7,853 matches
-
anul 1930, județul Putna era împărțit în trei plăși: Ulterior au mai fost create încă trei plăși: Conform datelor recensământului din 1930 județul avea o populație de 194.105 locuitori, dintre care 93,3% români, 3,5% evrei, 1,2% țigani, 1,1% maghiari ș.a. Sub aspect confesional populația județului era formată din 94,2% ortodocși, 3,6% mozaici, 1,6% romano-catolici ș.a. Populația urbană a județului era de 58.683 locuitori, dintre care 84,6% români, 10,9% evrei, 1
Județul Putna (interbelic) () [Corola-website/Science/302177_a_303506]
-
împărțit din punct de vedere administrativ în trei plăși: După reorganizarea administrativ-teritorială a județului, în anul 1938, acesta conținea cinci plăși: Conform datelor recensământului din 1930 populația județului era de 184.956 locuitori, dintre care 96,3% români, 2,7% țigani, 0,6% evrei ș.a. Sub aspect confesional populația județului era formată din 98,9% ortodocși, 0,6% mozaici, 0,1% romano-catolici ș.a. În anul 1930 populația urbană a județului era de 15.007 locuitori, dintre care 89,2% români, 6
Județul Râmnicu-Sărat (interbelic) () [Corola-website/Science/302178_a_303507]
-
Sub aspect confesional populația județului era formată din 98,9% ortodocși, 0,6% mozaici, 0,1% romano-catolici ș.a. În anul 1930 populația urbană a județului era de 15.007 locuitori, dintre care 89,2% români, 6,9% evrei, 1,5% țigani, 1,0% maghiari ș.a. Din punct de vedere confesional orășenimea era alcătuită din 91,3% ortodocși, 6,9% mozaici, 0,8% romano-catolici ș.a.
Județul Râmnicu-Sărat (interbelic) () [Corola-website/Science/302178_a_303507]
-
în continuare o populație de "Ghiauri" printre care administrația otomană îi deosebește pe "Ladinlar" (Evrei de limbă spaniolă, veniți în Imperiul otoman din Andaluzia, după cucerirea Grenadei de către catolici), pe "Ermenlar" (Armeni), pe "Gök-Oğuzlar" (Găgăuți), pe "Rumlar" (Greci), pe "Cingene" (Țigani), pe "Bulgarlar" (Bulgari) și pe "Iflaklar" (Români), aceste două ultime grupuri fiind cele mai numeroase. Românii dobrogeni băștinași, care își spuneau "Dicieni" (nume care după George Vâlsan provine de la cetatea Vicina menționată în cronicile medievale ) erau "raia" (adică supuși otomani
Istoria Dobrogei () [Corola-website/Science/302149_a_303478]
-
de Slatina“". Copil fiind, își însoțea familia, o dată pe săptămâna, în "“marele oraș“", plecând din sat cu căruța. Părinții fiind săraci, nu l-au putut ajuta cu bani pe timpul școlii. "“Primul an am stat în gazdă la o familie de țigani. La internat trebuia să plătească circa 240 de lei pe lună și nu aveau. Cunoșteau o familie de țigani, care venea prin sat și colecta fulgi, iar în schimb dădea fel de fel de obiecte de menaj. De cate ori veneau în
Dumitru Tinu () [Corola-website/Science/302183_a_303512]
-
fiind săraci, nu l-au putut ajuta cu bani pe timpul școlii. "“Primul an am stat în gazdă la o familie de țigani. La internat trebuia să plătească circa 240 de lei pe lună și nu aveau. Cunoșteau o familie de țigani, care venea prin sat și colecta fulgi, iar în schimb dădea fel de fel de obiecte de menaj. De cate ori veneau în sat, rămâneau peste noapte la noi. Le puteam da produse agricole. Erau niște oameni foarte cumsecade“". În fiecare sâmbătă
Dumitru Tinu () [Corola-website/Science/302183_a_303512]
-
într-o călătorie cu bicicletele prin țară, și aici sunt multe peripeții cum ar fi faptul că Nelu și Costel rămân fără biciclete le recuperează însă asta când filmau acel film cu Familia Flintstone au aflat atunci că prietenul lor țiganul Jean le-a furat bicicletele s-au ținut după el atunci dar nu au apucat să recupereze bicicletele dar pentru a le recupera s-au urcat într-un camion unde era un șofer mai de la țară așa care voia să
La bloc () [Corola-website/Science/302481_a_303810]
-
porți din care numai una era folosită. Biserica din interior a fost transformată în geamie. Sub administrația turcească, atât cetatea, cât și orașul au fost reconstruite. Un amănunt interesant este faptul că turcii au rebotezat bastioanele cetății: Çingene tabyası (bastionul Țiganilor = actualul bastion Ciunt), Koperdan tabyası (bastionul Auriu), Yuram tabyası (bastionul Crăișor), Kukuk tabyası (bastionul Bethlen) și Aga tabyası (bastionul Roșu). Bastionul Aurit a fost construit, așa cum rezulta din inscripția aflată pe una dintre pietrele profilate vizibile pană mai ieri, în
Cetatea Oradea () [Corola-website/Science/302627_a_303956]
-
după cca. 150 de ani să fie abia jumătate din populație. Aceeași politică rasistă anti-românească s-a dus și în Bucovina. Aici, în 1775, românii erau 91% din populație, rutenii 2,5%, alte naționalități diverse formând restul populației (huțuli, evrei, țigani, ucraineni etc.). În mai puțin de o sută de ani, ca urmare a colonizărilor masive organizate de Viena, românii ajung să fie abia jumătate din populația pământului lor strămoșesc. Principalii beneficiari au fost... rutenii uniți cu Roma, care au primit
Istoria creștinismului în România () [Corola-website/Science/302635_a_303964]
-
Generalul Gheorghe Mărdărescu s-a stins din viață la 5 septembrie 1938, la Bad Nauheim, Germania În noaptea de 15 spre 16 aprilie, Divizia 6, Divizia 38 de husari, Divizia de secui și gărzile roșii maghiare atacă la Ciucea și Țigani (actualmente, Crișeni - jud. Sălaj) posturile înaintate ale armatei române. Generalul Gheorghe Mărdărescu arăta că se impunea ca prim obiectiv ofensiva totală pentru a trece Munții Apuseni și a atinge cursul Tisei care era un aliniament favorabil din punct de vedere
Gheorghe Mărdărescu () [Corola-website/Science/302701_a_304030]
-
fiind o dovadă clară a faptului că e de origine română, precizează prof. M.G. Popescu. „Numele de Coresie apare încă din 1525, septembrie 8 (...) pe un hrisov al lui Radu de la Afumați, emis din Târgoviște, prin care întărea episcopiei Buzău țigani, mori, pește, miere, grâu, vin, o cărășie, scris de «și eu Coresi diac, care am scris în cetatea de scaun Târgoviște, luna septembrie 8 zile, și de la Adam ani curgători 7034/1525”. Coresi a mai scris hrisoavele din 1527 și
Coresi () [Corola-website/Science/302713_a_304042]
-
noiembrie 1982, pleacă la Viena. După terminarea celor două semestre ale bursei Herder ajunge la München unde se angajează ca redactor la Radio Europa Liberă, post pe care îl va ocupa din 1983 până în 1994. Debutează cu un articol despre țiganii din România, iar apoi traduce din revista Geo. În octombrie 1983 primește azil politic în Republica Federală Germania. În aceeași perioadă începe să scrie cronici politice, iar la moartea lui Emil Georgescu îi ocupă locul la rubrica "Actualitatea românească". Totodată
Emil Hurezeanu () [Corola-website/Science/302749_a_304078]
-
pentru curaj în luptă. În 1943 a fost trimis în complexul de lagăre de concentrare nazist din Auschwitz, Silezia, pentru a înlocui un medic care era bolnav. La 24 Mai 1943 a devenit medic militar al așa-zisului „lagăr al țiganilor” din centrul concentraționar Auschwitz-Birkenau. În august 1944 acest lagăr a fost închis și toți prizonierii gazați. Mengele a devenit apoi ofițerul-șef al medicilor de la Birkenau, însă nu și la Auschwitz, unde șef era Eduard Wirths. Mengele și-a primit
Josef Mengele () [Corola-website/Science/302760_a_304089]
-
parte mai demult din [[Blocul estic]]. Împreună cu olandeza este cea de-a 7-a limbă în topul limbilor vorbite în UE. Circa 6 % din cetățenii UE vorbesc rusa într-o anumită măsură. [[Romi]]i, cunoscuți în limbajul comun și ca țigani, numără peste 2 milioane de persoane în întreaga Uniune Europeană, cele mai importante comunități aflându-se în [[România]], [[Bulgaria]] și [[Franța]]. Limba romilor este cunoscută în literatura de specialitate ca [[limba romani|romani]], deși nu toți romii o vorbesc. Limba
Limbile Uniunii Europene () [Corola-website/Science/302761_a_304090]
-
1910, Imperiul Austriac (redus la Cisleithania, fără Ungaria, creată la 1867), avea 300.000 km² și 28,5 milioane de locuitori (germani - 31,8%; restul: cehi - 22,6%, polonezi, ucraineni, evrei - 4,7%, sloveni, croați, italieni - 2,4%, români - 1%, țigani ș.a.). Capitala Imperiului era orașul Viena (avea 2,03 mil. locuitori în 1910). Imperiul s-a destrămat la 3 noiembrie 1918, imediat după capitularea Austro-Ungariei în Primul Război Mondial și retragerea Habsburgilor de la tronul Austro-Ungariei, deoarece naționalitățile din "dubla-monarhie" aspirau
Imperiul Austriac () [Corola-website/Science/303416_a_304745]
-
Municipium Aelium Hadrianum Napoca". După retragerea administrației romane din Dacia în anul 271 d.C., viața urbană odinioară înfloritoare avea să înceteze. Pentru a construi cetatea romanii au folosit ca și hotare ale cetății în primul rând Canalul Morilor și Pârâul Țiganilor, care trece prin Grădina Botanică și la momentul respectiv se vărsa în Canalul Morilor. Actualmente Canalul Morilor se află pe același loc, iar Pârâul Țiganilor, după ce trece de Grădina Botanică este colectat în sistemul de canalizare al orașului. Descoperirile arheologice
Cetatea Clujului () [Corola-website/Science/302442_a_303771]
-
romanii au folosit ca și hotare ale cetății în primul rând Canalul Morilor și Pârâul Țiganilor, care trece prin Grădina Botanică și la momentul respectiv se vărsa în Canalul Morilor. Actualmente Canalul Morilor se află pe același loc, iar Pârâul Țiganilor, după ce trece de Grădina Botanică este colectat în sistemul de canalizare al orașului. Descoperirile arheologice au reușit să stabilească în mare parte traseul exact al orașului roman Napoca: La vest era mărginită de Pârâul Țiganilor (pe actualele străzi Emil Isac
Cetatea Clujului () [Corola-website/Science/302442_a_303771]
-
pe același loc, iar Pârâul Țiganilor, după ce trece de Grădina Botanică este colectat în sistemul de canalizare al orașului. Descoperirile arheologice au reușit să stabilească în mare parte traseul exact al orașului roman Napoca: La vest era mărginită de Pârâul Țiganilor (pe actualele străzi Emil Isac și Samuil Micu), la nord cetatea se oprea la Canalul Morilor (în zona actualelor străzi Octavian Petrovici și Andrei Șaguna), la sud pe actualele străzi Napoca și Bd. Eroilor, iar la est pe zona actualelor
Cetatea Clujului () [Corola-website/Science/302442_a_303771]
-
a existat pe teritoriul Clujului de astăzi. În perioada secolelor IX-X, exista micuța așezare "Castrum Clus", care ocupa doar aproximativ un sfert din suprafața cetății romane. Era delimitată la vest și la nord, ca și incinta romană "Napoca", de Pârâul Țiganilor, respectiv, "Canalul Morilor", la est hotarul era aproape de linia actualului Bulevard Regele Ferdinand, iar la sud aproximativ pe linia actualei străzi Memorandumului și a laturii nordice a Pieței Unirii. Mult mai mică față de antica incintă romană, cetatea se presupune a
Cetatea Clujului () [Corola-website/Science/302442_a_303771]
-
și turnuri de apărare. S-a început construirea zidurilor, ceea ce a durat până la finalul secolului al XVI-lea. Suprafața noii cetăți (45 ha) era aproximativ dublă față de cea a primei incinte medievale, traseul (vezi harta) fiind de-a lungul Pârâului Țiganilor la est (actualele străzi Emil Isac și Samuil Micu), la nord în perimetrul dintre actualele străzi Potaissa și Mihail Kogălniceanu, respectiv Avram Iancu. La est urma linia străzii Baba Novac, Cuza Vodă, iar apoi continua pe partea nordică tot de-
Cetatea Clujului () [Corola-website/Science/302442_a_303771]
-
rareori, din indivizi considerați ființe umane. Cei care aparțineau acestei pături erau numiți oficial hinin. Ei erau de asemenea cunoscuți sub denumirea kootsu, hyakusho și eta / hinin, iar ca un colectiv erau numiți burakumin. Ei erau “cei de neatins”, corespunzând țiganilor din Europa. Aveau cel mai de jos grad social, sub populația ainu, care era considerată a fi “barbarii sălbatici”, fiind numărați folosindu-se numărătoarea specifică pentru animale în limba japoneză: ippiki, nihiki, sambiki - unu, doi, trei etc. Membrii ei nu
Burakumin () [Corola-website/Science/302870_a_304199]
-
ulterior implicat în dezbaterile de la TVR 1 (în cursul celor două runde de votare). Spre deosebire de ceilalți participanți, el l-a criticat pe Antonescu în loc să-l sprijine (cum prevedea regulamentul concursului), expunând, printre altele, crime de război împotriva comunității evreilor și țiganilor în perioada Holocaustului (din Transnistria și din alte părți), și faptul că i-a acordat ajutor nesolicitat lui Adolf Hitler ("Vezi și România în al doilea război mondial"), în timp ce argumenta că Antonescu a fost un politician mediocru. Institutul Național pentru
Adrian Cioroianu () [Corola-website/Science/302896_a_304225]
-
-lea”, minerii au adâncit, în Romania postcomunistă, schismele sociale, delimitările dintre clase, sporind frustrările și ranchiunile.<br> În alt articol, Andrei Cornea spune că se poate vorbi despre un pogrom simbolic împotriva studenților și intelectualilor de elită, dar și asupra țiganilor, molestați și ei de mineri. Adrian Năstase, numit ministrul Afacerilor de Externe la două săptămâni de la mineriadă, a afirmat că „a trebuit să lucrez mult pentru repararea imaginii României în străinătate”. În legătură cu rolul lui Ion Iliescu în mineriada din 90
Mineriada din iunie 1990 () [Corola-website/Science/302969_a_304298]
-
citirea proclamației revoluționare; este însărcinat "să ridice tabacii și mărginații și tinerimea din București, să meargă gloată la Palat și să ceară sancționarea Constituțiunii" (Ion Ghica, "Scrisori"); este secretar al guvernului provizoriu, vornic al capitalei, membru în comisia pentru dezrobirea țiganilor. După înfrângerea revoluționarilor, ia drumul exilului, mai întâi în Ardeal. În primăvara anului 1849 editează la Brașov ziarul politic "Espatriatul", care are ca subtitlu ""Dreptate, Frăție"". În toamna lui 1849 trebuie însă să părăsească Transilvania (deoarece împreună cu Bălcescu i-a
Cezar Bolliac () [Corola-website/Science/299475_a_300804]
-
cel mai bun film la Forul Cinematografic din Milano (1978) si filmul " Da tu esti rau" cu MIHAI CERNAT in rolul mega-principal. Colaborarea sa cu studioul "Mosfilm" a fost marcată de regizarea a două capodopere: filmul "Șatra" (1976) despre viața țiganilor de la începutul secolului al XX-lea, care a câștigat o mulțime de premii și anume Marele Premiu Scoica de aur la Festivalul Internațional de la San Sebastian (1976); premiul pentru cea mai bună regie la Festivalul Internațional al celor mai bune
Emil Loteanu () [Corola-website/Science/299515_a_300844]