64,222 matches
-
O societate informată este o societate libera și deschisă, a cărei energie provenită din informație apare ca democrație. Această societate este una puternică și apărată, stabilă și consolidată. Explicația este simplă: informația este o forță” (pag.36). Cartea “Informația de la teorie către știință” - de Ștefan Vlăduțescu, relevă o puternică putere analitică a teoriei informației și comunicației precum și o înțelegere profundă a mecanismelor, proceselor prin care informația se produce, se selectează, se prelucrează, se transformă, se consumă. Partajează asta: Facebook Email LinkedIn
ȘTEFAN VLĂDUȚESCU: Un eseu despre teoria informaţiei (Book Review), de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339577_a_340906]
-
provenită din informație apare ca democrație. Această societate este una puternică și apărată, stabilă și consolidată. Explicația este simplă: informația este o forță” (pag.36). Cartea “Informația de la teorie către știință” - de Ștefan Vlăduțescu, relevă o puternică putere analitică a teoriei informației și comunicației precum și o înțelegere profundă a mecanismelor, proceselor prin care informația se produce, se selectează, se prelucrează, se transformă, se consumă. Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr Reddit Pinterest Google Twitter
ȘTEFAN VLĂDUȚESCU: Un eseu despre teoria informaţiei (Book Review), de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339577_a_340906]
-
definește situația de comunicare în care se găsește; el se situează (ca volum, timp, loc) și califică și rolul, statutul, timpul și locul destinatarului.Trebuie avut în vedere și modul în care comunicatorul se raportează la părerea despre el însuși (teoria autopercepției), modul în care reacționează la mesajele disonante (teoria disonanței cognitive) și cum își construiește reprezentarea cauzală a fiecărui eveniment pe care-l evocă în discursul său (teoria atribuirii). De adăugat că subiectul enunțării poate fi detectat în discurs prin
Ștefan Vlăduțescu: Elementele Human Communication System. Studiu asupra Comunicării () [Corola-blog/BlogPost/339559_a_340888]
-
se situează (ca volum, timp, loc) și califică și rolul, statutul, timpul și locul destinatarului.Trebuie avut în vedere și modul în care comunicatorul se raportează la părerea despre el însuși (teoria autopercepției), modul în care reacționează la mesajele disonante (teoria disonanței cognitive) și cum își construiește reprezentarea cauzală a fiecărui eveniment pe care-l evocă în discursul său (teoria atribuirii). De adăugat că subiectul enunțării poate fi detectat în discurs prin presupozițiile ce le creează, cât și prin deictice, modalizatori
Ștefan Vlăduțescu: Elementele Human Communication System. Studiu asupra Comunicării () [Corola-blog/BlogPost/339559_a_340888]
-
și modul în care comunicatorul se raportează la părerea despre el însuși (teoria autopercepției), modul în care reacționează la mesajele disonante (teoria disonanței cognitive) și cum își construiește reprezentarea cauzală a fiecărui eveniment pe care-l evocă în discursul său (teoria atribuirii). De adăugat că subiectul enunțării poate fi detectat în discurs prin presupozițiile ce le creează, cât și prin deictice, modalizatori (modalitățile discursului) și formele aspectuale. Semnificația actului de comunicare se poate realiza în mod eficient și corect doar dacă
Ștefan Vlăduțescu: Elementele Human Communication System. Studiu asupra Comunicării () [Corola-blog/BlogPost/339559_a_340888]
-
acest profil al transactant-ului în ideatica lui Charles R. Berger despre „goals, plans, and understanding”, „plan-based approach to communication” și „message plans” (1988, 1995, 1997, 2007) și în „Goals-Planning-Action Theory” a lui J. P. Dillard (2004, 2008). Totodată, opinăm că teoriile celor doi reputați communicologists pot fi upgadate pentru a intra în deplină concordanță cu ideile generice ale Paradigm 3. Extensia poate fi realizată prin gândirea componentei „Actions” în termeni de „Transactions”- negotiations. De altfel, încă din anii 1980, I. W
Ștefan Vlăduțescu: Elementele Human Communication System. Studiu asupra Comunicării () [Corola-blog/BlogPost/339559_a_340888]
-
simbol descifrat, așa cum este Luceafărul de Mihai Eminescu, în simbolism, el sugerează o gamă de sentimente și de idei, implicând analogii și corespondențe, și, ca atare, simbolul are un anumit grad de încifrare. Simbolismul își găsește o justificare filosofică în teoria intuiționistă a lui Bergson, în poezia lui Poe și Whitman, în pictura lui Degas, Seurat și Gauguin, iar justificarea socială se datorează eșecului Comunei din Paris din 1871. La temelia tehnicii simboliste stau sugestia și simbolul, corespondențele, muzicalitatea. Starea de
Prof. LIVIA PIGULEA: Varianta 2 (rezolvată). Bacalaureat. Limba și literatura română () [Corola-blog/BlogPost/339556_a_340885]
-
Vioara”, „Unelte de dormit”). Admițând existența unui om de zi, se acceptă intrarea în prezent. Unelte de dormit validează prezentul („dumnezeul tramvaiului 40”): „Băltesc/într-un prezent mic și străin”. Dormitul se regăsește în volumul de față ca element al teoriei poetice a relativității timpului. Axioma espopiană ce alcătuiește nucleul acestei teorii este că „nicicând nu va fi mâine”: „Dorm de două zile, m-am trezit degeaba. E tot azi” („Dorm de două zile”). Timpul văzut ca exterioritate prin dedublarea eului
IOAN ES. POP: Fiinţa minimă şi implozia lirică, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339531_a_340860]
-
acceptă intrarea în prezent. Unelte de dormit validează prezentul („dumnezeul tramvaiului 40”): „Băltesc/într-un prezent mic și străin”. Dormitul se regăsește în volumul de față ca element al teoriei poetice a relativității timpului. Axioma espopiană ce alcătuiește nucleul acestei teorii este că „nicicând nu va fi mâine”: „Dorm de două zile, m-am trezit degeaba. E tot azi” („Dorm de două zile”). Timpul văzut ca exterioritate prin dedublarea eului este centrul de greutate al unei idei poetice interesante: trupul în
IOAN ES. POP: Fiinţa minimă şi implozia lirică, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339531_a_340860]
-
în general are la bază inferența declanșatoare Smarandache: ceea ce reiese este peste calitatea a ceea ce se află în prealabil implicat în proces. Emergentă este o calitate imprevizibilă. Provocarea n-are o idee despre reacția la provocare. În artă, Paradoxismul este teoria estetică smarandachiană. El este o emergentă. Mai mult, este o stare de emergentă, o permanent generatoare de paradox. Domeniul estetic al paradoxului este extins. Funcția estetică aparține minții și sufletului subiectului estetic. El este cel ce percepe estetic. Este însă
FLORENTIN SMARANDACHE: De la multistructură şi multispațiu la “recepționarea multidimensională estetică și paradoxistă Smarandache”, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339625_a_340954]
-
Unification of Art Theories (UAT): Composed. Found, Changed, Modified. Columbus, OH: American Research Press; p.7). Avem aici exprimate o ontologie estetică și o metodologie estetică aplicabilă subiectului artistic. Artistul, se spune presupozițional, trebuie să aibă o cunoaștere extinsă a teoriilor, procedurilor, tehnicilor artistice ale mișcărilor artistice și ale artiștilor. Apoi, trebuie să dețină cunoștințe metodologice, adică un know-how estetic. Pe această bază, el are posibilitatea să-și îmbogățească instrumentarul estetic prin combinarea procedurilor și tehnicilor, prin inventarea ori adoptarea de
FLORENTIN SMARANDACHE: De la multistructură şi multispațiu la “recepționarea multidimensională estetică și paradoxistă Smarandache”, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339625_a_340954]
-
filosofic; - explicarea modului cum mesajul filosofic motivează și întemeiază activitatea filosofică. Logica demersului argumentativ este orientat de trei principii de cercetare: - selectarea itemilor de argumentare se va face cu conștiința că „problemele sunt puse și datele sunt colectate în lumina teoriei” (M. Bunge, 1967, p. 214 ) și că „teoriile de astăzi se construiesc cu fapte puse în lumină de teoriile de ieri” (Pierre Duhem); - coerența, coeziunea și orientarea întreprinderii vor rămâne permanent în intervalul de intersecție epistemologică între noutatea ideii în
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Mesajul în comunicarea filozofică /The message in the philosophical communication () [Corola-blog/BlogPost/339584_a_340913]
-
întemeiază activitatea filosofică. Logica demersului argumentativ este orientat de trei principii de cercetare: - selectarea itemilor de argumentare se va face cu conștiința că „problemele sunt puse și datele sunt colectate în lumina teoriei” (M. Bunge, 1967, p. 214 ) și că „teoriile de astăzi se construiesc cu fapte puse în lumină de teoriile de ieri” (Pierre Duhem); - coerența, coeziunea și orientarea întreprinderii vor rămâne permanent în intervalul de intersecție epistemologică între noutatea ideii în argumentare și temeinicia teoriei ce comandă alegerea faptelor
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Mesajul în comunicarea filozofică /The message in the philosophical communication () [Corola-blog/BlogPost/339584_a_340913]
-
de cercetare: - selectarea itemilor de argumentare se va face cu conștiința că „problemele sunt puse și datele sunt colectate în lumina teoriei” (M. Bunge, 1967, p. 214 ) și că „teoriile de astăzi se construiesc cu fapte puse în lumină de teoriile de ieri” (Pierre Duhem); - coerența, coeziunea și orientarea întreprinderii vor rămâne permanent în intervalul de intersecție epistemologică între noutatea ideii în argumentare și temeinicia teoriei ce comandă alegerea faptelor pe baza cărora se argumentează (faptul, spunea J.B. Grize, este cel
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Mesajul în comunicarea filozofică /The message in the philosophical communication () [Corola-blog/BlogPost/339584_a_340913]
-
p. 214 ) și că „teoriile de astăzi se construiesc cu fapte puse în lumină de teoriile de ieri” (Pierre Duhem); - coerența, coeziunea și orientarea întreprinderii vor rămâne permanent în intervalul de intersecție epistemologică între noutatea ideii în argumentare și temeinicia teoriei ce comandă alegerea faptelor pe baza cărora se argumentează (faptul, spunea J.B. Grize, este cel mai puternic argument, 1990, p. 44); - pentru ca faptele reale să poată fi integrate argumentării ca evidențe, vor fi cenzurate în limita a două criterii ale
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Mesajul în comunicarea filozofică /The message in the philosophical communication () [Corola-blog/BlogPost/339584_a_340913]
-
Ștefan Vlăduțescu: Despre teoria informației de Mirela Teodorescu În ultimele decenii, tot mai mulți oameni de știință au fost preocupați de felul în care comunicăm, ce , cum, cu cine, de ce comunicăm. Care sunt diferențele între comunicare, informație și mesaj, care sunt punctele comune lor
ȘTEFAN VLĂDUŢESCU: Despre teoria informaţiei, de Mirela TEodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339612_a_340941]
-
comunicare, informație și mesaj, care sunt punctele comune lor? Este nevoie să interpretăm/decodificam mesajele pentru a ajunge la informație? Au codurile un rol în transmiterea/recepționarea informațiilor? Multe dintre răspunsurile la aceste întrebări le găsim în cartea “Informația de la teorie către știință” (Editura Didactică și Pedagogică, București, 2002) de Ștefan Vlăduțescu, conferențiar universitar la Universitatea din Craiova. Domnia sa, ne spune: “Informația, precum limba maternă, se învață teoretic după ce deja o știm. Ca să ne însușim gramatica limbii materne, nimeni n-o
ȘTEFAN VLĂDUŢESCU: Despre teoria informaţiei, de Mirela TEodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339612_a_340941]
-
astfel ca o teoretizare a vorbirii. Și pentru informație sunt valabile toate acestea, ca de altfel pentru orice activitate curentă. Mai întâi avem idee cum se face un lucru fără o conștiință teoretică prea clară și abia apoi ne lămurim teoria, ca într-o învățare “learning by doing” “ (pag. 21). Așadar informația se bazează pe legi, axiome, standarde, metode, principii, fiind un “ansamblu coerent, coeziv și unitar de semnificații gnozice, caracterizate prin noutate, relevanță și utilitate, referitoare la stări, situații, obiecte
ȘTEFAN VLĂDUŢESCU: Despre teoria informaţiei, de Mirela TEodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339612_a_340941]
-
O societate informată este o societate libera și deschisă, a cărei energie provenită din informație apare ca democrație. Această societate este una puternică și apărată, stabilă și consolidată. Explicația este simplă: informația este o forță” (pag.36). Cartea “Informația de la teorie către știință” - de Ștefan Vlăduțescu, relevă o puternică putere analitică a teoriei informației și comunicației precum și o înțelegere profundă a mecanismelor, proceselor prin care informația se produce, se selectează, se prelucrează, se transformă, se consumă. Partajează asta: Facebook Email LinkedIn
ȘTEFAN VLĂDUŢESCU: Despre teoria informaţiei, de Mirela TEodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339612_a_340941]
-
provenită din informație apare ca democrație. Această societate este una puternică și apărată, stabilă și consolidată. Explicația este simplă: informația este o forță” (pag.36). Cartea “Informația de la teorie către știință” - de Ștefan Vlăduțescu, relevă o puternică putere analitică a teoriei informației și comunicației precum și o înțelegere profundă a mecanismelor, proceselor prin care informația se produce, se selectează, se prelucrează, se transformă, se consumă. Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr Reddit Pinterest Google Twitter
ȘTEFAN VLĂDUŢESCU: Despre teoria informaţiei, de Mirela TEodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339612_a_340941]
-
bază în termini reali, iar nu în termenii dezinformării. Propaganda Ca definiție, “propaganda constituie ansamblul mijloacelor, metodelor, procedurilor de producere și diseminare a unor mesaje care susțin și promoveaza o doctrina, un program, un slogan sau un simbol aparținând unei teorii, a unei concepții, unei organizații, cu scopul de a persuada și a câștiga adepți” (p.238). Propaganda este in fond o formă de persuasiune realizată de un operator social constând într-o influențare deliberată, impozivă și sistematică a opiniilor unui
Book Review: ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Compendiu de „Comunicare jurnalistică negativă”, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339580_a_340909]
-
așa cum ne-a obișnuit in toate lucrările domniei sale, o lucrare vie care prezintă o parte teoretică materializată prin exemple edificatoare, o lucrare realizată de o minte sclipitoare, ordonată și intuitivă în domeniul comunicării, o lucrare utilă tuturor celor ce studiază teoria comunicării, studenți, masteranzi, doctoranzi, jurnaliști, formatori de opinie. Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr Reddit Pinterest Google Twitter
Book Review: ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Compendiu de „Comunicare jurnalistică negativă”, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339580_a_340909]
-
effect (în pregătire) și coordonatorul volumelor Idolii forului (2010); Transparency in Social Media (2015) și Roles, Trust, and Reputation in Social Media Knowledge Markets (2014). Caius Dobrescu (n. 1966) este profesor la Facultatea de Litere a Universității București (Catedra de Teoria Literaturii). A publicat volumele de poezie Pauză de respirație (împreună cu Andrei Bodiu, Simona Popescu, Marius Oprea; 1991), Efebia (1994), Ode an die freie Unternehmung (2006; premiul orașului Münster pentru poezie europeană, împreună cu traducătorul, 2009) ș.a., romanele Balamuc sau pionierii spațiului
COMUNICAT DE PRESĂ Editura Adenium lansează la Timișoara cel mai recent volum din colecția Headline () [Corola-blog/BlogPost/339660_a_340989]
-
Revista Română de Geografie Politică, Geopolitica, Romanian Review of International Studies, Political Studies Forum, Colloquium Politicum, South East European Journal of Political Science ș.a. Colaborator ocazional al revistelor Observator cultural, Cultura, Timpul și al platformei CriticAtac. Domenii majore de interes: teoria relațiilor internaționale, ideologii politice, economie politică, sociologie politică, istorie politică, radicalism politic. Volumul este disponibil pe site-ul editurii. Facebook page: https://www.facebook.com/liberalismul/ Facebook event: https://www.facebook.com/events/136547713540490/ Carte recomandată de revista de cultură
COMUNICAT DE PRESĂ Editura Adenium lansează la Timișoara cel mai recent volum din colecția Headline () [Corola-blog/BlogPost/339660_a_340989]
-
se situează între pozitivul generic „A” din studiile sale revoluționare de tip „plus” despre „numerele Smarandache” sau „geometria neeuclidiană Smarandache” și negativul generic „non-A” din studiile revoluționare de tip „minus”, precum „ipoteza Smarandache a vitezelor supraluminale” sau mai recenta teorie despre „Unmatter and Unparticle” (2011). Cartea constituie o plăcere și sub aspectul elevat al abordării Extensicii, și sub aspectul trăirilor estetice. Scrisă concis și concentrate, ea este un model pentru cum literatura merge în pas cu viața. Stilul este unul
FLORENTIN SMARANDACHE: Extensica şi estetica paradoxistă, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339641_a_340970]