43,150 matches
-
7 Și IAS 39 (IASB, 2008), care permit folosirea costului istoric la evaluarea elementelor care anterior acestor amendamente erau evaluate la valoarea justă, prin reclasificarea „instrumentelor financiare deținute pentru tranzacționare” spre categorii al căror tratament contabil se traduce printr-o absență a volatilității în contul de profit Și pierdere Și bilanț, exceptând bineînțeles deprecierile durabile. Scopul acestor modificări a fost acela de a permite instituțiilor financiare, în special băncilor, să reducă impactul crizei asupra situațiilor financiare publicate începând cu cel de-
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
formula soluțiile la tensiunile din sistemul educațional, această secțiune nu ar fi avut nici un rost. Dacă putem vorbi despre eșecul reformei învățământului românesc sau de un parcurs anomic al acesteia este și pentru că aceasta nu a fost fundamentată sociologic. În absența unor diagnoze serioase, a unor proiecții economice sau demografice nedeformate de interese de moment, în lipsa unei politici culturale articulate și fără o dezbatere publică civilizată care să caute într-adevăr soluții, e greu de planificat o schimbare care să fie
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
fi dezvoltat sistemele publice de învățământ din Franța și Prusia secolului al XIX-lea. O ipoteză mai operațională ar fi aceea că în societățile dependente (colonii, grupuri etnice subordonate) efectivele școlare cresc mai încet decât în cele independente, tocmai datorită absenței unei administrații statale proprii. Datele internaționale infirmă această ipoteză. Astfel, ratele de creștere a efectivelor școlare sunt aproape similare în țările care și-au dobândit independența după al doilea război mondial indiferent de data la care s-a petrecut acest
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
corespondentul în planul politicii culturale al modernizării materializate în industrializare și urbanizare. Acesta este un fapt destul de evident. În schimb, mai puțin evident este faptul că modernizarea se lansase furtunos în aceeași perioadă pe mai toate meridianele chiar și în absența comunismului. Statul comunist doar a gestionat, prin mijloace specifice, această modernizare la care era constrâns de competiția mondială la care lua parte. Se confirmă astfel, pe de o parte, sintagma de „capitalism monopolist de stat” care este utilizată de anumiți
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Olanda - începând cu Universitatea din Leiden și cea din Utrecht -, al căror exemplu a fost urmat de universitățile din Scoția și de câteva universități reformate din Germania. Varietatea mare a disciplinelor, sistemul cursurilor, libertatea în alegerea cursurilor și a domiciliului, absența examinărilor religioase și organizarea democratică a acestor instituții au fost preluate de universitățile americane, ceea ce explică probabil succesul lor constant. Declinul a fost puternic în Franța unde, datorită cererii de personal specializat în diverse domenii, statul monarhic absolutist a înființat
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
trei explicații pentru efectul negativ al creșterii nivelului de instrucție asupra performanțelor macroeconomice: 1. În multe cazuri, școala transferă competențe care vor fi utilizate precumpănitor în acțiuni spoliatoare sau parazitare din punct de vedere economic. Lipsurile structurii instituționale, dar și absența unor oportunități de angajare satisfăcătoare au determinat o astfel de destinație a competențelor acumulate în școli. O astfel de evoluție este întâlnită precumpănitor în țările în care, din cauza lipsei unui sector economic independent suficient de dezvoltat, personalul educat este angajat
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
creșterii economice de către investiția în educație nu este clar stabilită. Prin urmare, oferta de educație nu poate fi justificată pur și simplu în virtutea mitului eficienței sociale a expansiunii instrucției. Efectul economic al investițiilor în educație depinde de mulți factori, iar absența unor politici adecvate în alte sectoare poate face inutilă cheltuiala socială cu educația. Educația însăși trebuie planificată astfel încât să stimuleze productivitatea. Problema investiției în educație se pune în termeni diferiți pentru țările industrializate față de cele în curs de dezvoltare. Țările
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
semispecialiști în literatură și în glorioasa istorie a neamului care nu-și găsesc loc pe piața muncii. Pe de altă parte, școala trebuie să fie una dintre instituțiile prin care se introduc tehnologiile înalte, indispensabile azi creșterii economice durabile în absența unor resurse naturale excepționale 3. Nu trebuie să reinventăm roata. Statul sau investitorii privați trebuie să cumpere licențe/brevete, căci cercetarea este scumpă, iar o țară săracă nu prea își poate permite luxul unor laboratoare costisitoare ale căror beneficii sunt
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
măsurarea mobilității are în vedere de cele mai multe ori pozițiile de status, indicate îndeobște de pozițiile ocupaționale. Exemplul nostru analizează mobilitatea școlară (raportul dintre nivelul de instrucție al părintelui și cel al copilului), atât din cauza temei acestui curs, cât și din cauza absenței unei clasificări ocupaționale adecvate în sociologia românească, clasificare care ar permite nu numai categorisirea ocupațiilor, dar și ierarhizarea lor din punctul de vedere al prestigiului social - sau al statusului social. Astfel, rezultatele noastre nu reflectă neapărat mobilitatea socială, ci doar
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
din gospodărie; - părinți cu nivel de instrucție redus; - părinți tineri; - părinți agricultori sau lucrători pe cont propriu; - gospodărie numeroasă. Analize statistice nu foarte complexe indică faptul că neparticiparea școlară este determinată de obicei de o combinație de situații agravante, precum absența unor venituri sigure în gospodărie, nivelul de instrucție scăzut al părinților și prezența a cel puțin un copil cu vârsta mai mică de 5 ani în familie. 7.4. Determinarea neparticipării școlaretc " 7.4. Determinarea neparticipării școlare" Fiecare dintre situațiile
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
și performanțele instituțiilor școlare? Performanțele tehnice ale educației, manifestate în rezultatele școlare sau cele de pe piața muncii ale elevilor, sau o atitudine generală față de ansamblul instituțional din care face parte învățământul românesc constituie sursa încrederii în școala românească sau a absenței acesteia? Voi căuta răspunsul acestei întrebări analizând sistemul atitudinilor referitoare la învățământul românesc și relația dintre atitudinile exprimate și interacțiunile concrete cu acesta. În paginile care urmează, voi analiza într-o manieră simplă datele referitoare la încrederea în instituții și
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
al sistemului, ca și atomizarea socială, generată de teroare și de înăbușirea de către sistem a sferei publice, au stimulat dezvoltarea unei rezistențe pasive, mai degrabă cognitivă și normativă decât practică la fațetele instituționale ale regimului. Acestea s-au manifestat prin absența valorilor, pierderea sentimentului puterii și al alternativelor (no future, powerlessness) și au susținut adoptarea unor strategii de supraviețuire ilicite. Mai mult, absența integrității profesionale a personalului aflat în serviciul public poate fi considerată, măcar în parte, un rezultat al retroinstituționalizării
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
pasive, mai degrabă cognitivă și normativă decât practică la fațetele instituționale ale regimului. Acestea s-au manifestat prin absența valorilor, pierderea sentimentului puterii și al alternativelor (no future, powerlessness) și au susținut adoptarea unor strategii de supraviețuire ilicite. Mai mult, absența integrității profesionale a personalului aflat în serviciul public poate fi considerată, măcar în parte, un rezultat al retroinstituționalizării: reacție la funcționarea mult mai bună, dar cu consecințe funeste a birocrației comuniste, pe de o parte, și agregare de strategii practice
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
și învățământul românesc" Corupția din sistemul educațional românesc este un subiect destul de rar discutat în mediile educaționale sau în cele de cercetare. Aș spune că această tăcere este suficient de suspectă. Lipsa dezbaterii în cadrul sistemului nu e o dovadă a absenței problemei, ci poate a gravității acesteia. Presa, pe diferitele ei canale, a dezvăluit nenumărate acte de corupție, atât la nivel național, cât și la nivel local, în sistemul de învățământ. Raportul „Manual de șpagă” - rezultat al forumului online organizat în cadrul
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
capitalul social intrafamilial și de cel extrafamilial. Primul tip se referă la relațiile dintre membrii familiei, importante fiind în cazul nostru mai ales raporturile dintre părinți și copii. Deficiențele capitalului social intrafamilial pot fi structurale - cum se întâmplă în cazul absenței unui părinte sau al angajării părinților pe piața muncii, ceea ce determină lipsa lor îndelungată de acasă - sau pot izvorî din conținutul relațiilor din familie. Cu cât părinții petrec mai mult timp cu copiii, se implică mai mult în educația lor
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Fără a mai discuta alte caracteristici ale acestor cărți, trebuie subliniat faptul că probabilitatea ca lucrările să poată fi utilizate în spațiul managementului românesc este redusă de numărul mare de obstacole de toate tipurile, între care limba utilizată, prețul și absența informației privind conținutul sau locul de achiziție. Pe piață există totuși o cerere potențială pentru cărți de management strategic care să ofere lucruri mai palpabile. Cei care exprimă o asemenea cerere sunt studenții, care se confruntă cu partea teoretică a
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
din categoria clienților stabili. Șansa firmei Electroprecizia a fost posibilitatea legală de privatizare, într-o perioadă când se încercau diferite politici de accelerare a privatizării unei industrii care devenea din zi în zi mai neatractivă, atât din cauza vârstei, care accentua absența sistemelor tehnice performante, cât și a problemelor de natură economică acumulate într-un ritm amețitor. Posibilitatea a reprezentat o „fereastră” într-un spațiu politico-legal în care Electroprecizia a resimțit toate caracteristicile negative de instabilitate, nepredictibilitate, incoerență și inconsistență ale mediului
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
sau de potențialul de a contribui În mod real la creșterea economică a zonei, finanțarea să fie orientată spre baze de agrement cu terenuri de golf pe raza unor comune sau centre de agrement și extinderi de infrastructură turistică. În absența unor raportări care să ne arate creștere reală a numărului de turiști În respectivele zone - fără a fi prioritizat Înainte pentru a ști care sunt acele puncte cu potențial maxim de dezvoltare - nu vom putea avea răspunsul la Întrebarea: banii
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
anison) proporționale. Dincolo de acest principiu al lipsei de egalitate, schimbarea, care nu este întotdeauna un declin, după cum arată Aristotel, se produce fiind propulsată și de anumite habitudini sociale: câștigul și onoarea, frica, dezvoltarea disproporționată a unui nivel social, intrigile, neglijența, absența neamului comun, diverse fleacuri (t¦ mikr¦), situarea geografică (geo-strategică, am spune astăzi), înșelăciunea sau forța (pornită din interior ca lovitură de stat sau impunându-se ca exterioritate prin cucerire). Morfologia politică a lui Aristotel cuprinde deci șase forme. Însă această
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
dobândește adevărul fără nici o conștiință a posesiei acestuia și îl rostește spontan și involuntar, astfel încât rămâne iresponsabil de eventualul fals pe care l-ar putea rosti prin accident. Astfel, am putea crede că simplitatea lui (a(plou=j) ține de absența unei reflexivități care să îl distanțeze de lumea imediatului în act, iar sinceritatea lui (a)lhqh/j) explică un acces spontan la un adevăr al stării de fapt din care este exclusă gîndirea posibilului sau a falsului. De aceea, acțiunile
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
este niciodată complet pentru condiția umană firească. Nu vom putea decela, în consecință, care dintre cele două liste este cea la care s-a referit în realitate Platon: pasajul se interesa de cunoașterea inteligibilului, dar funcțiile enunțate ale ideii și absența din a doua listă a corespondentului unui intermediar face ca, pentru condiția umană, obiectul cognoscibil să fie orice obiect al experienței din această lume. Putem, în schimb, remarca faptul că, în oricare dintre variante, condiția de posibilitate a cunoașterii rămâne
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
unui mesaj comun, conform căruia sufletul celui supus, fie el războinic sau simplu lucrător, deține o componentă ahileică dată la nivelul esenței. Prin urmare, prezența celui care îi asumă conștiința de sine, care devine psihagogul lui, care îi compensează „defectul” absenței naturii odiseice în raport cu adevărul, devine firească și întemeiată metafizic: „avem nevoie de un conducător”. El este cel care exercită primatul lui a ști asupra lui a fi, fiindcă natura lui odiseică știe ceea ce natura ahileică a celorlalți este, grație reflexivității
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
multor conducători, este mai bine ca ei să fie de caractere diferite (o oligarhie eterogenă). Totodată, determinarea științei sau artei politice, fie ea prin divizare dihotomică progresivă sau prin analogie, nu îl mai privilegiază pe filosof - lucru demonstrat atât de absența termenului de filosof din structura dialogului, cât și de indicația de la început, care trimite la un posibil alt dialog, dedicat filosofului, și care ar completa un triptic sofist-om politic-filosof. Să înțelegem că există un raport de contrarietate între omul
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
destructurant al producțiilor și artelor novatoare se explică tocmai prin această „teamă” civilă față de criterii noi asupra cărora este dificil de păstrat un control politic. Mai mult decât cuvântul, iconicul poate fi un vector de sporire a libertății: totuși în absența unei sintaxe, a unor canoane interpretative, imaginile pot da naștere unor entități semantice mult diferite pentru una și aceeași entitate suport. Imaginile vizuale se combină mental mult mai ușor decât reprezentările lingvistico-semantice, care sunt obligate la un număr limitat de
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Semnalarea acestor nuanțări prilejuiește observația că, în fond, delimitările categorice nu au decât rațiuni didactice, deoarece ereditatea, ca proprietate generală a lumii vii, este o caracteristică a naturii, la fel cum educația presupune cu necesitate un mediu social uman, în absența căruia nu ar putea exista! 1.1. Ereditate. Mediu. Educațietc "1.1. Ereditate. Mediu. Educație" Ereditatea este însușirea fundamentală a materiei vii de a transmite, de la o generație la alta, mesajele de specificitate (ale speciei, ale grupului, ale individului) sub
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]