în tradiția cronicărească la Miron Costin. Capitolul inaugural al volumului De neamul moldovenilor tratează "De Italia", lămurând astfel subtitlul cronicii sale, "din ce țară au ieșit strămoșii lor". În nenumărate rânduri, Samuil Micu utilizează interșanjabil cuvintele "roman" și "român", lăsând impresia că se referă la același referent. Este totuși posibil ca aceste substituiri să se datoreze unor greșeli ortografice (ținând cont de faptul că manuscrisul nu a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
la Berlin, Histoire de la Valachie, de la Moldavie et des Valaques transdanubiens. Mitul independenței este sădit de către Kogălniceanu în însăși începutul poporului român, care odată cu acesta se desprinde din paradigma purismului latinist al Școlii Ardelene, incluzându-i și pe daci printre strămoși. Kogălniceanu pleacă de la principiul solului (jus soli) în fixarea momentului cronogenetic al istoriei poporului român, în opoziție cu practica curentă a Școlii Ardelene de a privilegia fie principiul sângelui (jus sanguinis) (Samuil Micu), fie principiul conjugării dintre romanitate și teritorialitatea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Dar Mihaiu numai era! Mai mult însă decât toți, rumânii din țara rumânească au plâns moartea cea fără vreme a lui Mihaiu. Născut aci, în niște vremuri nefericite, norocirea țării sale l-a adus ca să șază pe scaunul moșilor și strămoșilor săi. Dar duhul lui cel mare nu se putea mulțumi ca să șază pe un scaun ocărât și să cârmuiască o nație roabă. Ca un alt Temistocle se sili ca să își desrobească țara, să facă respectat scaunul rumânesc și să dea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Mois [care] a deșteptat duhul național, mort de mai mult de un veac", repudiază identificarea românilor cu romanii. Respinsă ca o "manie ridicolă", echivalarea românilor cu romanii exprimă, pentru Kogălniceanu, simptomatica falimentului politic actual: "numai națiile bancrute vorbesc necontenit de strămoșii lor" (Kogălniceanu, 1946, p. 647) [1843]. În locul acestei atitudini contemplativo-istorice a cărei finalitate rezidă în confortul psihologic și resemnarea cu gândul nobilității originale, Kogălniceanu militează la afirmarea romanității prin acțiune în prezent. Cu discursul inaugurativ rostit de Kogălniceanu în 1843
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
noii istoriografii romantice. Elaborând ideea enunțată inițial de Florian Aaron, potrivit căreia dihonia internă, luptele intestine pentru putere și intrigile boierești sunt responsabile pentru fărâmițarea politică a neamului românesc, Kogălniceanu găsește răspunsul pentru starea nefericită a românilor în neunirea acestora: "strămoșii noștri au vroit să fim Ardeleni, Munteni, Bănățeni, Moldoveni, și nu Români; rareori au vroit să se privească între dânșii ca o singură și aceeași nație; în neunirea lor, dar, trebue să vedem isvorul tutulor nenorocirilor trecute, a căror urme
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pentru denaturarea argumentului renanian într-un om de paie, în contra căruia să își introducă Delavrancea propria concepție: [Limba] Neapărat este expresia fundamentală și externă a Patriei, dar nu e Patria. Pentru ca să fie o patrie trebue să fie mai întâi religia strămoșilor, sfânta cuminecătură a sufletelor, calda adorațiune a acelor cari au fost și nu mai sunt de cât țărână și oase. Aceasta este partea determinantă și hotărîtoare a Patriei (Delevrancea, 192-, pp. 8-9). Elevând religia ancestrală la rangul de stigmat identitar
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]