8,399 matches
-
avansări la excepțional pentru bravură în luptă: căpitan și maior (1916, 1917), comandant al Școlii de Mitraliere (1917), ofițer de Stat major (Divizia 7 și Corpul 6 Armată) (1919), șef la biroul 2 operații și Instrucție la Comandamentul Divizia 7 Vânători (1921), subșef de Stat Major - Comandamentul 6 Armată (1924-1927), locotenent - colonel (1925); propus să comande Statul Major al unei divizii (1926), comandant al Regimentului 23 Infanterie „Tribunul Simeon Balint” (1930), colonel (1932) - este considerat un ofițer model al Armatei Române
Nicolae Șova () [Corola-website/Science/307421_a_308750]
-
a-si fi condus trupele, la forțarea Nistrului, a fost decorat cu Ordinul "Mihai Viteazul" cl. a III-a, în grad de cavaler. A participat la asaltul asupra Crimeei condus de von Manstein. Este numit comandant adjunct al Diviziei 4 Vânători de Munte. Din 1942, este promovat la comanda Diviziei 3 Munte și a fost decorat cu Ordinul "Mihai Viteazul" cl. a II-a a participat în calitate de comandant al trupelor române de vânători de munte care au luptat alături de forțele militare
Leonard Mociulschi () [Corola-website/Science/307419_a_308748]
-
Manstein. Este numit comandant adjunct al Diviziei 4 Vânători de Munte. Din 1942, este promovat la comanda Diviziei 3 Munte și a fost decorat cu Ordinul "Mihai Viteazul" cl. a II-a a participat în calitate de comandant al trupelor române de vânători de munte care au luptat alături de forțele militare naziste împotriva URSS-ului. Pentru meritele sale, Mociulschi a fost decorat cu 5 decorații ale armatei germane naziste. Din octombrie 1942 până în august 1943, Divizia 3 Munte, a desfășurat lupte în peninsula
Leonard Mociulschi () [Corola-website/Science/307419_a_308748]
-
etc.), A încetat din viață la 15 aprilie 1979, la 90 de ani împliniți, si a fost incinerat conform ultimei sale dorințe. Cenușă să a fost împrăștiata de cercetașii Batalionului 21 V.M. peste crestele Carpaților. În anul 2007 Batalionului 21 Vânători de Munte al Armatei Române a primit denumirea onorifica "General Leonard Mociulschi". Astăzi, în România, există mai multe străzi denumite după marele general.
Leonard Mociulschi () [Corola-website/Science/307419_a_308748]
-
1919 (se împlineau 30 de ani de la înființarea acestei prestigioase instituții de învățământ din armata română), absolvind în anul 1921. După absolvirea Școlii Superioare de Război, maiorul Ion Dumitrache a fost repartizat ofițer de stat major în comandamentul Diviziei 1 Vânători Munte din Arad. Maiorul Ion Dumitrache a fost mutat în anul 1924 în comandamentul Diviziei 1-a Munte "Sinaia". Muncind cu pasiune a fost avansat la gradul de locotenent-colonel și promovat, în 1927, ajutor al comandantului Diviziei 1-a Munte
Ioan Dumitrache () [Corola-website/Science/307420_a_308749]
-
anul 1924 în comandamentul Diviziei 1-a Munte "Sinaia". Muncind cu pasiune a fost avansat la gradul de locotenent-colonel și promovat, în 1927, ajutor al comandantului Diviziei 1-a Munte. După doi ani a fost numit comandant al Batalionului 2 Vânători de Munte. Avansat la gradul de colonel în anul 1935, Ion Dumitrache a comandat cu multă fermitate Grupul 4 Vânători de Munte din Bistrița Năsăud. În anii 1938-1939, a îndeplinit și funcția de prefect al județului Năsăud. În toamna anului
Ioan Dumitrache () [Corola-website/Science/307420_a_308749]
-
promovat, în 1927, ajutor al comandantului Diviziei 1-a Munte. După doi ani a fost numit comandant al Batalionului 2 Vânători de Munte. Avansat la gradul de colonel în anul 1935, Ion Dumitrache a comandat cu multă fermitate Grupul 4 Vânători de Munte din Bistrița Năsăud. În anii 1938-1939, a îndeplinit și funcția de prefect al județului Năsăud. În toamna anului 1939 colonelul Ion Dumitrache a fost promovat comandant al Brigăzii 2 Mixte Munte. Din ziua de 20 iunie 1941 Corpul
Ioan Dumitrache () [Corola-website/Science/307420_a_308749]
-
A luat parte la Bătălia de la Mărășești în calitate de comandant de batalion. Pentru faptele sale de arme a primit Ordinul Coroana României, clasa Ofițer cu panglică de Virtute Militară. În anul 1918 a fost numit în Statul Major al Diviziei 1 vânători de munte, deși nu terminase cursurile Școlii Superioare de Război. A fost trimis să-și desăvârșească studiile militare, dar decretarea mobilizării și reintrarea României în război l-au determinat să se reîntoarcă la Divizia 1 de vânători de munte. După
Gheorghe Avramescu () [Corola-website/Science/307417_a_308746]
-
al Diviziei 1 vânători de munte, deși nu terminase cursurile Școlii Superioare de Război. A fost trimis să-și desăvârșească studiile militare, dar decretarea mobilizării și reintrarea României în război l-au determinat să se reîntoarcă la Divizia 1 de vânători de munte. După încheierea luptelor din Ungaria împotriva Republicii Sfaturilor, a absolvit Școala Superioară de Război, al doilea din promoția sa. Până în 1932 a îndeplinit diferite funcții de comandă în mai multe unități militare, când în octombrie a fost numit
Gheorghe Avramescu () [Corola-website/Science/307417_a_308746]
-
artilerie (calibrul (200 - 800 mm) pe care le avea armata germană la acea vreme. Armata a 11-a germană (Erich von Manstein) care a asediat Sevastopolul, avea în 1942, la asaltul final, 9 divizii de infanterie germană, 2 divizii de vânători de munte și una de infanterie română, care se bucurau de sprijinul unor unități de tancuri (150 de tancuri), aviație, și artilerie (cele mai mari piese de artilerie concentrate pe un sigur câmp de luptă de germani). Apărarea Sevastopolului era
Bătălia de la Sevastopol () [Corola-website/Science/307413_a_308742]
-
să cucerească istmul desi erau in inferiorietate numerica. După acest moment, mai multe unități desemnate să lupte inițial sub comanda lui von Manstein au fost trimise în alte zone ale frontului de răsărit. Astfel Leibstandarte Adolf Hitler și Corpul de vânători de munte al 49-lea au fost trimise pe Nipru în ajutorul Grupului I Panzer, iar cea mai mare parte a trupelor române a fost de asemenea retrasă. În chimb, von Manstein a primit ca întăriri două divizii de infanterie
Bătălia de la Sevastopol () [Corola-website/Science/307413_a_308742]
-
ale atacurilor sovieticilor i-a făcut să-și planifice în continuare un atac împotriva Istmului Perekop. Singurele forțe ale Axei din zona Kerci erau Divizia a 46-a de infanterie germană (Hans Graf von Sponeck) și un regiment român de vânători de munte. Deși Manstein a interzis retragerea, von Sponeck și-a condus divizia într-o retragere prin luptă spre poziții mai ușor de apărat (Sponeck a fost ulterior condamnat de tribunalul militar), în acest timp pierzând aproape tot echipamentul greu
Bătălia de la Sevastopol () [Corola-website/Science/307413_a_308742]
-
62 (1975-1976), șeful Transmisiunilor Diviziei 42 Maritime (1976-1978), ofițer 2 în Biroul Mecanizarea și Automatizarea Conducerii Trupelor în cadrul C.M.M. și la Întreprinderea de Exploatare a Flotei Maritime "NAVROM” Constantă (1978-1980). Între anii 1980-1984, îndeplinește funcții de comandant de navă antisubmarin: Vânătorul de submarine 33 din cadrul Divizionului 339 Vânătoare de Submarine și apoi Vânătorul de submarine 260. Conduce apoi Divizionul 339 Vânătoare de Submarine și apoi Divizionul 79 Vânătoare de Submarine (1984-1990). După trei ani în care este comandant de unitate de
Traian Atanasiu () [Corola-website/Science/307465_a_308794]
-
Mecanizarea și Automatizarea Conducerii Trupelor în cadrul C.M.M. și la Întreprinderea de Exploatare a Flotei Maritime "NAVROM” Constantă (1978-1980). Între anii 1980-1984, îndeplinește funcții de comandant de navă antisubmarin: Vânătorul de submarine 33 din cadrul Divizionului 339 Vânătoare de Submarine și apoi Vânătorul de submarine 260. Conduce apoi Divizionul 339 Vânătoare de Submarine și apoi Divizionul 79 Vânătoare de Submarine (1984-1990). După trei ani în care este comandant de unitate de fregate, este numit în funcția de șef al Operațiilor în Comandamentul Marinei
Traian Atanasiu () [Corola-website/Science/307465_a_308794]
-
în Franța, de asemenea în România ("vezi: Participarea României la primul război mondial") și Italia ("vezi: Campania italiană (primul război mondial)"), inițial ca membru al Regimentului 6 de Infanterie Württemberg, și cea mai mare parte a războiului în batalionul de vânători de munte Württemberg din corpul de armată al zonei Alpilor, "Alpenkorps". Pe durata stagiului din această unitate, a căpătat o reputație prin luarea unor decizii tactice rapide și profitarea de avantajul confuziei inamicului. A fost rănit de trei ori și
Erwin Rommel () [Corola-website/Science/303098_a_304427]
-
nod de comunicații de peste 150 de ani. Amestecul extrem de armonios dintre uzine și ferme, dintre urban și rural, a făcut ca statul Illinois să fie un fel de „microcosmos” al națiunii americane. La vremea Revoluției americane, aproximativ 2.000 de vânători nativi americani locuiau zona, alături de un mic număr de coloniști francezi rurali. Americanii s-au stabilit puțin mai târziu, aproximativ în jur de 1810, venind masiv mai ales din Kentucky. Statutul de stat al Uniunii a fost obținut relativ repede
Illinois () [Corola-website/Science/303119_a_304448]
-
fomorii au sosit conduși de Ciocal și s-au hrănit cu pești și păsări până la venirea lui Partholon de la care au preluat plugul și creșterea vitelor. Este posibil ca aceată legendă să relateze o transformare a unui popor mezolitic de vânători și pescari într-un popor de agricultori. Partholon l-a învins pe Ciocal în bătălia de la Mag Ithe, dar oamenii au murit mai târziu din cauza ciumei. Mai târziu a venit poporul lui Nemed, după aproape 30 de ani de la moartea
Fomori () [Corola-website/Science/302225_a_303554]
-
au interzis vânarea acestora din anul 1960. Ursul polar este carnivor, consumând în special pui de focă, precum și diferite cetacee și pinipede. În principal vânează lângă malul mării, pe calotele de gheață de pe insulele arctice. Ursul polar este un puternic vânător de foci (Pusa hispida). Este cel mai mare carnivor dintre toate speciile de urși, dar și cel mai perseverent și răbdător. Are un plan de atac excelent: se așază lângă o copcă ore în șir așteptând ca focile să iasă
Urs polar () [Corola-website/Science/302329_a_303658]
-
securistului blocului, Viorel Găină. Ce vremuri! Eu eram secretarul Asociației de locatari și știam de la cine se cereau referințe când era vorba de o aprobare de plecare în străinătate, așa că l-am păcălit pe nea Viorel (așa îi ziceam), marele vânător de partizani din munți (așa se lăuda). În anul acela, am făcut cele mai mari aprovizionări cu gogoșari (ce greu se găseau!) cu gogonele, varză și de toate. Zăboveam mult la intrarea în bloc, cu sacoșele pline, să mă vadă
În România, Germania şi la Olimpiadă: impresii de cãlãtorie [Corola-other/Memoirs/94_a_143]
-
O tehnică comună pentru capturarea animalului era atașarea unei bucle din coajă unui băț lung și subțire, pentru a forma un laț. Acesta era folosit pentru a captura un animal urcat într-un copac, în afara zonei de acțiune a unui vânător cățărător; un animal adus jos în acest mod ar fi fost omorât ulterior cu un topor de piatră sau un băț de vânătoare (waddy). Conform tradițiilor unor triburi, era considerată tabu jupuirea animalului, pe când alte triburi acordau capului animalului un
Koala () [Corola-website/Science/302351_a_303680]
-
a suferit un incendiu. După revoluția română din 1989 s-a încercat renovarea lui, dar în prezent acesta funcționează ca adăpost pentru lucrătorii forestieri din zonă. Domeniul de vânătoare a rămas și este administrat de Direcția Silvică Suceava (se organizează vânători de urs, mistreț și cerb în special). Rezervația forestieră Codrii Seculari Giumalău, întinsă pe 290 hectare, cu arboret de molid pur ("Picea Excelsa"), cu vârste de peste 130 de ani. Constituită în 1941, rezervația face parte din rețeaua națională a ariilor
Valea Putnei, Suceava () [Corola-website/Science/302010_a_303339]
-
de a elimina orice posibilă intervenție a pașilor otomani de la Dunăre, Vlăduț alege ca jurămintele de credință să fie făcute în fața lui Mehmet Beg, puternicul prinț otoman urmaș el însuși al Basarabilor. Astfel Craioveștii în frunte cu Neagoe, vătaful de vânători, jurară că " De vom umbla noi cu vicleșug și de nu vom sluji domnului nostru Vladului Voievod în dreptate, să piiarză neamul și numele nostru dintr-această țară în veci[...]" ("Biografia patriarhului Nifon", în "Arhiva istorică", I, 2, p. 141
Vlad cel Tânăr () [Corola-website/Science/302072_a_303401]
-
de el, în "Țăranul român", la îndemnul lui Nicolae Filimon. Este vorba de basmele " Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte", " Prâslea cel voinic și merele de aur", "Balaurul cel cu șapte capete", " Fata de împărat și pescarul" și "Fiul vânătorului". Ele au fost reunite apoi, împreună cu altele, în prima sa culegere de basme, astăzi devenită o raritate bibliografică. După ce în 1863, Vasile Boerescu, asociatul său, a vândut imprimeria, C. A. Rosetti, viitor ministru, l-a invitat să lucreze ca director
Petre Ispirescu () [Corola-website/Science/302067_a_303396]
-
exemplarul denumit "Lucy", unul dintre cele mai complete schelete identificate pana acum), Laetoli (Tanzania, la 40 km S de Olduway). "A. afarensis" nu are habitat amenajat (adăposturi sub forma paravanelor sau al platformelor amenajate) sau unelte; probabil avea comportamentul unui vânător de talie redusă, cu o puternică înclinație spre vânătoarea cooperativa și exploatarea carcaselor abandonate de marii carnasieri. Specia se precizează pe la 3 mîl. de ani, iar durată de existență se întinde între 3 și 1 mîl. ani. Cu o talie
Australopitec () [Corola-website/Science/302125_a_303454]
-
după Scufița Roșie, însă scenariul este diferit în locul Scufiței Roșii de exemplu au fost: Roxana Scufița Brunetă, Adina Scufița Blondă, iar Mimi Scufița Roșcată celelalte personaje cum ar fi Lupul jucat de Bobby și Bunica jucat de J.R. iar apoi Vânătorul de Fane sau Nelu însă acesta a obținut rolul după ce copiii l-au stropit pe Fane cu pistoale cu apă, iar după asta Felix și Jean i-au mulțumit lui Nelu pentru că l-au învins împreună pe Fane, apoi regizorul
La bloc () [Corola-website/Science/302481_a_303810]