74,167 matches
-
a fondat Institutul de Studii de Istorie Universală. Metoda de analiză istorică a lui Iorga și istoriologia sa vor căpăta formă definitivă în ultimul deceniu al vieții sale. Iorga era în primul rînd medievist, un bizantinolog, par excellence de renume mondial, care încerca întotdeauna să treacă dincolo de istoria bizantină. El își scotea în evidență propriile idei referitoare la anumite aspecte ale acesteia. Au fost trei faze în evoluția lui Iorga ca bizantinolog. Primele sale lucrări erau doar schițe generale fără nici o
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
1939, o justificare expeditivă a Dictaturii Regale. Cartea constituie un exemplu pentru gîndirea publică a lui Iorga. Dar noi știm prea bine care erau adevăratele lui idei. Iorga și-a adunat conferințele în perioada declanșării celui de al Doilea Război Mondial sub titlul Dezvoltarea imperialismului contemporan (București, 1940). Volumele acestea conțin o perspectivă și o interpretare a imperialismului începînd din Evul Mediu pînă la "noul imperialism" al împăratului Wilhelm al II-lea al Germaniei. Pentru Iorga, Bismarck era "un om al
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
mai mare parte a acesteia, mai ales atunci cînd interesele României (sau ale ego-ului său) erau atacate. La ultimul Congres Internațional de Istorie dinaintea războiului, ținut la Zürich în 1938, a fost ales vice-președinte al acestuia. Continuau și lucrările Conferinței Mondiale de bizantinologie reînviată de Iorga în 1924. Bizantinologii s-au întrunit la Atena în 1930 și la Sofia, în august 1933. Din cauză că secția de istorie era prezidată de istoricul bulgar P. Mutafcev (cu care avusese polemici violente), Iorga a refuzat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
bătălia, dar Franța nu a pierdut războiul! Guvernanții de circumstanță au putut capitula, cedînd panicii, uitînd de onoare și lăsînd țara pradă servituții. Cu toate acestea, nimeni nu este pierdut. Nimic nu este pierdut, pentru că războiul acesta este un război mondial"6. În ultimă instanță, Charles de Gaulle (și Iorga!) vor fi cei reabilitați în fața istoriei. La șaptezeci de ani, Iorga vedea lumea prăbușindu-se în jurul lui, dar nu renunța. Găsind paralela istorică, el scria despre "Cannae a Romei antice și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de ideea de a-l considera drept un mijloc de creare a unui stat național într-o regiune multinațională. Oricît de condamnabile ar fi aceste naționalisme disperate, nu trebuie să uităm promisiunile nerespectate ale "Cartei Atlanticului" din timpul ultimului război mondial și realitățile crude de la Yalta și din timpul războiului rece. Și numai de atunci. Așa cum comenta recent tragedia din Balcani "Time Magazin", " Există nu puțini nostalgici ai Războiului Rece" care nu ar avea nimic împotriva revenirii zilelor Yaltei. Aceștia resping
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
națiunea reprezenta adevărul, cel mai important adevăr. Păstrarea identității naționale și a bunăstării națiunii constituiau esența "Legii Supreme". Din fericire, chiar și adevărul istoric avea sens doar uneori pentru Iorga, atunci cînd servea interesele României. Dar o adaptare la nivel mondial a sămănătorismului ar rezolva, după părerea lui, aceste contradicții. Naționalismul cultural urma să instituie armonia în România și în lume, fiind deci nu numai un naționalism compatibil cu umanitatea, ci și cea mai umană idee. Cu toate că astfel de idei aparțineau
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
rigide. Era un naționalist romantic, un impresionist și poseda instincte sănătoase și marele talent de a reconstitui un eveniment, dar întotdeauna pe baza documentelor și a faptelor. Iorga a fost, mai presus de orice, un medievist și bizantinolog de faimă mondială și am putea spune din fericire, pentru că a fost un istoric naționalist. Cînd scria despre timpurile mai apropiate în timp (ca să nu mai vorbim de evenimentele contemporane), politicianul naționalist îl domina mult prea des pe istoric. În scrierile istorice, faptele
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
ca un politician romîn să găsească o soluție constructivă, iar situația aceasta s-a menținut mult după ce el părăsise scena. O asemenea soluție se speră că va apărea în secolul următor în cadrul unei Europe Unite. După ororile celor două războaie mondiale, națiunile Europei au înțeles că un război între ele poate deveni inimaginabil numai dacă își cuplează economiile. Procesul acesta este destul de avansat. Totuși, nepăsarea și nechibzuita pasivitate a Europei față de actuala criză a Iugoslaviei au dovedit că problema depășește domeniul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
va înălța) în contrast cu o Europă a naționalismelor..." Dacă vor veni asemenea vremuri, atunci mesajul naționalismului cultural al lui Iorga va fi reconsiderat, iar el va fi recunoscut ca fiind ceva mai mult decît doar un medievist și bizantinolog de renume mondial. E cale lungă pînă la un naționalism compatibil cu umanitatea, dar răbdarea, buna credință și o politică economică adecvată pot duce la reușita lui în cadrul unei Europe Unite. Dacă la priveghiul ei, istoria Europei a lăsat o imagine etnică, care
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
în uniforme negre mărșăluind în pas de gîscă prin fața monumentului din Feldhernhalle... Unde era atunci Germania de astăzi? Așa cum scria Luigi Barzini cu atîta capacitate de percepție: "Nu trebuie să fie inventată..." Operația efectuată după cel de al Doilea Război Mondial a fost simplă, razele proiectoarelor fiind mutate spre aspectul european civilizat al Germaniei, ceea ce a fost destul de ușor, din moment ce cealaltă Germanie era îngropată sub ruinele Cancelariei Reichului de la Berlin (sau, la München, sub ruinele monumentului din Feldhernhalle aruncat în aer
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
iulie 1940 8 Mă refer la așa-numita școală de la Wisconsin din Statele Unite 9 "Time", 29 aprilie 1985, p. 29 10 George Orwell a condamnat în 1942 egocentrismul abstract al unora dintre intelectualii englezi în timpul celui de al Doilea Război Mondial. Aceștia aduseseră în discuție patru sau cinci argumente care preziceau victoria naziștilor și a japonezilor. Orwell comenta că nici un om obișnuit nu gîndea astfel la timpul respectiv. "Asemenea absurdități erau crezute doar de către intelectuali" 11 Cît de departe poate ajunge
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
în 1914. Churchill insistă îndelung asupra frumuseții lumii așa cum era aceasta înainte de 1914. Continuă apoi descriindu-l pe Gavrilo Princip ca pe un fel de monstru răsărit din adîncurile Balcanilor ca să distrugă cu împușcăturile lui această perfecțiune dinainte de Primul Război Mondial. Nu se acordă nici o atenție aspirațiilor naționale ale sîrbilor, fie ele juste sau nu. Autorului acestei cărți îi sună mai veridic inscripția de pe frontispiciul Muzeului Gavrilo Princip [de la Sarajevo]: "[Împușcăturile] ... au constituit un protest violent împotriva tiraniei și au exprimat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
nu a întrerupt "evoluția organică". În ciuda argumentelor sale convingătoare, autorul acestei cărți (alături de alți istorici) susține că epoca fanariotă a istoriei României a fost dezastruoasă 18 N. Iorga, Histoire des relations russo-roumains, Iași, 1917. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial chiar și iluziile slave se vor risipi. Nici un popor slav nu a fost atît de prorus ca muntenegrenii. Dar și speranțele lor au fost spulberate în 1948. Vezi Milovan Djilas, Conversations with Stalin, New York, 1962, passim 19 N. Iorga, op. cit
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
rugîndu-l pe Iorga să-i publice relatările. Într-una din scrisori el descria un concurs de scuipat între niște bădărani barbari evrei și români. Este greu de acceptat faptul că un profesor universitar îi putea scrie unui istoric de renume mondial despre asemenea trivialități și să-i ceară să publice rîndurile respective. BARSR, Corespondența lui Iorga, vol. 62 (1907), Doc. 84 et al. 39"Neamul românesc", 22 iunie 1906, 22 februarie și 1 martie 1907 și 18 februarie 1908. Cuza îl
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
popor", 16 decembrie 1927 115 O viață de om..., vol. III, p. 90 116 Supt trei regi, pp. 380 și 387 117 Szokoly Endre, És Gömbös Gyula, A Kápitány, Budapesta, 1960, p. 234. Vezi și Ion Moța, Corespondența cu Serviciul Mondial, Biblioteca Verde, Roma, 1954, p. 46 118 Supt trei regi, p. 379 119 Memorii, vol. IV, pp. 44-45. Vezi și BARSR, Corespondența lui N. Iorga, vol. 304, doc. 22 120 Memorii, vol. IV, p. 93 și vol. 5, p. 51
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
oamei ar muri în acest mod pentru mine!" Memorii, vol. VII, p. 273 143 Corneliu Zelea Codreanu, "Circulare, Scrisori, Sfaturi, Gînduri" (volum litografiat), p. 5 144 Heinen, op. cit., pp. 331-339. Radu Lecca va deveni în timpul celui de al Doilea Război Mondial infamul "Comisar General în Chestiunea Evreiască". În vara lui 1942, el a plecat la Berlin ca să organizeze deportarea evreilor români în centrele de exterminare din est. Numai promptitudinea doctorului Willy Filderman și colaborarea Reginei Elena și a Regelui Mihai, ca
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
magyarok es románok, București, 1940 215 Iorga, Hotare și spații naționale, Vălenii de Munte, 1938, pp. 105-107 216 Familia Iorga către autor 217 Iorga, În luptă cu absurdul revizionism maghiar, Oradea-Mare, 1930 1 La declanșarea celui de al Doilea Război Mondial, Iorga scria că după cunoștințele lui de istorie, "este sigur că nu tehnologia va decide rezolvarea situației, ci inteligența, coducerea și entuziasmul pentru cauza umanității. Numai cei care au adus suficiente sacrificii onoarei pot stăpîni aceste calități". "Neamul românesc", 3
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
20 decembrie 1937 34 Memorii, vol. VII, pp. 435-436 35 "Neamulu românesc", 1-10 august (seria A) 1937 36 Dr. Willy Filderman, fost coleg de școală cu Antonescu, va deveni liderul energic al evreilor români în timpul celui de al Doilea Război Mondial 37 "Neamul românesc", 12-22 august 1937 (seria A) 38 "Neamul românesc", 21-30 septembrie, 16 și 19 octombrie și 13 noiembrie 1937 39 Memorii, vol. VII, pp. 429-432 40 Doamnei Liliana Pippidi-Iorga nu-i plăceau politica dusă de fratele ei, legăturile
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
românesc", 11 și 15 august 1940 19 MacCartney, October Fifteenth, vol. I, pp. 415 și 419 n.; vezi și Allianz Hitler-Horthy-Mussolini Documente zur Ungarischein Aussenpolitik 1933-1944, Budapesta, 1966, pp. 263-265 20 Biblioteca Historica Romaniae: La Roumanie pendant la deuxième guerre mondiale, vol. 2, București, 1964, p. 15; vezi și Les archives secrètes de la Wilhelmstrasse, Paris, 1954, vol. 5, Cartea I, p. 376 21 "Neamul românesc", 3 și 4 septembrie 1940 22 "Neamul românesc", 8 septembrie 1940 23 "Porunca vremii", 3 septembrie
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
un stat. Toate au istorie, cultură, politică și amintiri proprii, dar care se Întrepătrund, și fiecare dintre ele a fost intens studiată. Chiar și pentru scurta perioadă de 60 de ani din istoria Europei de după sfârșitul celui deal doilea război mondial - de fapt, mai ales pentru această perioadă -, literatura secundară, fie și numai cea În limba engleză, este inepuizabilă. Nimeni, așadar, nu poate aspira să scrie o istorie completă sau definitivă a Europei contemporane. În cazul meu, dificultatea sarcinii e agravată
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
anxietatea și nedumerirea austriecilor În fața schimbărilor survenite În lumea lor În ultimul deceniu. După aproape o jumătate de secol de toropeală, Viena - ca și restul Europei - reintrase În istorie. * * * Această carte spune povestea Europei după cel de-al doilea război mondial și Începe, prin urmare, În 1945: Stunde nul, cum Îi spun germanii - „ora zero”. Dar istoria ei, ca și restul secolului XX, este influențată de Războiul de 30 de ani, pornit În 1914, când continentul european a Început să alunece
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
În 1945: Stunde nul, cum Îi spun germanii - „ora zero”. Dar istoria ei, ca și restul secolului XX, este influențată de Războiul de 30 de ani, pornit În 1914, când continentul european a Început să alunece spre dezastru. Primul război mondial a fost un măcel traumatizant pentru toți cei implicați - jumătate dintre bărbații sârbi Între 18 și 55 de ani au murit În luptă -, dar nu a rezolvat nimic. Germania (contrar impresiei generale din epocă) nu a fost strivită În război
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
urmă a rămas nerezolvată. țărișoarele apărute În 1918 prin prăbușirea vechilor imperii erau sărace, instabile, nesigure și nemulțumite de vecinii lor. Între războaie, Europa era plină de state „revizioniste”: Rusia, Germania, Austria, Ungaria și Bulgaria fuseseră Învinse În primul război mondial și așteptau ocazia unei reparații teritoriale. După 1918, stabilitatea internațională nu a fost restaurată și nici echilibrul dintre puteri nu s-a restabilit; a existat doar un interludiu cauzat de extenuare. Violența războiului nu s-a stins. A fost doar
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
prevestitoare a altuia. Conflictele interne și antagonismele interstatale din anii interbelici au fost exacerbate - și, Într-o anumită măsură, provocate - de colapsul aferent al economiei europene. Viața economică de pe continent a primit În acei ani o triplă lovitură. Primul război mondial a afectat ocuparea forței de muncă, a distrus comerțul și a devastat regiuni Întregi, aducând unele state la faliment. Numeroase țări - mai ales din Europa Centrală - nu și-au revenit niciodată. Cele care au făcut-o au fost lovite din
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
irosirea capacității industriale și niveluri fără precedent ale șomajului, ci și colapsul comerțului internațional (Între 1929 și 1936, schimburile franco-germane au scăzut cu 83%), dublat de resentimente și competiții amare Între state. A venit apoi cel de-al doilea război mondial, al cărui impact fără precedent asupra populației civile și a economiei naționale a țărilor afectate este discutat În prima parte a acestei cărți. Impactul cumulat al acestor lovituri a fost distrugerea unei civilizații. Amploarea dezastrului pe care Europa l-a
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]