8,047 matches
-
1706, Carol al XII-lea silește Dieta de la Varșovia să-l proclame rege pe Stanislaw Leszczynski. Petru rămâne singur în fața regelui Suediei. În 1709, Carol al XII este înfrânt în Bătălia de la Poltava, iar din armata sa cea numeroasă și vitează nu mai rămân decât 24.000 de oameni, în zdrențe și vlăguiți. În iunie 1709, Carol al XII-lea, rănit la piciorul stâng, asistă la atac purtat pe o targă, în timp ce Petru se află peste tot, aleargă, răcnește, împarte ordine
Marele Război al Nordului () [Corola-website/Science/312941_a_314270]
-
Mihai Viteazul este un film istoric românesc, regizat în 1971 de Sergiu Nicolaescu după scenariul lui Titus Popovici. El a fost realizat de Studioul Cinematografic București și este format din două părți intitulate "Călugăreni" și "Unirea". Rolul domnitorului Mihai Viteazul este interpretat
Mihai Viteazul (film) () [Corola-website/Science/310815_a_312144]
-
Mihai Viteazul este un film istoric românesc, regizat în 1971 de Sergiu Nicolaescu după scenariul lui Titus Popovici. El a fost realizat de Studioul Cinematografic București și este format din două părți intitulate "Călugăreni" și "Unirea". Rolul domnitorului Mihai Viteazul este interpretat de actorul Amza Pellea. Filmul "Mihai Viteazul" a fost propunerea României la Premiul Oscar pentru cel mai bun film străin în 1972. El se află pe locul 3 în topul celor mai vizionate film românești din toate timpurile
Mihai Viteazul (film) () [Corola-website/Science/310815_a_312144]
-
în 1971 de Sergiu Nicolaescu după scenariul lui Titus Popovici. El a fost realizat de Studioul Cinematografic București și este format din două părți intitulate "Călugăreni" și "Unirea". Rolul domnitorului Mihai Viteazul este interpretat de actorul Amza Pellea. Filmul "Mihai Viteazul" a fost propunerea României la Premiul Oscar pentru cel mai bun film străin în 1972. El se află pe locul 3 în topul celor mai vizionate film românești din toate timpurile după cum atestă un comunicat din 2006 al Uniunii Autorilor
Mihai Viteazul (film) () [Corola-website/Science/310815_a_312144]
-
filmul a fost difuzat pe posturi de televiziune din România: HBO, Pro TV, Pro Cinema. Este de subliniat prezența unei întregi divizii de soldați în termen, pentru a reconstitui scenele de luptă grandioase, dar în același timp realiste. Filmul "Mihai Viteazul" este compus din două părți aproximativ egale ca durată: "Călugăreni" și "Unirea". În anul 1593, sultanul otoman Murad al III-lea (1574-1595) (Colea Răutu) își îndreaptă trupele sale conduse de generalul Sinan Pașa (Nicolae Secăreanu) către Viena, ultimul obstacol spre
Mihai Viteazul (film) () [Corola-website/Science/310815_a_312144]
-
armate, cele trei țări române aveau să joace un rol hotărâtor. Pe atunci, Țara Românească era condusă de un domnitor laș și crud, Alexandru cel Rău (1592-1593) (Constantin Codrescu). Boierii potrivnici erau trași în țeapă. În același timp, un om viteaz și cinstit, Mihai Pătrașcu (Amza Pellea), ban al Craiovei, era urmărit de iscoadele domnitorului pentru a fi pedepsit pentru faptele sale de răzvrătire. Filmul debutează cu un ospăț ținut la curtea domnească în cinstea solilor turci conduși de Selim Pașa
Mihai Viteazul (film) () [Corola-website/Science/310815_a_312144]
-
-lea (Fory Etterle) i-a dat bani împăratului Rudolf al II-lea de Habsburg (Aurel Rogalschi) pentru a organiza o armată condusă de generalul mercenar Gheorghe Basta (Emmerich Schäffer) și care urma să pornească imediat în ajutorul oastei lui Mihai Viteazul. Dar din cauza faptului că Liga Sfântă credea că victoriile române erau un joc al hazardului, trimiterea armatei lui Basta este amânată, iar Mihai Viteazul dispune întreruperea campaniei antiotomane. Mai mult, pentru a obține sprijinul Principatului Transilvania, Mihai trebuie să încheie
Mihai Viteazul (film) () [Corola-website/Science/310815_a_312144]
-
mercenar Gheorghe Basta (Emmerich Schäffer) și care urma să pornească imediat în ajutorul oastei lui Mihai Viteazul. Dar din cauza faptului că Liga Sfântă credea că victoriile române erau un joc al hazardului, trimiterea armatei lui Basta este amânată, iar Mihai Viteazul dispune întreruperea campaniei antiotomane. Mai mult, pentru a obține sprijinul Principatului Transilvania, Mihai trebuie să încheie un tratat de vasalitate cu principele Sigismund Báthory (Ion Besoiu), tratat care avea să nu îi aducă nici un beneficiu. Finalul primei părți a filmului
Mihai Viteazul (film) () [Corola-website/Science/310815_a_312144]
-
condusă de cavalerul Tompa. Principele Transilvaniei invocă faptul că în acea perioadă se căsătorea la Alba Iulia cu arhiducesa Maria Cristina de Graz (Clara Sebők), nepoata împăratului Rudolf. Deși cu o oaste mică (de doar 14-16.000 de ostași), Mihai Viteazul beneficiază de avantajul terenului mlăștinos și reușește să învingă numeroasa oaste turcească condusă de Sinan Pașa. Lupta se încheie cu victoria oștilor lui Mihai, dar cu pierderi mari de ambele părți. Sinan Pașa cade cu calul de pe pod în mlaștină
Mihai Viteazul (film) () [Corola-website/Science/310815_a_312144]
-
29 martie 1599 la tronul Transilvaniei, iar Dieta Transilvaniei l-a ales principe pe cardinalul Andrei Báthory (György Kovács), care a semnat un act de supunere față de Imperiul Otoman. Turcii, prin același Selim Pașa, îi trimit o solie domnitorului Mihai Viteazul pentru a încheia un tratat de pace între Înalta Poartă și Țara Românească. Mihai refuză oferta tentantă, dorind să unească toate cele trei țări române: Țara Românească, Ardealul și Moldova, unde trăiesc "„toți cei care grăiesc limba neamului meu”". Drept urmare
Mihai Viteazul (film) () [Corola-website/Science/310815_a_312144]
-
Carpați. În acest scop, este nevoit să semneze legarea de glie a țăranilor, la insistentele fraților Buzești. Nefiind conștient de pericol, cardinalul Andrei Báthory strânge o oaste formată din nobili. În Bătălia de la Șelimbăr (28 octombrie 1599), oștile lui Mihai Viteazul, la care se adaugaseră 8.000 de secui, înving oștile nobililor transilvăneni. În luptă moare Preda Buzescu. Doi oșteni secui îi taie capul cardinalului Báthory, pe care-l acuzau că a poruncit uciderea comandantului Tompa. După victoria de la Șelimbăr, Mihai
Mihai Viteazul (film) () [Corola-website/Science/310815_a_312144]
-
la care se adaugaseră 8.000 de secui, înving oștile nobililor transilvăneni. În luptă moare Preda Buzescu. Doi oșteni secui îi taie capul cardinalului Báthory, pe care-l acuzau că a poruncit uciderea comandantului Tompa. După victoria de la Șelimbăr, Mihai Viteazul intră în cetatea Alba Iulia, fiind primit ca domnitor al Transilvaniei. El se îndreaptă apoi spre Moldova, unde domnea Ieremia Movilă (Mihai Mereuță), cu ajutorul polonezilor. În film, lupta dintre armata moldoveană și cea valaho-transilvăneană a lui Mihai nu a mai
Mihai Viteazul (film) () [Corola-website/Science/310815_a_312144]
-
se uni cu celelalte două țări determinându-i să dezerteze. Astfel s-a realizat unirea tuturor celor trei țări române. La Alba Iulia, printr-o slujbă condusă de un sobor de preoți din care făcea partea și preotul Stoica, Mihai Viteazul este înscăunat drept "„Domn al Țării Românești și Ardealului și a toată țara Moldovei"". Sultanul otoman Mehmed al III-lea (1595-1603) l-a recunoscut pe Mihai, printr-un document remis de Selim chiar în catedrală, ca domnitor al celor trei
Mihai Viteazul (film) () [Corola-website/Science/310815_a_312144]
-
pe Mihai, printr-un document remis de Selim chiar în catedrală, ca domnitor al celor trei țări. Această unire nu a ținut însă prea mult. Nereușind să înăbușe revolta boierilor transilvăneni și trădat de trupele generalului Basta, oastea lui Mihai Viteazul a fost înfrântă în Bătălia de la Mirăslău (18 septembrie 1600). În această luptă au murit printre alții Nicolae Pătrașcu (fiul lui Mihai Viteazul) și popa Stoica. Scăpat cu viață, fostul domnitor a pribegit o perioadă prin Țara Românească, apoi a
Mihai Viteazul (film) () [Corola-website/Science/310815_a_312144]
-
prea mult. Nereușind să înăbușe revolta boierilor transilvăneni și trădat de trupele generalului Basta, oastea lui Mihai Viteazul a fost înfrântă în Bătălia de la Mirăslău (18 septembrie 1600). În această luptă au murit printre alții Nicolae Pătrașcu (fiul lui Mihai Viteazul) și popa Stoica. Scăpat cu viață, fostul domnitor a pribegit o perioadă prin Țara Românească, apoi a plecat la Viena și Praga, sperând să obțină o audiență la împăratul Rudolf al II-lea. Acesta amână repetat întâlnirea cu Mihai. Între
Mihai Viteazul (film) () [Corola-website/Science/310815_a_312144]
-
Acesta amână repetat întâlnirea cu Mihai. Între timp, însă, Sigismund Báthory a renunțat la tratatul de vasalitate față de austrieci și a acceptat protecția Imperiului Otoman, și-a repudiat soția și l-a alungat pe generalul Basta. În aceste condiții, Mihai Viteazul este chemat în audiență la palatul imperial. Împăratul îi oferă un milion de taleri pentru a-și organiza o armată cu care să restabilească controlul austriac în Transilvania. Oștile româno-austriece conduse de Mihai Viteazul și de generalul Basta au înfrânt
Mihai Viteazul (film) () [Corola-website/Science/310815_a_312144]
-
generalul Basta. În aceste condiții, Mihai Viteazul este chemat în audiență la palatul imperial. Împăratul îi oferă un milion de taleri pentru a-și organiza o armată cu care să restabilească controlul austriac în Transilvania. Oștile româno-austriece conduse de Mihai Viteazul și de generalul Basta au înfrânt oastea Transilvaniei condusă de Sigismund Báthory în Bătălia de la Guruslău (3 august 1601), Sigismund fugind din țară. La ordinele împăratului Rudolf, influențat de sfetnicul Maximilian (Jean Lorin Florescu), generalul Basta dispune asasinarea domnitorului român
Mihai Viteazul (film) () [Corola-website/Science/310815_a_312144]
-
de generalul Basta au înfrânt oastea Transilvaniei condusă de Sigismund Báthory în Bătălia de la Guruslău (3 august 1601), Sigismund fugind din țară. La ordinele împăratului Rudolf, influențat de sfetnicul Maximilian (Jean Lorin Florescu), generalul Basta dispune asasinarea domnitorului român. Mihai Viteazul a fost asasinat la 9 august 1601, pe câmpia Turzii (la 3 km sud de Turda). Moartea sa este prefațată de întâlnirea cu mama sa (Olga Tudorache), care l-a sfătuit să își întărească paza. În filmul "Mihai Viteazul" au
Mihai Viteazul (film) () [Corola-website/Science/310815_a_312144]
-
Mihai Viteazul a fost asasinat la 9 august 1601, pe câmpia Turzii (la 3 km sud de Turda). Moartea sa este prefațată de întâlnirea cu mama sa (Olga Tudorache), care l-a sfătuit să își întărească paza. În filmul "Mihai Viteazul" au interpretat roluri mai mulți actori români cunoscuți. Frații Buzești, cei trei viteji care l-au ajutat pe Mihai în bătălii, au fost interpretați de celebrii actori Ilarion Ciobanu (Stroe Buzescu), Florin Piersic (Preda Buzescu) și Septimiu Sever (Radu Buzescu
Mihai Viteazul (film) () [Corola-website/Science/310815_a_312144]
-
3 km sud de Turda). Moartea sa este prefațată de întâlnirea cu mama sa (Olga Tudorache), care l-a sfătuit să își întărească paza. În filmul "Mihai Viteazul" au interpretat roluri mai mulți actori români cunoscuți. Frații Buzești, cei trei viteji care l-au ajutat pe Mihai în bătălii, au fost interpretați de celebrii actori Ilarion Ciobanu (Stroe Buzescu), Florin Piersic (Preda Buzescu) și Septimiu Sever (Radu Buzescu) În timpul filmărilor, pe corzile vocale ale lui Amza Pellea au apărut niște noduli
Mihai Viteazul (film) () [Corola-website/Science/310815_a_312144]
-
calitatea filmului, regizorul Sergiu Nicolaescu a hotărât dublarea vocii. Prin urmare, vocea sa a fost dublată la înregistrarea în postsincron de Emanoil Petruț (ca și în "Dacii"). Unul dintre cele mai celebre dialoguri din acest film este acela dintre Mihai Viteazul și sultanul Murad al III-lea, pe Cetatea Celor 7 Turnuri. Această scenă a fost filmată la Istanbul. După numirea lui Mihai ca domnitor al Valahiei, sultanul îl ia la o plimbare prin grădinile palatului. Aflat pe una dintre terasele
Mihai Viteazul (film) () [Corola-website/Science/310815_a_312144]
-
cel mai obositor.”". În acel moment, camera de filmat face o panoramare a Istanbulului și a palatelor sale. Deși filmul respectă în mare parte realitățile istorice, există însă și diferențe. Fiul domnitorului, Nicolae Pătrașcu, a primit în timpul domniei lui Mihai Viteazul titlul de succesor și voievod al Țării Românești (1599-1600). El este prezentat în film ca murind în Bătălia de la Mirăslău. Cu toate acestea, Nicolae Pătrașcu a pierdut tronul în anul 1600 în favoarea lui Simion Movilă și a fugit în străinătate
Mihai Viteazul (film) () [Corola-website/Science/310815_a_312144]
-
El a murit în anul 1627. Profesorul Marius Diaconescu (lector dr. la Facultatea de Istorie a Universității din București și specialist în istorie medievală) a consemnat și alte erori într-un interviu acordat revistei „Historia”. Filmul îl prezintă pe Mihai Viteazul ca învingătorul de la Călugăreni, domnitorul intrând în luptă fără armură, în cămașă și cu barda în mână. Istoricul sus-menționat a afirmat că Mihai Viteazul a dominat bătălia până la un moment dat, după care a părăsit locul bătăliei, retrăgându-se în
Mihai Viteazul (film) () [Corola-website/Science/310815_a_312144]
-
a consemnat și alte erori într-un interviu acordat revistei „Historia”. Filmul îl prezintă pe Mihai Viteazul ca învingătorul de la Călugăreni, domnitorul intrând în luptă fără armură, în cămașă și cu barda în mână. Istoricul sus-menționat a afirmat că Mihai Viteazul a dominat bătălia până la un moment dat, după care a părăsit locul bătăliei, retrăgându-se în munți pentru a primi ajutor de la principele transilvănean Sigismund. Orașele București și Târgoviște ar fi fost lăsate astfel în mâinile otomanilor. O altă idee
Mihai Viteazul (film) () [Corola-website/Science/310815_a_312144]
-
în mâinile otomanilor. O altă idee criticată este cea a unirii celor trei țări române, profesorul afirmând că în Evul Mediu nu exista niciun astfel de proiect, deci unirea nu putea fi „pohta ce-a pohtit” domnitorul. Ideea că Mihai Viteazul a unificat cele trei țări române la anul 1600 ar data, în concepția lui, de pe la jumătatea secolului al XIX-lea, când unii oameni de cultură s-au folosit de domnia lui Mihai Viteazul peste cele trei țări române pentru a
Mihai Viteazul (film) () [Corola-website/Science/310815_a_312144]