73,403 matches
-
în partea opusă a incintei, dar când ajunge în dreptul ei, aceasta era de asemnea zăvorâtă”. Semnificația era limpede. Același vis, dar într-o formă abreviată, l-a consemnat și Emanuela Munteanu, soția lui Basil, adăugând și câteva propoziții prin care poetul, plauzibil, și-ar fi comentat relatarea. ”Basil Munteanu a făcut totul pentru a mă salva, dar am rămas singur în cimitir.... Mă duc...” Indubitabil, Lucian Blaga a comunicat visul unor persoane apropiate și, în 1965, cineva i-a transmis și
Ultimele clipe din viața lui Lucian Blaga. ”Peste un ceas mor” - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102070_a_103362]
-
să-și cruțe fiica de spectacolul lipsit de eroism al „marii treceri”. Presimțea că se află la cumpăna dintre viață și moarte. În noaptea de 5 spre 6 mai, alături de bolnav se afla doar soția sa. La ora 3.30, poetul s-a trezit din somn, ”perfect lucid, respirînd greu” și i-a șoptit distinct Corneliei: ”-Peste un ceas mor!” Lucian Blaga la masa de lucru Sub privirile neputinciose ale medicului de gardă și urmărit de privirile înrouate de lacrimi ale
Ultimele clipe din viața lui Lucian Blaga. ”Peste un ceas mor” - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102070_a_103362]
-
neoplasm al coloanei vertebrale”. Respectând dorința exprimată în vara lui 1959, Cornelia a comunicat că soțul său va fi înhumat în vechiul cimitir al Lancrămului natal, în curtea bisericii, alături de ”bunul” Simion. A apărut o problemă. Când să fie înmormântat? Poetul Aurel Rău comentează sarcastic evenimentele care au urmat. Decedat ”în zorii zilei de 6, ieșea că trebuie să fie redat pământului pe 8. 8 mai 1961? Patruzeci de ani de la înființarea PCR? Cum să-l înmormântăm în atare zi pe
Ultimele clipe din viața lui Lucian Blaga. ”Peste un ceas mor” - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102070_a_103362]
-
comentează sarcastic evenimentele care au urmat. Decedat ”în zorii zilei de 6, ieșea că trebuie să fie redat pământului pe 8. 8 mai 1961? Patruzeci de ani de la înființarea PCR? Cum să-l înmormântăm în atare zi pe filosoful idealist, poet mistic, fost diplomat, fost minsitru plenipotențiar al României în Portugalia, membru al Academiei Române în uniforma dată de Carol al II-lea? Nu se poate. Deci ne ducem înainte, pe 9 mai. Ziua Victoriei asupra Germaniei? Mai departe deci. Când? În
Ultimele clipe din viața lui Lucian Blaga. ”Peste un ceas mor” - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102070_a_103362]
-
sicriului lui Lucian Blaga, au fost așezate scânduri groase de stejar. Peste ele s-a așternut hârtie gudronată și apoi din nou pământ, ”pentru a se înrădăcina flori. La căpătâi, spre Apus, s-a fixat tot o cruce de stjar”. ”Poetul luminii” se întorcea la natură.
Ultimele clipe din viața lui Lucian Blaga. ”Peste un ceas mor” - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102070_a_103362]
-
părinților săi, avocatul Nicu Iorga și Zulnia, probabil ambii de origine aromână. Nicolae Iorga a fost un om de știință complet, așa cum scot în evidență atât contemporanii săi, cât și specialiștii de astăzi. A fost istoric, critic literar, documentarist, dramaturg, poet, enciclopedist, memorialist. George Călinescu l-a numit „Voltaire al României“. După o viață dusă pe culmile recunoașterii universitare, științifice, sociale și chiar politice, fiind ministru, parlamentar și prim-minsitru, reputatul om de știință și-a încheiat viața la marginea unei păduri
Nicolae Iorga, moarte. Ciopârțit și batjocorit, istoricul a MURIT cu degetele încrucișate în semnul crucii - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102098_a_103390]
-
crescut în mijlocul naturii și duhul unor tradiții firești ca natura. Suportă cu greu convenția socială, falsitatea, ipocrizia, vulgaritatea, brutalitățile. Elevul intern de la ”Sfântul Sava” se manifestă ca o sensibilitate rănită, ultragiată. Datorită acestui fond liric, debutul literar se petrece ca poet în 1878. El va fi întotdeauna un poet, chiar dacă versurile nu vor fi mesagerii săi. În perioada 1877-1882 este student la Drept și începe să publice sub pseudonimul de ”Argus” diverse pamflete care se ridică la valorea celor ale lui
Barbu Ștefănescu- Delavrancea- ”Cât fac 25 de măgari și cu 15 boi?” ”8000” - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102124_a_103416]
-
ca natura. Suportă cu greu convenția socială, falsitatea, ipocrizia, vulgaritatea, brutalitățile. Elevul intern de la ”Sfântul Sava” se manifestă ca o sensibilitate rănită, ultragiată. Datorită acestui fond liric, debutul literar se petrece ca poet în 1878. El va fi întotdeauna un poet, chiar dacă versurile nu vor fi mesagerii săi. În perioada 1877-1882 este student la Drept și începe să publice sub pseudonimul de ”Argus” diverse pamflete care se ridică la valorea celor ale lui Caragiale. În 1882 pleacă la Paris pentru a
Barbu Ștefănescu- Delavrancea- ”Cât fac 25 de măgari și cu 15 boi?” ”8000” - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102124_a_103416]
-
drept și se înscrie în baroul Bacău. Plătește zece ani cotizație, dar nu profesează. De acum va începe un lung șir de slujbe care nu aveau mare legătură cu actuvitatea literară, viața profesională fiind în ton cu tumultul interior de poet simbolist. Devine suplinitor la Școala Primară din Bacău și la Călugara, suburbie a Bacăului, ajunge copist la Prefectura din Bacău. Din 1913 este ajutor contabil la aceeași prefectură dar se îmbolnăvește și demisionează. În 1914 se internează la sanatoriul de
George Bacovia, esența SIMBOLISMULUI românesc - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102139_a_103431]
-
E sărbătorit de Ministerul Artelor în 1946 cu ocazia împlinirii a 65 de ani de viață și 50 de activitate literară. Tot Ministerul îl angajează drept consilier. Un an mai târziu în Bacău au loc frumoase festivități legate de ziua poetului. În 1953 i se înregistrează pe bandă de magnetofon 20 de poezii recitate chiar de el. În 1956 apare volumul "Poezii" care se epuizează rapid, autorul fiind, spre deosebire de alții, apreciat chiar din timpul vieții. După o lungă și grea suferință
George Bacovia, esența SIMBOLISMULUI românesc - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102139_a_103431]
-
el să fi formulat pentru prima dată teorema care îi poartă numele, unele dovezi arheologice arătând că și egipteni ar fi avut o idee similară. 3. Homer Cronicarii au speculat adesea în legătură cu baza faptică a ”Odiseei” și ”Iliadei” scrise de poetul grec Homer, însă și în legătură cu existența autorului. Potrivit unor teorii, cel mai mare scriitor grec nu ar fi existat și chiar dacă el ar fi trăit, cel mai probabil nu a fost singurul autor al celor două opere. Despre Homer se
Cinci figuri istorice care au influențat lumea, dar care nu ar fi existat în realitate () [Corola-website/Journalistic/102173_a_103465]
-
fiind un bărbat orb care s-ar fi născut pe insula Chios, însă chiar și aceste informații sunt disputate. Lipsa oricăror informații biografice îi face pe unii să creadă că ”Odiseea” și ”Iliada” au fost scrise de un grup de poeți sau poate provin din cultura populară. Este posibil ca Homer să fi fost cel care le-a cules și le-a dat formă, însă, la fel de bine se poate ca el să fie un personaj inventat pentru a le da un
Cinci figuri istorice care au influențat lumea, dar care nu ar fi existat în realitate () [Corola-website/Journalistic/102173_a_103465]
-
o săptămână așa aș cădea la pat” . Spre toamna lui 1911, George Topîrceanu se mută la Iași, la invitația lui Garabet Ibrăileanu, în calitate de subsecretar la ”Viața Românească”. Pentru Topîrceanu Iașiul acelor vremuri era o localitate plină ”de harnici dascăli de poeți și cărturari”. Despre același oraș spune că ”mi-a plăcut de la început cu grădinile lui înflorite, cu gardurile lui dărăpănate, cu părăsirea și murdăria lui proverbială, căci oricâte straturi de glod s-ar pune acolo, tot nu vor putea să
Viața lui George Topîrceanu, povestită cu mult umor și lirism de el însuși () [Corola-website/Journalistic/102212_a_103504]
-
din orașul care-i devenise drag, deși acum îi era teoretic mai greu să-și facă publică opera. Solicitările de colaborare vin însă în număr mare de la o serie de reviste în anii ’20-’30. Topîrceanu era deja printre marii poeți ai României. Zilele îi devin însă numărate, cancerul hepatic îl slăbea din ce în ce mai mult. Într-o ultimă încercare pleacă în 1937 la Viena împreună cu Otilia Cazimir pentru a consulta niște doctori renumiți. După întoarcerea din Austria starea de sănătate i se
Viața lui George Topîrceanu, povestită cu mult umor și lirism de el însuși () [Corola-website/Journalistic/102212_a_103504]
-
slăbea din ce în ce mai mult. Într-o ultimă încercare pleacă în 1937 la Viena împreună cu Otilia Cazimir pentru a consulta niște doctori renumiți. După întoarcerea din Austria starea de sănătate i se agravează. Boala îi afectase profund chipul, ceea ce îi dă marelui poet complexe înfiorătoare, refuza chiar să fie vizitat de prieteni. Pe 7 mai 1837, chinul a luat sfârșit. George Topîrceanu abia trecut peste al cincilea deceniu al vieții, ne părăsea, lăsând în urmă o operă pe care posteritatea o va așeza
Viața lui George Topîrceanu, povestită cu mult umor și lirism de el însuși () [Corola-website/Journalistic/102212_a_103504]
-
Numele - EMILIAN VALENTIN MĂNESCU Poet, publicist, animator cultural -Născut la Comănești, Județul Bacău - 18 iulie 1953; -Liceul de Cultură Generală cu bacalaureat obținut în 1972; -Școala de Arte Bacău (1973-1977), cursuri de regie și actorie absolvite cu media 10; -Limbi străine: franceza (bine), engleza, italiana
Val Mănescu () [Corola-website/Science/337550_a_338879]
-
cu sentimentul parșiv al libertății, într-un continuu efect placebo, amăgindu-ne cu substitute și speranțe iluzorii.“ Poezia lui Val Mănescu stă sub imperiul nimicului, al vidului care se profilează amenințător într-o lume a blazării, peste care domnește umbra poetului, persiflat cu candoare autoironică: „orașul devine foarte tăcut când se plimbă/ poetul/ o reculegere apasă inert pe acoperișuri/ pe blocurile izolate termic/ ca un nămete apocaliptic [...] cam asta e atmosfera la noi/ când poetul Cetății iese din scară/ cu o
Val Mănescu () [Corola-website/Science/337550_a_338879]
-
cu substitute și speranțe iluzorii.“ Poezia lui Val Mănescu stă sub imperiul nimicului, al vidului care se profilează amenințător într-o lume a blazării, peste care domnește umbra poetului, persiflat cu candoare autoironică: „orașul devine foarte tăcut când se plimbă/ poetul/ o reculegere apasă inert pe acoperișuri/ pe blocurile izolate termic/ ca un nămete apocaliptic [...] cam asta e atmosfera la noi/ când poetul Cetății iese din scară/ cu o țigară în gură [...] poetul/ dragul/ stimatul nostru poet“ (p. 8) E aici
Val Mănescu () [Corola-website/Science/337550_a_338879]
-
a blazării, peste care domnește umbra poetului, persiflat cu candoare autoironică: „orașul devine foarte tăcut când se plimbă/ poetul/ o reculegere apasă inert pe acoperișuri/ pe blocurile izolate termic/ ca un nămete apocaliptic [...] cam asta e atmosfera la noi/ când poetul Cetății iese din scară/ cu o țigară în gură [...] poetul/ dragul/ stimatul nostru poet“ (p. 8) E aici o strategie poetică pe care aș numi-o remitizare prin demitizare, căci aruncarea în derizoriu nu face decât să singularizeze destinul creatorului
Val Mănescu () [Corola-website/Science/337550_a_338879]
-
autoironică: „orașul devine foarte tăcut când se plimbă/ poetul/ o reculegere apasă inert pe acoperișuri/ pe blocurile izolate termic/ ca un nămete apocaliptic [...] cam asta e atmosfera la noi/ când poetul Cetății iese din scară/ cu o țigară în gură [...] poetul/ dragul/ stimatul nostru poet“ (p. 8) E aici o strategie poetică pe care aș numi-o remitizare prin demitizare, căci aruncarea în derizoriu nu face decât să singularizeze destinul creatorului de poezie: „ce face Poetul Macho/ când tasta shift se
Val Mănescu () [Corola-website/Science/337550_a_338879]
-
tăcut când se plimbă/ poetul/ o reculegere apasă inert pe acoperișuri/ pe blocurile izolate termic/ ca un nămete apocaliptic [...] cam asta e atmosfera la noi/ când poetul Cetății iese din scară/ cu o țigară în gură [...] poetul/ dragul/ stimatul nostru poet“ (p. 8) E aici o strategie poetică pe care aș numi-o remitizare prin demitizare, căci aruncarea în derizoriu nu face decât să singularizeze destinul creatorului de poezie: „ce face Poetul Macho/ când tasta shift se blochează/ și zadarnic încearcă
Val Mănescu () [Corola-website/Science/337550_a_338879]
-
cu o țigară în gură [...] poetul/ dragul/ stimatul nostru poet“ (p. 8) E aici o strategie poetică pe care aș numi-o remitizare prin demitizare, căci aruncarea în derizoriu nu face decât să singularizeze destinul creatorului de poezie: „ce face Poetul Macho/ când tasta shift se blochează/ și zadarnic încearcă să schimbe des- tinul/ blocat în intersecțiile Lumii“ (p. 14) Un cinism de sorginte cui prodest? domină de altminteri întregul volum, găsindu-și manifestarea deplină în când se sinucide nimeni în
Val Mănescu () [Corola-website/Science/337550_a_338879]
-
se blochează/ și zadarnic încearcă să schimbe des- tinul/ blocat în intersecțiile Lumii“ (p. 14) Un cinism de sorginte cui prodest? domină de altminteri întregul volum, găsindu-și manifestarea deplină în când se sinucide nimeni în nimeni: „era cunoscut drept poetul Cetății căci avea analize la zi/ asidurare și Diplomă de tigru dresat“ (p. 72) Înțelegerea liricii sale ține de o mărturisire din Când Hem se întorce în mine, poate cel mai frumos poem din întregul volum: „criticii literari vor greși
Val Mănescu () [Corola-website/Science/337550_a_338879]
-
urmărește peste tot sufocându-te [...] Dar înseminată cu mii de priviri încărcate de patimă/ ca o Leoaică îndrăgostită/ femeia din tablou e mai însingurată decât crezi/ și mult mai tăcută“ (pp. 42-43). E, totodată, în aceste versuri, o utopie de poet mare, care se simte ispitit de problema frumosului platonician. Dacă înainte de a citi această carte cineva mi-ar fi spus că se (mai) poate scrie astăzi poezie patriotică, aș fi zâmbit neîncrezător sau, după caz, i-aș fi râs în
Val Mănescu () [Corola-website/Science/337550_a_338879]
-
de-a lungul a peste 90 de ani de istorie, se pot identifica în jur de 2000-2500 de nume ale unor personalități publice românești care au ales o asemenea modalitate de a ieși demn din scena vieții, aceasta cuprinzând scriitori, poeți, pictori, sculptori, academicieni, personalități ale vieții politice etc. cum ar fi: Garabet Ibrăileanu, Constantin Stere, Eugen Lovinescu, Anton Holban, Aurel Baranga, Felix Aderca, Oscar Han, Ștefan Mihăilescu-Brăila, Clody Bertola, Ilarion Ciobanu, Silviu Brucan sau, mai recent, Michaela Iordache, soția regretatului
Incinerarea în România () [Corola-website/Science/337556_a_338885]