7,838 matches
-
inițiere în lovirea mingii cu piciorul. Organizarea jocului: Elevii împărțiți în mod egal pe două echipe (de exemplu: roșie și albă), se așează pe două rânduri, față în față, la o distanță de 12 20 metri și se vor numi „vânători”. Elevii din una din aceste echipe vor avea la picior câte o minge. La mijlocul distanței dintre cele două echipe se trasează o suprafață de 4 metri în care vor sta 3 6 elevi numiți „rațe”. Desfășurarea jocului: La semnalul profesorului
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
Elevii din una din aceste echipe vor avea la picior câte o minge. La mijlocul distanței dintre cele două echipe se trasează o suprafață de 4 metri în care vor sta 3 6 elevi numiți „rațe”. Desfășurarea jocului: La semnalul profesorului, „vânătorii” încearcă prin lovirea mingii cu piciorul să atingă una din „rațe” (1). Dacă „rața” nu a fost lovită și mingea ajunge fără să părăsească spațiul de joc, la un alt „vânător” acesta oprește mingea cu piciorul și încearcă, la rândul
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
6 elevi numiți „rațe”. Desfășurarea jocului: La semnalul profesorului, „vânătorii” încearcă prin lovirea mingii cu piciorul să atingă una din „rațe” (1). Dacă „rața” nu a fost lovită și mingea ajunge fără să părăsească spațiul de joc, la un alt „vânător” acesta oprește mingea cu piciorul și încearcă, la rândul său, să lovească o „rață” (2). Dacă mingea transmisă de „vânător” nu lovește nici o „rață” și nu poate fi oprită de alt „vânător” ieșind din spațiul de joc, mingea este socotită
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
rațe” (1). Dacă „rața” nu a fost lovită și mingea ajunge fără să părăsească spațiul de joc, la un alt „vânător” acesta oprește mingea cu piciorul și încearcă, la rândul său, să lovească o „rață” (2). Dacă mingea transmisă de „vânător” nu lovește nici o „rață” și nu poate fi oprită de alt „vânător” ieșind din spațiul de joc, mingea este socotită afară din joc și nu se mai poate folosi în acel joc. Dacă o „rață” este lovită, va transmite mingea
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
să părăsească spațiul de joc, la un alt „vânător” acesta oprește mingea cu piciorul și încearcă, la rândul său, să lovească o „rață” (2). Dacă mingea transmisă de „vânător” nu lovește nici o „rață” și nu poate fi oprită de alt „vânător” ieșind din spațiul de joc, mingea este socotită afară din joc și nu se mai poate folosi în acel joc. Dacă o „rață” este lovită, va transmite mingea ușor spre un „vânător” și va părăsi spațiul de joc. Câștigă „vânătorii
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
rață” și nu poate fi oprită de alt „vânător” ieșind din spațiul de joc, mingea este socotită afară din joc și nu se mai poate folosi în acel joc. Dacă o „rață” este lovită, va transmite mingea ușor spre un „vânător” și va părăsi spațiul de joc. Câștigă „vânătorii” dacă reușesc să elimine toate „rațele” și să mai aibă mingi în joc sau câștigă „rațele” dacă în momentul în care nu mai sunt mingi în joc mai sunt „rațe” nelovite. Indicații
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
vânător” ieșind din spațiul de joc, mingea este socotită afară din joc și nu se mai poate folosi în acel joc. Dacă o „rață” este lovită, va transmite mingea ușor spre un „vânător” și va părăsi spațiul de joc. Câștigă „vânătorii” dacă reușesc să elimine toate „rațele” și să mai aibă mingi în joc sau câștigă „rațele” dacă în momentul în care nu mai sunt mingi în joc mai sunt „rațe” nelovite. Indicații metodice: Se mărește distanța dintre echipe și se
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
de flori albe; sprincenele, mustățile, barba... peste toate au nins anii mulți și grei. Numai ochii bunicului au rămas ca odinioară: blânzi și mângâietori." (Barbu Ștefănescu Delavrancea, Bunicul) (b) "Acolo, sus, e păzit și de dușmănia lupului, și de iscusința vânătorului, căci pe muchiile prăpastiilor acelora numai ele, caprele, puteau a se încumeta." (Emil Gârleanu, Căprioara) (c) "Erau patru vechi prieteni. Vechi de când băiețelul trecuse pentru prima oară pragul casei pe piciorușele lui. De atunci se întâlneau la portiță în fiecare
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
neagră mă ninge.” Dacă, tânăr, poetul se simțea un intermediar între două lumi („Ci iată, prinse-ncet, parcă de-o mână, / Aripi îmi bat pe umeri din țărână”), în toamna lumii și a vieții va citi în ruginiul frunzelor moartea vânătorului Acteon. Poet inegal, banal în inspirația patriotică și în solidaritatea mitică cu strămoșii, C. se distinge în felul cum privește și admiră nudul feminin („Cu flori veniși, cu sânii purtați în mâini pe flori, / Masivă și frumoasă ca mamele de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286218_a_287547]
-
la Strachina - Dorohoi și Cuina Turcului, Criș, Gura Baciului, Valea Lupului, Leț, Hîrșova, Căscioarele, Crușova, Cu-cuteni, Cîrcea, Icoanele, Boian, Drăgușeni, Gorban, Gumelnița, Hamangia, Hăbă- șești, Hotărani, Ostrovu Corbului, Parța, Petrești, Rastu, Ruseștii Noi, Soroca, Tăr-tăria, Tisa, Tîngaru, Turdaș, Vădastra, Vidra, Vînătorii Mici și altele sînt numeroa- sele vetre ale veșnicie noastre știute dar ascunse în umbra unor interese meschine sau a unor ideologii deșarte care ne-au mutilat grav identitatea națională. În anul 1961 s-au descoperit la Tărtăria, județul Alba
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
mai interiorizată ce a avut-o vreodată literatura română. ION PILLAT Diversitatea subiectelor fiind deconcertantă [în povestiri], numitorul lor comun este aspectul neobișnuit și incredibil, indiferent dacă faptele aparțin imaginației populare primite sau unor zone banale ale civilizației moderne: un vânător e salvat de la moarte, într-o iarnă, de câinii săi care se culcă peste el și mor înghețați, un solomonar bătrân vorbește cu lupii; o vrăjitoare dezlănțuie puteri diavolești. Câteva povestiri pot fi curate basme (Lostrița). Dar nu fantasticul propriu-zis
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
a schimburilor. Polemica din jurul acelora pe care coloniștii europeni îi numeau cu dispreț bushmen (oamenii tufișurilor) a fost etalată în peste 2000 de articole în revistele de antropologie și discuția nu este închisă încă. Controverse simetrice au vizat grupurile de vânători colectori din America de Sud și din Africa. Fără a dori să negăm influența persistentă a unui anumit romantism în chiar sânul cercetării științifice, reiese din toate aceste discuții că acele configurații locale sunt mult mai complexe decât se credea, făcând dificilă
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
pe baza schemelor cognitive. Jason Mittell arată, de asemenea, că primul episod din Lost ilustrează maniera specifică în care procesele cognitive pot funcționa în serialul de televiziune. În acest episod de început, personajul John Locke apare și pe . insulă în timpul vânătorii unui mistreț și în flashback-uri care-l prezintă în biroul lui din lumea civilizată, proiectând o expediție în pustietățile australiene. Privitorul procesează aceste întâmplări distanțate în timp folosind ipoteze legate de scene care se desfășoară pe insulă și în
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
și coluni, vipere și aspide, cerbi, iepuri și „hulpi”, revin adesea în simbolistica psalmilor lui D. - care încearcă, în câteva rânduri, s-o descifreze, cu stângăcie, pentru cititor - ca reprezentări alegorice, într-o viziune căreia i se subsumează, succesiv, metafora vânătorului sau a „gonaciului”, a „izvoarălor părăsite” și a „câmpiilor de dumbravă”, a „puilor de corb ce zbiară”, a omătului „ca lâna” sau a negurii spulberate, „ca cenușa”, peste pământ. Înțelepciunea, „învățăturile bune” sunt repere pe care versificatorul psalmilor le oferă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
invitat în 1974 să petrecem o zi la Pincevent, aproape de Melun, pe unul din brațele Senei. Cred că această zi din iunie 1974 e o amintire importantă pentru toți participanții. Ne-a primit la Pincevent, loc unde, timp de milenii, vînătorii de reni au trecut și s-au oprit. Situl se deschidea în fiecare an la începutul lunii iunie și, în această perioadă, cercetători și studenți din întreaga lume se regăseau acolo. Vreo douăzeci de tineri veneau să-l ajute pe
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
era mai puțin complicată, dar odată cu creșterea extraordinară a legăturilor economice și sociale, guvernul este necesar pentru a dirija și coordona acțiunile atât de multor oameni. Dimpotrivă, extract contrariul este adevărat. O ordine simplă, cum ar fi o colectivitate de vânători sau de culegători, ar putea fi coordonată în mod eficace de către un lider cu puterea de a-i forța pe restul să-l asculte. Dar pe măsură ce relațiile sociale devin mai complexe, sprijinirea pe schimburile voluntare de piață devine mai importantă
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
de mamifere marine au dispărut ca urmare a vânării lor în masă. Primele victime au fost: sirene, foci, cetacee. Sirena lui Steller (Hydromamalis stelleri) descoperită în anul 1712 în Marea Okhotsk a fost exterminată în numai 25 de ani. Datorită vânătorii excesive a dispărut foca călugăr (Monachus tropicalis) din Caraibe iar efectivul de foci din Mediterană (Monachus monachus) ajunsese în 1987 la 350 de exemplare. Balena antarctică gri a dispărut în jurul anului 1730. La începutul secolului al XX-lea, numărul de
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
o aparentă răsturnare de valori eroul cel integru învinge. Prin temă, Ciocoii vechi și noi e un mic roman stendhalian (fără filiație directă și fără luciditatea analitică), iar Dinu Păturică un Julien Sorel valah. Păturică nu e un simplu vulgar vânător de avere, ci un însetat de toate senzațiile vieții. Latineasca lui Julien e înlocuită aci cu puțină elinică. Julien intră ca preceptor la un nobil rural și devine amantul soției aceluia. Păturică intră în slujba postelnicului Andronache Tuzluc și-i
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
vaporoasă, în exaltare, în reverie, în viziunea ossianescă a naturii. Cuprins de un wertherianism tardiv, eroul citește, în poze melancolice, la umbra fagilor, rătăcește călare în munți, se zbate de durere "ca o hiară sălbatecă care poartă în pântece săgeata vînătorului" și când aude că Zoe se va căsători cu un altul, leșină. Pentru această erotică, scriitorul creează un decor antideluvian, teribil, localizat la Dîmbo-vicioara. Nu lipsesc gesturile zgomotoase. Fulger se înfățișează în fața iubitei trădătoare și cu o zâmbire "infernală" răcnește
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cu atenție versetele următoare, rezultă că Gerardino Segalello cu apostolii (Num 18,4-7) săi nu trebuie să se amestece în misiunea acestor două ordine, fiindcă tocmai acestea sunt cele două ordine prefigurate de Ieremia cu numele de pescari și de vânători, după cum a explicat cu atâta claritate abatele Ioachim. Spune într-adevăr Domnul prin gura lui Ieremia, 16: Iată, eu voi trimite mulți pescari și îi vor pescui; apoi voi trimite mulți vânători, care îi vor vâna pe toți munții... (Ier
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
de Ieremia cu numele de pescari și de vânători, după cum a explicat cu atâta claritate abatele Ioachim. Spune într-adevăr Domnul prin gura lui Ieremia, 16: Iată, eu voi trimite mulți pescari și îi vor pescui; apoi voi trimite mulți vânători, care îi vor vâna pe toți munții... (Ier 16,16) Lăsând la o parte interpretarea abatelui Ioachim, pe care nu o mai citesc de mulți ani, mi se pare că această ultimă frază, în care se vorbește despre vânători, este
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
mulți vânători, care îi vor vâna pe toți munții... (Ier 16,16) Lăsând la o parte interpretarea abatelui Ioachim, pe care nu o mai citesc de mulți ani, mi se pare că această ultimă frază, în care se vorbește despre vânători, este mai potrivită Ordinului Sfântului Dominic decât Ordinului Sfântului Francisc; nu doar fiindcă acel ordin a fost prefigurat de Esau, care a fost un vânător și s-a căsătorit cu fiicele lui Heth, adică științele laice - așa cum afirmă Gioacchino -, dar
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
de mulți ani, mi se pare că această ultimă frază, în care se vorbește despre vânători, este mai potrivită Ordinului Sfântului Dominic decât Ordinului Sfântului Francisc; nu doar fiindcă acel ordin a fost prefigurat de Esau, care a fost un vânător și s-a căsătorit cu fiicele lui Heth, adică științele laice - așa cum afirmă Gioacchino -, dar și fiindcă iese mai mult în afară (din oraș) la vânătoare de suflete, chiar dacă și celălalt ordin face același lucru, mai ales în regiunile de
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
o singură imagine și nu iese din cercul unor abstracțiuni previzibile. În Amărîtă turturea există mai multă mișcare lirică și o mai mare varietate de elemente (În stilul poeziei populare): flori, livede, pădure verde, ramură uscată, dumbravă adîncă, apă rece, vînătorul, cu care Însă poezia nu vine În contact În chip direct, ci prin intermediul unei fabule. CÎnd, la urmă, poetul se hotărăște să atace tema pe față: „Dar eu om de-naltă fire Decît ea mai cu simțire Cum poate să
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
aude „un freamăt blînd / de strofe dulci, divine” și simte, cu o reală satisfacție, că darul de a cînta bunurile lumii nu l-a părăsit. Cabinetul s-a deplasat aici. Poetul singuratic și meativ, asaltat de urgii, este acum un vînător de melodii divine: „Cercînd a le prinde Din veselul lor zbor.” Marea este În poezia lui Alecsandri și o cale de acces spre un univers exotic. Poezia se deschide, atunci, spre Bosforul În care se leagănă molatic delfinii, spre Veneția
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]