73,403 matches
-
a lui N. Crevedia, din 1975 - Editura Eminescu. Iar in ziarul „Teleormanul ”, din 29 septembrie 1979, Gh. Filimon și I. Bâlă în articolul „Fișe de istorie literară” consemnează curajos pentru acea vreme: „Printre condeierii teleormăneni se numără și Ion Pena, poet delicat și plin de talent, pe nedrept, poate uitat astăzi". De asemenea, se mai află menționat în:
Ion C. Pena () [Corola-website/Science/333146_a_334475]
-
medievală europeană „Nahmanides”, în catalană Bonastruc ça Porta (în ebraică רבי משה בן נחמן sau acronimul רמב"ן) (1194 Girona -1270 Acra) a fost un învățat evreu catalan, rabin, teolog, jurist, cabalist, comentator al Bibliei ebraice și al Talmudului, filozof,poet și medic. A trăit și activat în cea mai mare parte a vieții la Girona, in Catalonia, iar la sfârșitul vieții s-a refugiat în Castilia sau poate în sudul Franței, ultimii trei ani ai vieții trăindu-i, apoi, în
Moshe Ben Nahman () [Corola-website/Science/333157_a_334486]
-
(n. 13 martie 1831, Roman - d. 11 mai 1897, Roman) a fost un autor didactic, poet, prozator, publicist și traducător român din generația Unirii de la 1859. Pedagog de vocație, a fost un militant al ideii naționale și a ocupat funcții administrative importante în sistemul de învățământ românesc din Principate și Vechiul Regat, în a doua jumătate
George Radu Melidon () [Corola-website/Science/333182_a_334511]
-
de contemporani a fost aceea a unui om cu o bogată fantezie, care nesupusă însă unei discipline a literaturii a avut tendința de a aluneca cu ușurință spre bizarerii. Încercările sale lirice au încercat să imite pe cele ale altor poeți ai vremii (în special Grigore Alexandrescu) și au fost fie patriotice militante, fie de dragoste încărcate de convenționalism, fie încercări alegorice sau filozofice, grevate însă de un iz didacticist. Publicate în periodice, aceste încercări nu s-au ridicat la nivelul
George Radu Melidon () [Corola-website/Science/333182_a_334511]
-
Шевкъий Бекторе, în limba turcă: Șevki Bektöre, iar în limba engleză se întâlnește de cele mai multe ori transcris sub forma: Shewkiy Bektore sau Shevki Bektore; n. 1888, Kawlaklar, Constanța, Regatul României - d. 18 decembrie 1961, Istanbul, Turcia) a fost un important poet, publicist, profesor și erudit tătar crimeean de origine dobrogeană care a militat pentru educație și pentru cauza etniei tătare. Este autorul primului alfabet arab adaptat la specificul sistemului fonetic tătăresc și al manualelor de limba tătară și turkmenă. Și-a
Şewkiy Bektóre () [Corola-website/Science/333196_a_334525]
-
Crimeei înțelegând haosul produs de Revoluția Bolșevică. Tot atunci află că în decembrie 1917 tătarii și-au declarat independența refuzând să recunoască legitimitatea bolșevicilor care apoi, pe 23 februarie 1918, l-au executat și l-au aruncat în mare pe poetul Numan Çelebíğihan, președintele Republicii Crimeea. Ğafer Siydamet, care deținea portofoliul Externelor și al Apărării, reușise să își salveze viața fugind în Turcia prin Caucaz. În același an , Ğafer Siydamet și un mic grup de patrioți tătari din Istanbul călătoresc în
Şewkiy Bektóre () [Corola-website/Science/333196_a_334525]
-
născut în 1927 sub numele Shlomo sau Shloime Golergant în satul pe atunci evreiesc Briceva,pe malul râului Răut, în Basarabia, azi în raionul Dondușeni din Republica Moldova. Tatăl său, Kalman-Aharon Golergant, era cunoscut sub numele de K.A.Bertini, ca poet de limbă ebraică și idiș ,traducător, pedagog și activist sionist care a tradus, între altele, creații literare și de teatru din rusă (de exemplu, de Leonid Andreev), idiș (Avraham Suțkever, H.Leivick și română în ebraică, și din ebraică în
Gary Bertini () [Corola-website/Science/333204_a_334533]
-
Doctor Jivago (în ) este un roman scris de Boris Pasternak și publicat pentru prima oară în 1957 în Italia. Romanul este denumit după protagonistul său, medicul și poetul Iuri Jivago, iar acțiunea sa are loc între Revoluția Rusă din 1905 și cel de-al Doilea Război Mondial. Din cauza poziției sale independente față de Revoluția din Octombrie, s-a refuzat publicarea romanului "Doctor Jivago" în URSS. La îndemnul lui Giangiacomo
Doctor Jivago (roman) () [Corola-website/Science/333210_a_334539]
-
de regizorul britanic David Lean în 1965, iar de atunci a fost de două ori adaptat pentru televiziune, cel mai recent în 2006 ca un miniserial rusesc. Romanul este numit după protagonistul său, Iuri Andreevici Jivago, un tânăr medic și poet orfan de tată și de mamă. Acțiunea cărții începe cu moartea mamei sale Maria Nikolaevna și descrie copilăria și adolescența lui Iuri Jivago și a Larisei Fiodorovna (Lara) în orașul Moscova, unde Iuri va studia medicina, va lucra ca medic
Doctor Jivago (roman) () [Corola-website/Science/333210_a_334539]
-
de căldura sufocantă dintr-un tramvai din Moscova. Evenimentele se desfășoară pe fundalul Primului Război Mondial, apoi al Revoluției Ruse din 1917, iar ulterior al Războiului Civil din 1918-1920. O mare parte din acțiune este absorbită de idealismul și misticismul doctorului și poetului Jivago, care amestecă uneori în mintea sa fantezia cu realitatea. Ultimul capitol al romanului îl formează douăzeci de poezii frumoase pe care Pasternak le atribuie protagonistului romanului. "Personaje principale" "Familia Larisei și a doctorului Jivago" "Prieteni și cunoștințe ale doctorului
Doctor Jivago (roman) () [Corola-website/Science/333210_a_334539]
-
(n. 27 octombrie 1914 - d. 23 decembrie 2001) a fost un eseist, critic teatral și literar, istoric literar, scriitor, prozator și poet polonez. A fost membru în colectivul redacțional al săptămânalului literar-artistic "Kuznica" între 1945 și 1948. A fost unul dintre organizatorii Institutului de cercetări literare, din 1949 profesor la catedra de romanistică din cadrul Universității din Wrocław, iar din 1952 profesor la
Jan Kott () [Corola-website/Science/333257_a_334586]
-
(n. 15 septembrie 1940, Bartniki aproape de Przasnysz) este un poet, critic, eseist și traducător polonez. A studiat filologia polona, maghiară și etnografia la Universitatea din Varșovia. A făcut traduceri din literatura: rusă, bulgară, ucraineană, sârbă, maghiară, finlandeză, engleză, franceza. A participat la numeroase festivaluri literare internaționale: Struga (Macedonia), Varna (Bulgaria
Aleksander Nawrocki () [Corola-website/Science/333274_a_334603]
-
(n. 11 noiembrie 1930, la Sikorzyce, lîngă Tarnów - d. 11 august 1991, Skierniewice) a fost un scriitor, poet, prozator și traducător polonez. A absolvit facultatea de filologie din cadrul Universității Jagiellone din Cracovia. Primele două volume de versuri, "Învăț să vorbesc" ("Uczę się mówić", 1953) și "Comparații" ("Porównania", 1954), publicate la Cracovia în timpul studiilor la Facultatea de Filologie a
Tadeusz Nowak () [Corola-website/Science/333261_a_334590]
-
de filologie din cadrul Universității Jagiellone din Cracovia. Primele două volume de versuri, "Învăț să vorbesc" ("Uczę się mówić", 1953) și "Comparații" ("Porównania", 1954), publicate la Cracovia în timpul studiilor la Facultatea de Filologie a Universității Jagiellone (1949-1954), indicau prezenta manifestă a poetului în rîndul tinerilor entuziaști. Volumul al treilea, "Prorocii pleacă" ("Prorocy już odchodzą", 1956), expune o imaginație și o tonalitate reflexiva. Al patrulea volum, "Cer de vicleiem" ("Jaselkowe niebiosa", 1957), consacră un poet profund original, despre care se spune că nu
Tadeusz Nowak () [Corola-website/Science/333261_a_334590]
-
a Universității Jagiellone (1949-1954), indicau prezenta manifestă a poetului în rîndul tinerilor entuziaști. Volumul al treilea, "Prorocii pleacă" ("Prorocy już odchodzą", 1956), expune o imaginație și o tonalitate reflexiva. Al patrulea volum, "Cer de vicleiem" ("Jaselkowe niebiosa", 1957), consacră un poet profund original, despre care se spune că nu ar avea predecesori în literatura polona cu tematică țărăneasca.
Tadeusz Nowak () [Corola-website/Science/333261_a_334590]
-
întâi alternativ de catolici și luterani, apoi exclusiv de luterani. Până în 1945 a fost cea mai mare biserică luterană din lume. După alungarea germanilor din Danzig biserica a trecut în serviciu polonez, ca biserică romano-catolică. În biserică se află mormântul poetului Martin Opitz, care a activat pentru o vreme la Alba Iulia.
Bazilica Sfânta Maria din Gdańsk () [Corola-website/Science/333302_a_334631]
-
este scriitor român, contemporan, membru al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Pitești. S-a născut pe 16 aprilie 1977 la Pitești, fiind fiul poetului și filologului Mircea Meleșteu. A debutat cu poezie, în data de 8.XII.1998 în „Săgetătorul”- supliment cultural al ziarului „Argeșul” , dar cele mai mari succese le-a cunoscut în proză, pentru care a primit importante premii literare. În studenție
Cristian Meleșteu () [Corola-website/Science/333304_a_334633]
-
iar din anul 2012 este director în cadrul Ministerului Tineretului și Sportului. Deși profesia de bază este economist, fiind dublu licențiat în Contabilitate și Management, a absolvit și un master în literatură interbelică, acolo unde i-a avut ca profesori pe poetul Mircea Bârsilă și criticul Nicolae Oprea. Radiografia unei zile de mai - proze, editura Cartea Româneasca, 2012 Argeș, după 20 de ani. Perspective și retrospective - monografie, editura Tiparg, 2012 Revoluția borfașilor - roman, editura Tracus Arte, 2013 Sicriul de gheață-roman, editura Tracus
Cristian Meleșteu () [Corola-website/Science/333304_a_334633]
-
Cubleșan, Marius Miheț, Marcel Tolcea,Șerban Tomșa, Marin Ionița, Camelia Sapoiu, Constantin Piștea, Sergiu I. Nicolaescu, etc. · Versurile pe care le scrie sunt fanteziste și luminoase, ca o bătaie cu flori.” - Alex. Ștefănescu, „Flacăra”, nr. 3/martie 2002 · „Cunoscut ca poet până acum (laureat al mai multor concursuri, de la „Primele iubiri” la „Ion Pillat”), Cristian Meleșteu debutează în proză cu o forță neobișnuită, abordând, pentru prima oară în literatura română, un subiect extrem de delicat și de dureros, viața din canale a
Cristian Meleșteu () [Corola-website/Science/333304_a_334633]
-
explică, epitomizează sau simbolizează esența și semnificația înțelegerii creștine. Prin urmare, majoritatea teologilor liberali nu privesc Biblia drept lipsită de greșeli, ci cred că scriptura a fost inspirată în același mod în care spunem că un poem a fost inspirat poetului și transmis de el. Creștinismul liberal era încă greu de distins de liberalismul politic în ultima treime a secolului al XIX-lea. Astfel, un episcop irlandez a fost trimis în Quebec de autoritatea papală în anii 1870 pentru a le
Creștinism liberal () [Corola-website/Science/333306_a_334635]
-
atele peregrinări ale poetului. Poziția lui deosebită printre poeții preislamici se datorează atât cultului pe care i l-au consacrat unii savanți de la Basra, chiar dacă planează îndoiala asupra autenticității unei bune părți din versurile sale, cât și unor aprecieri atribuite Profetului Muhammad și califului
Divizia 3 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/333420_a_334749]
-
atele peregrinări ale poetului. Poziția lui deosebită printre poeții preislamici se datorează atât cultului pe care i l-au consacrat unii savanți de la Basra, chiar dacă planează îndoiala asupra autenticității unei bune părți din versurile sale, cât și unor aprecieri atribuite Profetului Muhammad și califului Ali. Se spune că Profetul
Divizia 3 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/333420_a_334749]
-
pe care i l-au consacrat unii savanți de la Basra, chiar dacă planează îndoiala asupra autenticității unei bune părți din versurile sale, cât și unor aprecieri atribuite Profetului Muhammad și califului Ali. Se spune că Profetul l-ar fi numit pe poet „"portdrapelul poeților și conducătorulu lor spre iad "”. Califul Ali i-ar fi apreciat ingeniozitatea și mobilul dezinteresat care a stat la baza poeziei sale. Poemele atribuite lui Imru’al-Qays au fost strânse în culegeri pe la sfârșitul secolului al VIII-lea
Divizia 3 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/333420_a_334749]
-
i l-au consacrat unii savanți de la Basra, chiar dacă planează îndoiala asupra autenticității unei bune părți din versurile sale, cât și unor aprecieri atribuite Profetului Muhammad și califului Ali. Se spune că Profetul l-ar fi numit pe poet „"portdrapelul poeților și conducătorulu lor spre iad "”. Califul Ali i-ar fi apreciat ingeniozitatea și mobilul dezinteresat care a stat la baza poeziei sale. Poemele atribuite lui Imru’al-Qays au fost strânse în culegeri pe la sfârșitul secolului al VIII-lea, iar pe
Divizia 3 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/333420_a_334749]
-
diwan"-ului său: una întocmită de Ibn al- Sikkit, cealaltă de Al- Sukkari. Ne-au parvenit, de asemenea, numeroase comentarii despre creația sa poetică, unele integral, altele fragmentar, în lucrări filologice și de critică. Superioritatea lui Imru’al-Qays asupra celorlalți poeți preislamici se datorează în primul rând subtilității metaforei sale și modului iscusit în care a valorificat o serie de procedee și teme poetice tradiționale. Se afirmă că el ar fi creatorul poemului amplu "qasida"; acest primat este atribuit însă de
Divizia 3 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/333420_a_334749]