9,827 matches
-
criterii de stabilire a indemnizațiilor lunare, care pot fi între 1.100 și 4.500 RON. Printre altele, va fi luat în calcul și cât de solicitant este rolul interpretat și, pentru prima dată, se va lucra și cu noțiuni abstracte, precum talentul ori valoarea. Ghici cine vine la cină? Dan Perjovschi Marele pișicher spaniol Antoni Muntadas, care prin 1995 ne invitase la masă, nu ne-a zis decât într-o doară: mai vine un român, ceea ce nouă nu ne-a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
așteptări fără rost: „Dar cu violoncelul ce facem?“. Dar cu violoncelul ce facem?, de Matei Vișniec Scenografie: Gelu Râșca Actori: Irina Scutaru, Ionuț Dumitru, Alexandru Spătărelu, Vlad Volf, Adrian Marele. Regizor: Octavian Jighirgiu » „M-au atras încă de la prima lectură abstractul, misterul ce învăluie acest text bolnav de un răscolitor patetism al neputinței. Firescul curgerii dinspre banal spre grotesc nu te poate lăsa indiferent. Cele trei personaje au uneori naivitatea copiilor, alteori halucinează pe dialoguri în cheie absurdă, expunându-se unor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
părțile de vorbire. Surzii confundă majoritatea cuvintelor de legătură, au dificultăți în ceea ce privește declinarea substantivelor, în analiza verbelor, a nuanțelor temporale ale acestora. O problemă extrem de dificilă pentru un copil surd este aceea a figurilor de stil, a noțiunilor cu caracter abstract, a noțiunilor de fantastic. După îndelungi eforturi și cu ajutor, acest copil va scrie o compunere simplă de jumătate de pagină. O explicație ar putea fi vocabularul sărac (câteva sute de cuvinte), motiv pentru care un surd motivează că nu
Didactica limbii ?i literaturii rom?ne ?n ?coala cu deficien?e de auz by C?t?lina Costandache () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84365_a_85690]
-
expresii, de figuri de stil; - nu are elemente de prozodie decât în măsura în care sunt „prelungite” anumite semne; - punctuația este de cele mai multe ori omisă sau înlocuită de expresii faciale considerate corespunzătoare; - fiind legat strâns de concret (de imagine) nu facilitează dezvoltarea gândirii abstracte; - nu are la bază cuvântul ca ,,simbol al simbolurilor”, ci imagini idei; - fiecărui obiect, fenomen, îi corespunde un semn; - din punct de vedere gramatical: substantivul nu are număr, gen, caz, iar verbul nu se conjugă; uneori propoziția nu are verb
Limbajul mimico-gestual ? avantaje ?i dezavantaje by Mariana P?rc?l?bescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84362_a_85687]
-
elastice producătoare de sunete, iar în cazul vorbirii mediile elastice sunt reprezentate de laringele cu coardele vocale, cavitățile supraglotice). În ambele, sunetele variate ca frecvență, durată, și timbru sunt utilizate pentru a comunica un mesaj, fie concret (în vorbire), fie abstract (în muzică). • Perceperea timbrului este implicată în ambele tipuri în recunoașterea unei voci familiare sau recunoașterea unui instrument muzical. • Ca și vorbirea, muzica transmite, comunică exprimând mesaje afective și expresive. Spre deosebire de vorbire, muzica este mai abstractă, interpretarea ei presupune un
Perceperea muzicii de c?tre deficien?ii de auz cu implant cohlear by Dorina Elena Chira () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84352_a_85677]
-
concret (în vorbire), fie abstract (în muzică). • Perceperea timbrului este implicată în ambele tipuri în recunoașterea unei voci familiare sau recunoașterea unui instrument muzical. • Ca și vorbirea, muzica transmite, comunică exprimând mesaje afective și expresive. Spre deosebire de vorbire, muzica este mai abstractă, interpretarea ei presupune un grad ridicat de subiectivitate, depinzând de factori ca: antrenamentul muzical, deprinderea de a asculta muzică, mediul cultural. Între vorbire și muzică există și o serie de diferențe: În muzică registrul frecvențelor este mai larg decât în
Perceperea muzicii de c?tre deficien?ii de auz cu implant cohlear by Dorina Elena Chira () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84352_a_85677]
-
de subiectivitate, depinzând de factori ca: antrenamentul muzical, deprinderea de a asculta muzică, mediul cultural. Între vorbire și muzică există și o serie de diferențe: În muzică registrul frecvențelor este mai larg decât în vorbire. Spre deosebire de vorbire, muzica este mai abstractă, interpretarea ei presupune un grad ridicat de subiectivitate, depinzând de factori ca: antrenamentul muzical, deprinderea de a asculta muzică, mediul cultural. Una dintre diferențele majore dintre vorbire și muzică este distribuția energiei spectrale. În vorbire aceasta este distribuită adesea pe
Perceperea muzicii de c?tre deficien?ii de auz cu implant cohlear by Dorina Elena Chira () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84352_a_85677]
-
asemenea detalii probabil nesemnificative. Important li se părea că tovarășul Ceaușescu reprezenta o voce distinctă în lagărul socialist. Un român verde, un român demn, care se împotrivea rușilor, apărându-și astfel Țara. Pentru Corneliu Vadim Tudor această entitate mai degrabă abstractă și cu o simbolică majusculă, Țara, era mult mai importantă decât siluetele concrete ale celor care o populau. Republica Socialistă România conta infinit mai mult decât cetățenii ei, șobolanii (cum i-a numit Elena Doamna) care se înghesuiau la cozi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
relatează totul cu lux de amănunte, cu nume de complici, de victime, de adversari. Să scrii despre o astfel de brută (și nu doar despre una!Ă arată curajul ireal al unei jurnaliste care nu s-a mulțumit să critice abstract un regim (deși în Rusia și asta ar fi însemnat eroismă. De la anchetele cu miză zdrobitoare, jurnalista de la „Novaia Gazeta“ trece foarte ușor la descrieri de vieți ale oamenilor simpli. Un capitol întreg le e dedicat unor prieteni din tinerețe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
Procedura de organizare și metodologia cercetării / 125 4.5. Analiza și interpretarea rezultatelor / 130 Capitolul 5. Concluzii. Profiluri ale profesorilor / 139 Capitolul 6. Program de eficientizare a gesturilor în comunicarea didactică / 145 Anexe / 159 Bibliografie / 181 Indice de nume / 185 Abstract / 187 Résumé / 191 Contents Foreword (Laurențiu ȘOITU) / 11 Introduction / 15 Chapter 1. Hstorical echoes and significations of gestures / 19 1.1. Historical landmarks in the study of gestures / 19 1.2. Gestural language a daily show / 29 1.3. Constructing
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
procedure and research methodology / 125 4.5. Analysis and interpretation of results /130 Chapter 5. Conclusions. Profiles of teachers / 139 Chapter 6. Program for the effectiveness of gestures in didactic communication / 145 Anexes / 159 Bibliography / 181 Index of names / 185 Abstract / 187 Résumé / 191 Tables des matières Préface (Laurențiu ȘOITU) / 11 Introduction / 15 Chapitre 1. Échos historiques et acceptions du geste / 19 1.1. Repères historiques dans l'étude du geste / 19 1.2. Le langage gestuel un spectacle auquel nous
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
de la recherche / 125 4.5. L'analyse et l'interprétation des résultats / 130 Chapitre 5. Conclusions. Profiles des professeurs / 139 Chapitre 6. Programme d'amélioration des gestes dans la communication didactique / 145 Annexes / 159 Bibliographie / 181 Index des noms / 185 Abstract / 187 Résumé / 191 Prefață Alina Mărgărițoiu a rămas preocupată de importanța gesturilor în relația profesor-elev/student și, îndeosebi, de responsabilitatea profesorului pentru ceea ce devin acestea. Structura însăși a lucrării evidențiază nivelurile gândirii și acțiunii autoarei în drumul spre identificarea concluziilor
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
gestului: opac/transparent (gest cu un grad mic de recunoaștere sau cu un caracter local/gest cu un grad mare de recunoaștere sau cu un caracter universal); • după conținutul desemnat prin gest: concret/simbol (gest care indică un aspect real/abstract); • după direcția executării gestului: centripet/centrifug (așezarea mâinilor în poală/ întinderea mâinilor cu palmele orientate în sus); • după prezența sau absența intenției gestului: intenționat/neintenționat (gestul de apucare cu degetele/capul ridicat care exprimă mândrie); voluntar/involuntar (palmele în jos
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
nivelul gurii și mișcând ușor buzele pentru a sugera mestecarea hranei; c) gesturile schematice sunt gesturi mimate prescurtate care s-au dezvoltat din nevoia de a imita în scurt timp mai multe comportamente, acțiuni; d) gesturile simbolice semnifică o calitate abstractă. Această categorie de gesturi comportă numeroase variații culturale, și, uneori, originea lor este obscură; e) gesturile tehnice sunt specifice unei anumite profesii, recunoscute doar de cei din grupurile specializate, iar deprinderea lor face parte din procesul socializării individului în acord
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
făcând gestul potrivit, profesorul își reamintește cuvântul); • gesturi care mențin și controlează interacțiunea cu elevii reglatorii (când ascultă un elev, profesorul direcționează privirea spre acesta și îl aprobă prin mișcarea capului etc.); • gesturi care permit ilustrarea referenților concreți/obiectelor și abstracți/ termeni abstracți pictografele; • gesturi de mânuire, atingere, manipulare a obiectelor sau aparatelor (șterge tabla cu buretele, răsfoiește cartea, tastează la calculator etc.); • gesturi care ,,trădează" adevărata intenție (profesorul îl apreciază pe elev pentru ajutorul acordat, ținând mâinile încrucișate, gest ce
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
potrivit, profesorul își reamintește cuvântul); • gesturi care mențin și controlează interacțiunea cu elevii reglatorii (când ascultă un elev, profesorul direcționează privirea spre acesta și îl aprobă prin mișcarea capului etc.); • gesturi care permit ilustrarea referenților concreți/obiectelor și abstracți/ termeni abstracți pictografele; • gesturi de mânuire, atingere, manipulare a obiectelor sau aparatelor (șterge tabla cu buretele, răsfoiește cartea, tastează la calculator etc.); • gesturi care ,,trădează" adevărata intenție (profesorul îl apreciază pe elev pentru ajutorul acordat, ținând mâinile încrucișate, gest ce relevă de
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
pentru studiu), situație care îl obligă să ia în considerare modalități educaționale diverse, să aleagă metode și strategii variate, să adapteze curriculum etc. Din perspectivă semantică, printre obstacolele întâlnite în înțelegerea sensurilor generate de discursul didactic, putem să menționăm: • limbajul abstract specific unor discipline sau unități de învățare, care, de cele mai multe ori, au creat dificultăți de învățare sau menținerea discursului la un nivel ridicat de abstractizare (cel al definițiilor, paradigmelor teoretice, legilor) de către profesor; • ambiguitatea generată de polisemia termenilor (există termeni
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
motiva și de a determina o clasă de elevi omogenă sau neomogenă să-și însușească ideile, convingerile, atitudinile lui. De aceea, profesorul trebuie să evite excesele în favoarea unui stil democratic, moderat, constructiv, în care să primeze claritatea, nu limbajul sofisticat, abstract; ideile, nu artificiile de stil; varietatea, nu rigiditatea; naturalețea și originalitatea, nu șablonismul și monotonia. Performativitatea discursului didactic este asigurată numai atunci când elevii asimilează mesajul în semnificația dată de profesor. Exigențele de ordin pragmatic ne relevă faptul că discursul didactic
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
contactului vizual direct cu elevii, schițarea unui zâmbet exprimă starea de bine și plăcerea interacțiunii). La rândul lor și elevii folosesc emblemele în timpul orei pentru a tranmite colegilor anumite mesaje: așezarea palmei pe frunte (durere de cap provocată de limbajul abstract), ducerea arătătorului dintr-o parte în alta a gâtului (neputința de a mai asculta), rotirea arătătorului în dreptul tâmplei (nebunie), lovirea cu podul palmei peste frunte (uitare), ,,V"-ul realizat prin deschiderea degetelor arătător și mijlociu (victorie). Elevii pot dezvolta propriile
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
unei limbi utilizate de o persoană de altă naționalitate. Dacă ideografele se manifestă sistematic pe tot parcursul vieții, kinetografele se estompează pe măsură creșterii copilului, când acțiunile sale sunt verbalizate. 3) Pictografe (pictographs): gesturi care permit descrierea referenților concreți sau abstracți, completând comunicarea verbală prin detalierea celor prezentate. Același semnificant gestual poate trimite și la sensul propriu și la cel figurat. 4) Bastoane (batons) / gesturi de cadență 115 / gesturi de punctare sau de subliniere 116: gesturi care ritmează sau accentuează cuvintele
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Peter Collett (2003/2005): a) caracteristice; b) de autoreglare; c) tip ,,semnătură". 3. După funcția pe care o îndeplinesc în procesul instructiv-educativ, adaptatorii au rolul: a) de a controla și dirija comunicarea profesor-elev; b) de a concretiza referenți concreți și abstracți; c) de a ritma sau accentua cuvintele profesorului; d) de a facilita adaptarea actorilor școlii la situațiile și la relațiile dintre ei; e) de a substitui comunicarea verbală a profesorului. 4. Printre factorii semnificativi care pot influența viteza executării gesturilor
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Stan, Emil / 18, 91, 94-95, 184 Stănciulescu, Traian / 70-71, 75, 120, 184 Ș Șoitu, Laurențiu / 18, 33, 65, 91-92, 184 T Turchet, Philippe / 133, 184 W Watzlawick, Paul / 19, 184 Wilson, O. Edward / 44-45, 184 Z Zlate, Mielu / 36, 183 Abstract The semiotics of gesture is worthy of being approached in didactic communication due to the stress generated by certain current social and educational aspects; these aspects are visible nationwide among teaching staff and they address: the decrease in the educative
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
La fel de importantă este, însă, și abilitatea de a fi imaginativ, creativ și flexibil. Necesitatea de adaptare la o piață de muncă în schimbare și la noile realități sociale crește importanța abilităților mai sus prezentate. 6. Utilizarea activităților care implică fizicul, abstractul și emoționalul Deseori, consilierii se bazează mult prea mult pe schimbul verbal. Oamenii învață în feluri diferite și este important ca acest aspect să fie avut în vedere în cadrul procesului de consiliere. Dimensiunea experimentală a învățatului este foarte importantă și
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
documente tehnice și specializate * Prezentare de informații către grupuri mari și medii * Abilități de negociere * Abilități de comunicare în limbi străine * Exprimare verbală (orală, scrisă) peste medie * Comunicare electronică (internet, e-mail) Rezolvarea problemei * Analiza problemelor * Abilitatea de a rezolva probleme abstracte * Identificarea mai multor soluții pentru aceeași problemă și abilitatea de a alege pe cea potrivită * Formularea unor obiective și planuri de acțiune realiste * Abilități de gândire creativă Relații interumane * Coordonarea unei echipe * Aprecierea și evaluarea muncii celorlalți * Rezolvarea problemelor și
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
de training. În funcție de obiectivele formulate, se face selecția informațiilor care vor fi transmise către cursanți, se creionează strategiile de predare și se proiectează modalitățile de evaluare a rezultatelor obținute. Obiectivele reflectă în plan concret scopurile programului de dezvoltare (care sunt abstracte) și exprimă achiziții concrete și controlabile în plan comportamental. Definirea obiectivelor se face în termeni de comportamente observabile și măsurabile. Pentru formularea corectă a unui obiectiv de învățare se recomandă să se ia în considerare următoarele aspecte: * Cine va produce
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]