75,079 matches
-
111 a explodat în aer, întreg echipajul fiind ucis. Avioanele de escortă germane Bf 109 au contraatacate, doborând la rândul lor două avioane Hurricane, un pilot fiind ucis, cel de-al doilea rănit. Escadrila 257 a intrat și ea în luptă. Unul dintre piloții săi a murit când a încercat să aterizeze forțat cu avionul avariat în lupta cu avioanele de escortă germane. A urmat atacul escadrilei 46, singura care făcea parte din Grupul 12. Cele 13 Hurricane ale escadrilei 85
The Hardest Day () [Corola-website/Science/333715_a_335044]
-
doborând la rândul lor două avioane Hurricane, un pilot fiind ucis, cel de-al doilea rănit. Escadrila 257 a intrat și ea în luptă. Unul dintre piloții săi a murit când a încercat să aterizeze forțat cu avionul avariat în lupta cu avioanele de escortă germane. A urmat atacul escadrilei 46, singura care făcea parte din Grupul 12. Cele 13 Hurricane ale escadrilei 85 au încercat să atace bombardierele, dar tentativa lor a fost blocată de escortele Bf 109 din cadrul ZG
The Hardest Day () [Corola-website/Science/333715_a_335044]
-
urmat atacul escadrilei 46, singura care făcea parte din Grupul 12. Cele 13 Hurricane ale escadrilei 85 au încercat să atace bombardierele, dar tentativa lor a fost blocată de escortele Bf 109 din cadrul ZG 26. Au avut loc mai multe lupte aeriene, fără rezultate notabile însă. Doar comandatul de escadrilă David Pemperton a reușit să doboare un Bf 109 din JG 3. Escadrila 85 a doborât un bombardier He 111, dar a pierdut un Hurricane dar pilotul, Paddy Hemmingway, a reușit
The Hardest Day () [Corola-website/Science/333715_a_335044]
-
victorii la activ, a fost declarat dispărut în misiune la sfârșitul zilei. El a fost văzut ultima oară urmărit de trei avioane germane de vânătoare. Trupul său nu a fost recuperat. Una dintre ultimele escadrile britanice care au mai continuat lupta (restul trebuind să se retragă la baze datorită terminării combustibilului și a muniției), a fost escadrila 54, al cărei comandant, Colin Falkland Gray, a reușit să mai doboare un Bf 110. În vreme ce KG 53 se retrăgea spre mare, bombardierele germane
The Hardest Day () [Corola-website/Science/333715_a_335044]
-
fost luați prizonieri pe uscat. Alți cinci germani s-au parașutat și au fost salvați de vase britanice, ridicând numărul total al prizonierilor la nouă. Pierderile relativ scăzute ale grupului în fața atacurilor britanice s-au datorat în principal determinării în luptă a avioanelor de escortă din ZG 26. Această escadrilă de avioane grele de vânătoare a pierdut șapte Bf 110, alte șase fiind avariate. Escadrila 501 a încercat să atace KG 2 deaspura orașului Herne Bay. Cele 15 avioane Hurricane ale
The Hardest Day () [Corola-website/Science/333715_a_335044]
-
Mueller, fiind ucis. În urma atacului comun al piloților RAF Crossley, Karol Pniak și Alan a mai fost doborât un Bf 109. Pilotul, Walter Blume, a fost grav rănit, dar s-a parașutat și a fost luat prizonier de britanici. Sorții luptei s-au întors în scurt timp împotriva britanicilor, iar avioanele pilotate de Crossley (victorios în angajamentul anterior), de Grunne și Pearce au fost doborâte. Toți cei trei piloți au reușit să se slaveze, dar Pearce și de Grunne au suferit
The Hardest Day () [Corola-website/Science/333715_a_335044]
-
de douăori mai mult decât pierderile actuale. În același timp, britanicii au admis pierderea a doar 23 de avioane, cifra reală fiind de 67-68 aparate de zbor. Există surse care afirmă că RAF a pierdut doar 27-37 de avioane în timpul luptelor aeriene, cu 29 de avioane distruse la sol, iar dintre toate acestea numai 8 avioane de vânătoare. Siegfried Bethke, pilot de vânătoare german, avea să declare mai târziu că pierderile proprii erau mereu minimalizate, Înaltul Comandament German mințind tot timpul
The Hardest Day () [Corola-website/Science/333715_a_335044]
-
bucăți în Germania. Bethke consideră că acest aparat nu a fost trecut pe lista pierderilor. În timpul zilei de 18 august 1940, unitățile Luftwaffe au efectuat 970 de misiuni deasupra teritoriului inamic: aproximativ 495 de bombardiere medii, 460 de avioane de luptă și 15 unități de recunoaștere. Dintre acestea, 170 de misiuni de bombardament au avut loc în timpul nopții de 17/18 august. Restul misiunilor au fost executate în timpul zilei de 18 august. Ceva mai puțin de jumătate dintre avioanele disponibile și
The Hardest Day () [Corola-website/Science/333715_a_335044]
-
puțin de jumătate dintre avioanele disponibile și funcționale "Luftflotte 2" și "Luftflotte 3" au fost implicate în acțiunile din acea zi. Luftwaffe nu a participat la capacitate maximă la atac. "Luftflotte 5" nu a fost implicată în nici un fel în lupte, deși avioanele sale de recunoaștere au fost active în spațiul aerian englez și scoțian. În total, Luftwaffe a pierdut între 69 și 71 de avioane distruse sau grav avariate ca urmare a luptelor din 18 august 1940. Dintre acestea, 59
The Hardest Day () [Corola-website/Science/333715_a_335044]
-
a fost implicată în nici un fel în lupte, deși avioanele sale de recunoaștere au fost active în spațiul aerian englez și scoțian. În total, Luftwaffe a pierdut între 69 și 71 de avioane distruse sau grav avariate ca urmare a luptelor din 18 august 1940. Dintre acestea, 59 au fost doborâte în mod aproape sigur de avioanele de vânătoare RAF, două au fost doborâte de focul artileriei antiaeriene, patru ca urmare a unor cauze combinate (tirurile avioanelor de vânătoare și a
The Hardest Day () [Corola-website/Science/333715_a_335044]
-
reîntoarcă și să aterizeze la baze. Grava subestimate a capacității de reacție a Fighter Command de către planificatorii Luftwaffe a făcut ca răspunsul britanic să fie mult mai puternic decât se așteptaseră germanii. De-a lungul celor 24 de ore de lupte, Fighter Command a efectuat 927 de misiuni, doar cu puțin sub numărul misiunilor avioanelor germane. Doar 41 dintre ele au fost executate în timpul nopții, 28 în noaptea de 17/18 august și 13 în noapte următoare. Restul de 886 de
The Hardest Day () [Corola-website/Science/333715_a_335044]
-
și nordul țării, care numărau o treime dintre avioanele de vânătoare funcționale, au executat doar 129 de misiuni de zi, (adică 15% din total), și dintre acestea doar 3 au luat efectiv contactul cu inamicul. Grupul 11 a trimis în luptă o treime dintre avioanele sale funcționale, executând 600 de misiuni, adică mai mult de două treimi din numărul total de misiuni. Fiecare avion Spitfire sau Hurricane participant la lupte a executat în medie 1,7 misiuni operaționale. Escadrila 43 a
The Hardest Day () [Corola-website/Science/333715_a_335044]
-
au luat efectiv contactul cu inamicul. Grupul 11 a trimis în luptă o treime dintre avioanele sale funcționale, executând 600 de misiuni, adică mai mult de două treimi din numărul total de misiuni. Fiecare avion Spitfire sau Hurricane participant la lupte a executat în medie 1,7 misiuni operaționale. Escadrila 43 a executat cele mai multe misiuni - 63 de oprațiuni, inclusiv primele cinci ale zilei. Doar 403 din numărul total de misiuni (aproximativ 45%) ale Fighter Command au avut ca țintă cele trei
The Hardest Day () [Corola-website/Science/333715_a_335044]
-
doborât din greșeală de focul antiaerienei britanice. Cauzele pierderilor restului de avioane nu au putut fi stabilite cu exactitate. Dintre avioanele doborâte, 26 au fost Hurricane și 5 au fost Spitfire. RAF a pierdut de asemenea 10 piloți uciși în luptă, un altul murind în spital datorită rănilor grave. 19 piloți au fost răniți, 11 dintre ei atât de serios că au fost scoși practic din luptă. Britanicii au pierdut de asemenea opt avioane de vânâtoare distruse la sol. Alte 28
The Hardest Day () [Corola-website/Science/333715_a_335044]
-
și 5 au fost Spitfire. RAF a pierdut de asemenea 10 piloți uciși în luptă, un altul murind în spital datorită rănilor grave. 19 piloți au fost răniți, 11 dintre ei atât de serios că au fost scoși practic din luptă. Britanicii au pierdut de asemenea opt avioane de vânâtoare distruse la sol. Alte 28 de aparate de zbor de diferite tipuri au fost distruse la sol. În total, britanicii au pierdut 68 de avioane distruse sau avariate foarte grav, 17
The Hardest Day () [Corola-website/Science/333715_a_335044]
-
a petrecut „Ziua cea mai grea” la Karinhall împreună cu doi dintre cei mai buni piloți de vânătoare, Werner Mölders și Adolf Galland. Cei doi au fost decorați cu Insigna de pilot-observator de aur cu diamante pentru rezultatele deosebite obținute în luptă. Göring s-a folosit însă de ocazie pentru ca să îi mustre pentru pierderile suferite de flota de bombardiere, pierderi puse pe seama lipsei de implicare a "Jagdwaffe (aviația de vânătoare)". După aceste critici, Göring a schimbat tonul și le-a oferit promovarea
The Hardest Day () [Corola-website/Science/333715_a_335044]
-
rapoartele cu privire la pierderile din ziua precedentă și, supărat din cauza rezultatelor raidurilor, a convocat o conferință a principalilor săi comandanți. Prin Directiva 17, Hitler ceruse explicit Luftwaffe să cucerească superioritatea aeriană cu pierderi minime și să rămână o forță aptă de luptă pentru sprijinirea plănuita invazie a Angliei (Unternehmen Seelöwe). Göring era conștient că Luftwaffe îi asigura o puternică bază politică. Un eșec al forțelor aerine ar fi aruncat o pată asupra lui, dar o înfrângere de proporții i-ar fi ruinat
The Hardest Day () [Corola-website/Science/333715_a_335044]
-
o puternică bază politică. Un eșec al forțelor aerine ar fi aruncat o pată asupra lui, dar o înfrângere de proporții i-ar fi ruinat cariera politică. Din această cauză, el a subliniat în fața comandanților săi necesitatea păstrării capacității de luptă a Luftwaffe. Principalul subiect al conferinței a fost asigurarea de către avioanele de vânătoare a unui grad sporit de protecție a bombardierelor. Comandanții aviației de vânătoare au susținut operațiunile de „măturare” a cerului efectuate mai înainte de atacurile bombardierelor. Alți comandanți au
The Hardest Day () [Corola-website/Science/333715_a_335044]
-
importantă modificare făcută cu această ocazie a fost eliminarea vechilor "Geschwaderkommodore" în favoarea unor comandanți tineri și dinamici. După această dată, comandanții aveau să fie promovați din rândul piloților activi, care urmau să primească responsabilități pe baza experienței și rezultatelor în luptă, fără să se ia în considerație gradele, cu acordarea unei mari independențe în abordarea luptelor din punct de vedere tactic. Göring a subliniat de asemenea necesitatea coordonării corespunzătoare a deplasării bombardierelor și avioanelor de vânătoare (care zburau cu viteze diferite
The Hardest Day () [Corola-website/Science/333715_a_335044]
-
și dinamici. După această dată, comandanții aveau să fie promovați din rândul piloților activi, care urmau să primească responsabilități pe baza experienței și rezultatelor în luptă, fără să se ia în considerație gradele, cu acordarea unei mari independențe în abordarea luptelor din punct de vedere tactic. Göring a subliniat de asemenea necesitatea coordonării corespunzătoare a deplasării bombardierelor și avioanelor de vânătoare (care zburau cu viteze diferite). Bombardierelor cu rază lungă de acțiune le erau alocate direct anumite aeroporturi ale aviației de
The Hardest Day () [Corola-website/Science/333715_a_335044]
-
escortă germane, care depășeau numeric cu o proporție de 2:1, au fost incapabile să asigure protecția unitătilor "Stuka". Dacă escorta ar fi zburat mai aproape de propriile bombardiere, germanii ar fi avut șansa să distrugă mai multe avioane RAF în luptele aeriene, iar bombardierele în picaj ar fi putut să își îndeplinească mai bine misiunile. În ciuda violenței bombardamentelor asupra aerodromurilor, un număr relativ redus de avioane britanice au fost distruse la sol. Rapoartele menționează doar două Spitfire și șase Hurricane distruse
The Hardest Day () [Corola-website/Science/333715_a_335044]
-
asupra aerodromurilor, un număr relativ redus de avioane britanice au fost distruse la sol. Rapoartele menționează doar două Spitfire și șase Hurricane distruse la sol. Principalul motiv al acestei rate reduse a distrugerilor a fost gradul ridicat al pregătirii de luptă diurnă a unităților RAF. Lanțul de comandă depindea de detectarea avioanelor inamice de către stațiile radar și Corpul observatorilor aerieni. Cum detectarea a fost foarte eficientă, avioanele au avut timp suficient să decoleze și să ocupe poziții favorabile de luptă. Succesul
The Hardest Day () [Corola-website/Science/333715_a_335044]
-
de luptă diurnă a unităților RAF. Lanțul de comandă depindea de detectarea avioanelor inamice de către stațiile radar și Corpul observatorilor aerieni. Cum detectarea a fost foarte eficientă, avioanele au avut timp suficient să decoleze și să ocupe poziții favorabile de luptă. Succesul RAF în respingerea atacului bombardierelor Bf 109 asupra aerodromului Manston a fost datorat unei combinații de factori, în care norocul a avut un rol aparte, care nu au mai apărut deseori în timpul luptelor aeriene ale acestui război. Atacurile împotriva
The Hardest Day () [Corola-website/Science/333715_a_335044]
-
și să ocupe poziții favorabile de luptă. Succesul RAF în respingerea atacului bombardierelor Bf 109 asupra aerodromului Manston a fost datorat unei combinații de factori, în care norocul a avut un rol aparte, care nu au mai apărut deseori în timpul luptelor aeriene ale acestui război. Atacurile împotriva aeroporturilor din această zi nu au reprezentat o amenințare reală la adresa RAF Fighter Command. Biggin Hill nu a fost scos din funcțiune niciodată în timpul Bătăliei Angliei, iar Kenley a putut fi folosit pentru doar
The Hardest Day () [Corola-website/Science/333715_a_335044]
-
concentrare de bombardiere și avioane de escortă mai mare decât cea realizată în cursul zilei de 18 august. Per ansamblu, fiecare tabără a suferit mai multe pierderi în această zi decât în oricare altă zi din timpul Bătăliei Angliei. Rezultatele luptelor nu au părut să fie în favoarea vreuneia dintre tabere. Pierderile au fost mai mari de partea germană, dar atât germanii cât și britanicii nu ar fi putut rezista unei asemenea rate a pierderilor în cazul unei lupte de uzură, desfășurată
The Hardest Day () [Corola-website/Science/333715_a_335044]