7,678 matches
-
mei de învățătură” (Dacia, 1981), ”Oameni între oameni I” (Eminescu, 1990), ”Ziar de lagăr. Caracal 1945” (Albatros, 1991), ” Pe baricadele vieții. În Basarbia revoluționară 1917-1918” (Universitas Chișinău, 1992), ”Chemare la judecata istoriei” (2 volume - Albatros, 1992-1993), ” În vâltoarea Revoluției rusești. Însemnări din Basarabia anului 1917” (FCR, 1993), ”Pagini de jurnal” (3 volume - Albatros, 1996-2000), ”Onisifor Ghibu în corespondență” (2 volume - Semne, 1998), ”De la Răscoala lui Horia la Dictatul de la Viena” (Albatros, 2001), ” Amintirile unui pedagog militant” (ICR, 2004), ”Oameni între oameni
Onisifor Ghibu () [Corola-website/Science/305079_a_306408]
-
speranță era pierdută, pluta ajunge la gura de vărsare a Amazonului, iar puținii supraviețuitori sunt salvați de localnici. Romanul este scris sub forma unui jurnal ținut de unul dintre călători, J. R. Kazallon. Prin urmare, titlurile capitolelor marchează ziua fiecărei însemnări, întocmai ca în cazul unui jurnal. Când a terminat romanul, Jules Verne și-a anunțat editorul: "Vă voi aduce un volum de un realism înfricoșător. Cred că pluta Meduzei nu a avut un efect așa teribil". Romanul respectă formula obișnuită
Cancelarul (roman) () [Corola-website/Science/305108_a_306437]
-
datele statistice ale primăriilor în 1922- 1923, ne informează: "Chițcanii-Vechi sau Tețcanii Vechi (Nițcani). În anul 1854 s-a ridicat în piatră biserica "Sfântul Gheorghe". Din anul 1819 satul este considerat comună. Distanța pînă la capitala județului Orhei - 40 km. Însemnări geografice: regiune de colină. Dealul: Chițcanului, pârâul: Răut. Clădiri: - locuite 350, - nelocuite 14,- menajuri 245. Locuitori: bărbați- 586, femei -616, total- 1202. Însemnări economice: o grădină de zarzavat. Însemnări administrative: școală primară mixtă, biserică ortodoxă, poștă rurală, primărie, trei cîrciumi
Chițcanii Vechi, Telenești () [Corola-website/Science/305117_a_306446]
-
Sfântul Gheorghe". Din anul 1819 satul este considerat comună. Distanța pînă la capitala județului Orhei - 40 km. Însemnări geografice: regiune de colină. Dealul: Chițcanului, pârâul: Răut. Clădiri: - locuite 350, - nelocuite 14,- menajuri 245. Locuitori: bărbați- 586, femei -616, total- 1202. Însemnări economice: o grădină de zarzavat. Însemnări administrative: școală primară mixtă, biserică ortodoxă, poștă rurală, primărie, trei cîrciumi. Distanța: Chișinău - 80 km, Rogojeni - 30 km, Negureni -1 km."
Chițcanii Vechi, Telenești () [Corola-website/Science/305117_a_306446]
-
este considerat comună. Distanța pînă la capitala județului Orhei - 40 km. Însemnări geografice: regiune de colină. Dealul: Chițcanului, pârâul: Răut. Clădiri: - locuite 350, - nelocuite 14,- menajuri 245. Locuitori: bărbați- 586, femei -616, total- 1202. Însemnări economice: o grădină de zarzavat. Însemnări administrative: școală primară mixtă, biserică ortodoxă, poștă rurală, primărie, trei cîrciumi. Distanța: Chișinău - 80 km, Rogojeni - 30 km, Negureni -1 km."
Chițcanii Vechi, Telenești () [Corola-website/Science/305117_a_306446]
-
ha de pământ. Nici românii, nici rutenii nu vorbesc rusește, deși în sat există o școala elementară rusă. În anul 1855 s-a ridicat din piatră Biserică ”Nașterea Maicii Domnului”. Primul proprietar moldovean locuitor al satului a fost Toader Holban. Însemnări economice: gospodărie boiereasca, cooperativa de consum/1917/ moară de aburi. Însemnări administrative: școală primară mixtă, biserica ortodoxă, post de jandarmi, poștă rurală, primărie. La 2 februarie 1989, de către Consiliul de Miniștri al fostei RSSM, a fost înregistrată biserică pravoslavnica din
Sadaclia, Basarabeasca () [Corola-website/Science/305133_a_306462]
-
în sat există o școala elementară rusă. În anul 1855 s-a ridicat din piatră Biserică ”Nașterea Maicii Domnului”. Primul proprietar moldovean locuitor al satului a fost Toader Holban. Însemnări economice: gospodărie boiereasca, cooperativa de consum/1917/ moară de aburi. Însemnări administrative: școală primară mixtă, biserica ortodoxă, post de jandarmi, poștă rurală, primărie. La 2 februarie 1989, de către Consiliul de Miniștri al fostei RSSM, a fost înregistrată biserică pravoslavnica din satul Sadaclia cu hramul fost numit ”Nașterea Maicii Domnului”, ce se
Sadaclia, Basarabeasca () [Corola-website/Science/305133_a_306462]
-
încoace-"Enciclopedia sovietică moldovenească, vol.VI" (Chișinău, 1976) conține aceeași datare, ca și, ca și în lucrarea lui Zamfir Arbore, subliniindu-se în această privință: ”Menționat documentar în 1806”. Într-un „Tablou "cuprinzînd" date referitoare la comunele din județul Cahul (însemnări istorice, geografice și economice)”, anexat la lucrarea lui Valeriu Crețu - "Județul Cahul economic. 1927-1937", Sadâcul este arătat a fi și mai vechi, fiind indicat anul 1780, întemeietor al satului fiind Țancu Chilcic. În realitate, Țancu Chilcic a devenit proprietar al
Sadîc, Cantemir () [Corola-website/Science/305147_a_306476]
-
cel mai înfocat romanism cu prilejul manifestărilor și congreselor studențești. A organizat primul Congres al Studențimii Bucovinene (1936) și a fost delegat timp de trei ani la Uniunea Studenților. Colaborează intens la revistele "Iconar" (directori Mircea Streinul și Liviu Russu), "Însemnări Sociologice" (Dir. Traian Brăileanu), "Răboj", "Bună Vestire" (director Mihail Manoilescu, căruia îi urmează Dragoș Protopopescu și Toma Vlădescu), "Glasul Bucovinei", "Convorbiri literare" de sub conducerea lui I.I. Torouțiu (1888-1953), "Gazeta Gospodarilor" (editori George Drumur și C. Topa, Cernăuți), "Cuvântul" (1940-41, Dir.
Vasile Posteucă () [Corola-website/Science/305223_a_306552]
-
2 volume, 760 p.) este continuarea volumului anterior "„Oameni și evenimente craiovene”." După cum afirmă criticul și istoricul literar Ovidiu Ghidirmic: "„Bibliofil, pasionat de cărți, Petre Gigea-Gorun este și un scriitor remarcabil și, în primul rând, poet”." 14. În cartea „"Din însemnările unui ambasador român la Paris”" (2 volume, 878 p.), autorul înmănunchiază memoriile sale dintr-o activitate diplomatică desfășurată în capitala Franței. Sunt descrise o serie de evenimente importante politice și culturale, unele realizări legate de înființarea Bibliotecii Române din Paris
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
domenii de activitate. 41. Memoriile din copilărie și adolescență sunt consemnate în volumul „"Ulița copilăriei mele"” (408 pag.) și cuprind satul natal, ulița copilăriei și lumea acestor ani de viață. 42. Tot în domeniul memorialisticii se înscrie și volumul „"Din însemnările unui elev de liceu”" (408 pag.), cu amintiri despre colegi și profesori, viața adolescentină, contactul cu orașul, vacanțele școlare. Pste 60 de pagini sunt închinate orei de religie, unde pe bază de Documente sunt secvențe de viață, procesul, moartea și
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
de iubire"”; · Sorin George Vidoe: „"Stele de ceară"”; · Marin M. Vârtosu: „"Bârca-Dolj, monografie etnografică"”; · Marius Robu: „"Carte de bucăți"”. 47. Scriitorul Petre Gigea-Gorun are și alte cărți în manuscris, pregătite pentru publicare: · "Pe valurile vieții" (memorii - 2 volume); · "Peisaje africane", însemnări de călătorie; · "Jurnal literar"; · "Însemnări politice"; · "Satul natal iubirea mea de-a pururi", versuri; · "Oameni pe care i-am cunoscut"; · "Miniștrii de Finanțe de la Alex. Ioan Cuza până în prezent" 48. În activitatea sa, Petre Gigea-Gorun a fost distins cu importante
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
Stele de ceară"”; · Marin M. Vârtosu: „"Bârca-Dolj, monografie etnografică"”; · Marius Robu: „"Carte de bucăți"”. 47. Scriitorul Petre Gigea-Gorun are și alte cărți în manuscris, pregătite pentru publicare: · "Pe valurile vieții" (memorii - 2 volume); · "Peisaje africane", însemnări de călătorie; · "Jurnal literar"; · "Însemnări politice"; · "Satul natal iubirea mea de-a pururi", versuri; · "Oameni pe care i-am cunoscut"; · "Miniștrii de Finanțe de la Alex. Ioan Cuza până în prezent" 48. În activitatea sa, Petre Gigea-Gorun a fost distins cu importante ordine și medalii de stat
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
Permanența sonetului"”, rev. Rațiunea an IV nr. 47-49 Aprilie, 2002 și rev. „"Luceafărul"” nr. 19(557), 22 mai, 2002 ; · Dumitru P.Popescu „"Despre Craiova cu dragoste" - "Oameni și evenimente"”, Observatorul, „Romanian Canadian Newspaper” nr.7, iulie 2002; · Nicolae MAREȘ „"Din însemnările unui ambasador român la Paris"”, Ecart cu 196, 16 septembrie 2002, Revista „"Rațiunea"” din 55-58 - octombrie 2002; · Marian Barbu: "Trăind printre cărți," Ed. Fundației Culturale „ID Sîrbu”, Petroșani, pag. 56-59 (2002), · Adrian Porcescu: „"Viața culturală a orașului Craiova"”, scriitorul Petre
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
înainte, la volumul “"Sonete sentimentale"”, Fundația „Scrisul Românesc”, Craiova, 2002, pag. 5-9; · Nicolae Mareș: „"Imnurile unui cronicar craiovean transformate în Sonete sentimentale"”, Ecart, nr.210 din 16 ianuarie 2003, · Elisabeta Polihroniade: "Pe șahiști încă îi mai iubesc cu pasiune"- Din însemnările unui ambasador român la Paris;Revista „"Gambit"”, anul x, pag. 21; · Dumitru Preda, Cuvânt înainte - „"Din însemnările unui ambasador român la Paris”", vol I, Fundația “Scrisul Românesc”, Craiova (2002); · Alexandru Dida: „"O carte în slujba adevărului"”, revista „"Flacăra lui Adrian
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
craiovean transformate în Sonete sentimentale"”, Ecart, nr.210 din 16 ianuarie 2003, · Elisabeta Polihroniade: "Pe șahiști încă îi mai iubesc cu pasiune"- Din însemnările unui ambasador român la Paris;Revista „"Gambit"”, anul x, pag. 21; · Dumitru Preda, Cuvânt înainte - „"Din însemnările unui ambasador român la Paris”", vol I, Fundația “Scrisul Românesc”, Craiova (2002); · Alexandru Dida: „"O carte în slujba adevărului"”, revista „"Flacăra lui Adrian Păunescu"”, nr. 38 (54), 26 septembrie 2002; · Magda Bratu:”"Din însemnările unui ambasador român la Paris"”, "Cuvântul
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
21; · Dumitru Preda, Cuvânt înainte - „"Din însemnările unui ambasador român la Paris”", vol I, Fundația “Scrisul Românesc”, Craiova (2002); · Alexandru Dida: „"O carte în slujba adevărului"”, revista „"Flacăra lui Adrian Păunescu"”, nr. 38 (54), 26 septembrie 2002; · Magda Bratu:”"Din însemnările unui ambasador român la Paris"”, "Cuvântul Libertății", nr. 3932, 26 septembrie 2002; · Tudor Nedelcea, cuvânt înainte la volumul „"Oameni și evenimente craiovene"” Fundația „Scrisul Românesc” Craiova, 2000; · Tudor Nedelcea, Cuvânt înainte la volumul „"Despre Craiova, cu dragoste"” Fundația „Scrisul Românesc
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
Lumini de amurg, Dramă la mânăstire", 3 aprilie 2005; · Florea Dumitrescu: "Prin China milenară și misterioasă" - Cuvânt înainte, 2005; · Marian Barbu, "Originalitatea, dincolo de asimilare", "Sub sabia timpului", rev. Rațiunea, septembrie 2005; · Maria Ionică, dr. în științe: “"Culisele Diplomației româno-franceză"”(Din însemnările unui ambasador român la Paris, 2 vol.) Rațiunea, pg. 116-118 (2006); · Marian Barbu, “"Trăind printre cărți"”, vol. IV (2006); · Emil Lăzărescu: “"Respectul față de tradiții și înaintași dau forță viitorului"”, Rațiunea pg. 122-124 (2006); · Nicolae Dragoș: “"Monografia comunei Goicea"” (2008); · George
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
a bogaților și a celebrităților din domeniul literar, artistic sau monden. „Trebuia să am succes, și trebuia să am succes devreme”, declară el în 1978, rememorându-și debutul. Capote publică în anii următori o serie de nuvele, interviuri, articole și însemnări de călătorie, cu predilecție în "The New Yorker". Acestea vor fi antologate în volumele „Arborele nopții și alte povestiri” (1949), „Culoarea locală” (1950) și „Au cuvântul muzele” (1956). Sunt anii libertății sale depline. Începe să câștige de pe urma scrisului, să cunoască
Truman Capote () [Corola-website/Science/304766_a_306095]
-
și eretic. "Prudentius de Troyes", atacatorul său, se pronunță și împotriva episcopului Hincmar, care nu mai recunoaște că îl îndemnase pe Eriugena să scrie tratatul cu pricina. Tratatul nu s-a bucurat de succes, fiind „executat” imediat de către Prudentius prin însemnarea fiecărei propoziții problematice cu semnul condamnării la moarte. Tratatul nu va depăși statutul de manuscris până în secolul al XVII-lea, când va fi tipărit la Paris , o a doua ediție fiindu-i sortită abia în secolul al XIX-lea. Nu
Ioan Scotus Eriugena () [Corola-website/Science/305664_a_306993]
-
Consiliu, care considera că românii din Transilvania nu doreau unirea cu România). Ceilalți participanți, în majoritate, s-au pronunțat în favoarea intrării în război alături de Antantă. Luările de cuvânt ale politicienilor prezenți au fost încheiate de Ion I. C. Brătianu, care, conform însemnărilor lui I. G. Duca, spunea: „"fără îndoială că vom ieși învingători, dar nu sunt sigur, se poate să fim și învinși. De aceea, vreau să se știe bine de toți, că, chiar învinși, tot cred că țara mea trebuie în
Consiliul de Coroană din 27 august 1916 () [Corola-website/Science/306319_a_307648]
-
obțină participarea unei părți din populația românească civilă la pogromuri: - răspândirea acuzației că evreii au tras în armată, ca pretext al declanșării pogromurilor; - avertizarea din timp a locuitorilor români cu privire la cele ce urmează să se întâmple și luarea de măsuri; însemnarea caselor pentru a le putea deosebi de cele ale evreilor; - sprijinul și colaborarea celorlalte forțe de siguranță și a unor cetățeni români; - omoruri, violuri, jafuri și pradă ca premiu pentru participanții la pogrom. Unii analiști consideră că la Dorohoi „s-
Pogromul de la Dorohoi () [Corola-website/Science/306411_a_307740]
-
De-a lungul istoriei au existat mai multe nenorociri care s-au abătut asupra Bucureștilor. Documentele au păstrat date numai despre o parte dintre acestea. Cele mai vechi însemnări despre „focurile” din București datează de la începutul secolului al XVII-lea însă ele se referă la incendii petrecute în secolul al XVI-lea. Manea Adrian descrie cum turcii au dat foc Bucureștiului de două ori: în timpul detronării domnitorului Mircea Ciobanul
Calamități care au afectat Bucureștiul () [Corola-website/Science/305864_a_307193]
-
din București, documentele menționează: În 1847 se înființează serviciul de pompieri. Pînă în acest an, cei care ajutau la stingerea incendiilor erau voluntarii, în general cetățenii care locuiau în apropiere. Nu s-au mai înregistrat incendii catastrofale pentru oraș. Prima însemnare documentară a unui cutremur petrecut în București datează din timpul domnitorului Șerban Cantacuzino, din 8 august 1681. Cutremurul din 1738 din timpul domniei lui Constantin Mavrocordat a stîrnit panică și este menționat în mai multe surse. Cronicarul Constantin Dapontes scrie
Calamități care au afectat Bucureștiul () [Corola-website/Science/305864_a_307193]
-
timpul domniei lui Constantin Mavrocordat a stîrnit panică și este menționat în mai multe surse. Cronicarul Constantin Dapontes scrie că în ziua de miercuri 31 mai la orele 3 și jumătate dimineața zidurile Palatului domnesc s-au crăpat; într-o însemnare grecească apare că în luna mai 1738 s-a întîmplat un „cutremur foarte cumplit” iar pe un ceaslov o altă însemnare menționează că în 31 mai, la ora 3 dimineața pămîntul s-a cutremurat și chiar „s-au despicat și
Calamități care au afectat Bucureștiul () [Corola-website/Science/305864_a_307193]