8,468 matches
-
au găsit nimic pentru că nu făcusem nici o treabă, nici o afacere. După ce s-a terminat această verificare, revizia de fond, într-o zi ne-a suit într-un camion descoperit și ne-a dus la vechea pușcărie din Pitești. Colibașu’ de-acuma nu era făcut... Acolo ne-a făcut percheziție, ne-a dezbrăcat... La Pitești nu v-au mai făcut anchetă? Nu v-au mai bătut? Nu. Nu ne-a mai făcut nici o anchetă, nimic. Ne-a băgat în camera 8. Acolo
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Eu n-am făcut norma! Și rămâneam eu și luam bătaie în poartă. Că băteau pe bieții oameni bătrâni fără motiv, doar că n-a’ făcut norma... Da’ dacă nu putea’ să o facă? Nu puteau! Uite, cum sunt eu acuma. Io nu mai pot să fac ce-am făcut... (râde - n.n.) Tot un brigadier ar fi spus că io nu sunt reeducat, și eu am spus: Domnule, eu nu am nevoie de reeducare. Eu sunt educat de părinții mei pân
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
telefon să-i spună lu’ vară-mea că a doua zi e în București... Și m-a luat și-am venit la Vâlcea... Cum v-ați reintegrat în societate? Ați avut dificultăți în a vă găsi un loc de muncă? Acuma ce să vă spun? Când m-a’ arestat, v-am spus, am avut 27 de ani și ceva, și fosta soție 26. Io n-am zis să fie cuminte... Era tânără, sunt necesitățile ăștea, așa... Da’ am revenit acasă, chiar dacă
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
găsit o cămăruță doi pe patru une’ am stat cu soția vreun an și ceva și-am început să ne procurăm și noi. Am cumpărat două linguri, două furculițe... cum se spune... Așa am început noi viața asta... și suntem acuma în al 45-lea an... Întâmplarea a făcut ca, după vreo două luni să mă facă șef de serviciu la Agevacop. Și, după aia, s-a’ desființat regiunile... în ’67, sau nu mai știu... și-atuncea Ion Ceaușescu, fratele lu
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
a trecut prea mult timp, și că evenimentu’ e prescris. Iar la Ministeru’ Armatei, tribunalu’ Vâlcea și-a declinat competența pentru recalcularea pensiei, și l-a dat să mi-l judece Tribunalu’ Municipal București, une’ sunt chemat pe 25 aprilie acuma. Așa. Io am cerut acolo să-mi recalculeze pensia. Nu cer mai mult. Să-mi recalculeze și să-mi dea banii de cân’ am ieșit la pensie. Să vedem ce-or face că văd că tergiversează, găsăsc diverse motive... Înainte de
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
dus la Gherla că eram considerați oameni periculoși. Cum vi s-a părut Gherla în comparație cu celelalte locuri de detenție? Prima dată am zis: dacă venim în Ardeal, o să fie oameni mai buni. Măi băiete! Da’ periculoasă-i Gherla asta! Și acuma cred că ieste, îi închisoare grea. Atunci era Istrate și cu ceilalți gardieni... Stăteam la al treilea etaj și ne schimba din opt în opt zile... lua 4 inși din celula asta, și-i băga într-a treia, ca să nu
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
aproape, și tu te aplecai și o luai... Da’ di ci să ai tu țigară, să ai tu ceva? Nu am primit pachet și nu a știut nimenea ce-i cu noi și unde suntem... A fost foarte grea închisoarea. Acuma au televizor, iar noi dacă vedeam o bucățică de ziar, păi ne omora, că: De unde îl ai? Trebuia să spui tot, cine ți l-a dat, vroiau să nu știi nimic... Cum a fost eliberarea? Eliberarea? Au fost niște anunțuri
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
tu dacă auzi, nu tre’ să sari? Eram tânăr: Hai mă cu toți! Și am sărit cu toții. Și când am plecat încolo, ne-am întâlnit cu echipele ălea de care v-am spus. Intră atunci alde Mocanu, profesoru’, trăiește și acuma, boștorogu’ (sic!) ăla, una care era la poștă, nu știu cum dracu’ o mai cheamă, așa, și a’ fost mai mulți de la noi; unu’ care a murit, Artenie, unu’ care a murit, Bădiță, ăla care a murit, primaru’, Arbănaș, care a fost
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
pe mine. Îl cunosc dacă-l văd... Acu’ să mor dacă nu-l cunosc... Așa! Ați avut avocat care să vă apere? Avocat?! Am avut avocat... Am avut toți un singur avocat din oficiu. Atâta a spus, ce vă spun acuma: Au fost ca o turmă de oi și s-a dus una în apă și au sărit toate. Atât, încolo n-a spus nimic. N-avea ce să facă. Atât a spus. Câți erați în boxă? Eram treișpe în boxă
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
un moment dat a venit un ordin, așa, care are mustață, barbă, și nu avea trecut la dosar treaba asta, trebuia terminat. Preotul Iovan, probabil, așa zic eu, n-a avut barbă când l-a’ arestat... Și, țin minte ca acuma, a venit la etaju’ patru plutonieru’ Șomlea. Era’ doi frați Șomlea acolo... A venit, l-a scos, și l-a dus la 99, la camera de gardă. Și a mai luat și un consătean de al meu. Da’ el nu
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
cea mai mare bucurie, am avut-o atuncea, când să ne deie drumu’... Și dimineața ne-a oprit ăla și ne-a dat bagaju’. Acolo la Strâmba era un plutonier major, Stan Ion, din Bordeasca, din Vrancea, care-i căsătorit acuma la Tătăranu... Un golan ce n-ai văzut pe fața pământului... Și avea o palmă mare... dacă îți dădea o palmă... dormeai două zile. Te bătea de te usca. Golanu’ ăla s-a întâmplat că era la poartă la percheziție
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
putea face amendamente, nu voru fi definitive de catu după ce voru fi votate de densă. Dacă budgetulu nu ar fi votatu în timpulu priinciosu, puterea esecutiva va îndestula serviciului publicu după budgetulu anului precedentu. Articolul 23 Osebite fonduri isvorite pane acuma din speciale casse, si de care Guvernului dispune sub diverse titluri, voru fi trecute în budgetulu generalu alu venitoriloru. Articolul 24 Încheierea definitivă a socoteliloru, va fi presentata Adunarei, celu ami tardiu în termenu de duoi ani, socotitu de la închiderea
CONVENŢIE din 7 august 1858 convenţiune pentru organisarea definitivă a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127900_a_129229]
-
rușii pe Pușkin. Românii l-au ales pe Eminescu de a-i reprezenta în fața lumii întregi, așa cum a consemnat Tudor Vianu. De aceea, lui, prezenței nemuritoare a geniului eminescian, Victor Eftimiu îi închină versuri pe măsură: „Vin la teiul tău acuma somnoroase pasarele Să-și ascundă sub aripă obositul căpușor... Ca si ele, dormi în pace somnul dulce, somn ușor... Dormi în pace. Dulci iluzii vor veni să te mpresoare, Or să-ți cânte, de departe, singuratice izvoare. Tu, ce-n
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
de natura raportului sintactic în care se află înscris verbul și de funcția sintactică pe care o realizează subordonata. Predicatul unei circumstanțiale de scop, de exemplu, este totdeauna la conjunctiv: „Din sfera mea venii cu greu / Ca să te-ascult ș-acuma” (M. Eminescu) ca și predicatul unor circumstanțiale modale, temporale etc.: „Fără să mai aștepte îngăduința, un țăran trecu pragul.” (L. Rebreanu) „Tu m-ai învățat, părinte, și ne-am grăbit să-ți cerem binecuvântarea.” (L.Rebreanu) Este drept că, în
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
etc. 3. a fi, la potențial prezent + tema verbului: aș fi cântând, cântat etc. Observații: În limba vorbită și în limbajul artistic, auxiliarul cunoaște adesea, diferite variante fonetice, mai cu seamă când prezumtivul prezintă forma cu auxiliarul la indicativ viitor: „Acuma mă tot cugetam eu, ce-i fi căutând adică d-ta la Ponoare?” (Cezar Petrescu) „Ce e cu ăștia?...De ce n-or fi plecat?” (M. Preda) „Eu sunt sfânta Miercuri, de-i fi auzit de numele meu.” (I. Creangă) „...Spune
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și cu una-n pământ etc. Forme paralele de adverbetc "Forme paralele de adverbe" O caracteristică a planului expresiei adverbelor este coexistența unor forme paralele, dintre care una prezintă diferite particule deictice: -a, -le, -și: aici/aicea, atunci/atuncea, acum/acuma, alături/alăturea, de asemeni/de asemenea, de-a pururi/de-a pururea, de-a ascunsul/de-a ascunselea, pe furate/pe furatelea, iar/iarăși, acum/acuși, tot/totuși etc. CATEGORIA GRAMATICAL| A INTENSIT|ȚIITC "CATEGORIA GRAMATICAL| A INTENSIT|}II" Sub
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
la nivelul propoziției, precedând pronume relative, la nivelul frazei. COMPLEMENTUL CUMULATIVTC "COMPLEMENTUL CUMULATIV" Determină: • verbe (locuțiuni verbale): „Pe lângă oase, un organism mai are și altele care te pot părăsi.” (M. Preda, 346), „Privirile mă săgetează; pe lângă cei de la mese, ies acuma să se uite la mine și cei din cafenea.” (I.L. Caragiale) • sintagma predicatului analitic: „Surtucul lui, pe lângă acestea, era mai mult urzeală decât bătătură, ros pe margini...” (M. Eminescu, P.L., 32) Tipuri semanticetc "Tipuri semantice" Sub aspect semantic, complementul cumulativ
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
care suflă dinspre pădure spre mlaștină, mă adresez unor oameni pe care nu-i văd, nu-i cunosc.” (O. Paler, Viața..., 8) Uneori, corespondența semantico-sintactică dintre complementul de opoziție și complementul primar sau subiectul verbului-predicat este anulată. În enunțul „Venind acuma rândul să scoată și pe Făt Frumos, el care era năzdrăvan știa că tovarășii lui vreu să-l piardă și, de aceea, în loc să se puie el, puse un bolovan mare în hârzob.” (I. Creangă, 277); subiectul el, din completiva de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
o părere de rău.” (E. Barbu, 231), „O, voi ajunge, voi ajunge / vreodat’ pe malul / acelei mări pe care azi / o simt / dar nu o văd?” (L. Blaga, 20) • înrudirea: „Din sfera mea venii cu greu / Ca să te-ascult ș-acuma, Și soarele e tatăl meu / Iar noaptea-mi este muma.” (M. Eminescu, I, 172) • autorul: „Frumusețea artistică a operei lui Bălcescu se sprijină pe valoarea morală a omului.” (T. Vianu, 203) • raporturi sociale: „Ieri seara un atac infam a fost
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
le vezi asemănătoare cu cele omenești...” (M. Eminescu, P.L., 80), „De pildă, centaurul. E o idee avându-și punctul de plecare în realitate, deci, nu o idee metafizică, și exprimând o reflecție asupra realității.” (G. Călinescu, C.O., 148) „De-acuma nu te-oi mai vedea, Rămâi, rămâi cu bine! Mă voi feri în calea mea De tine. De astăzi, dar, tu fă ce vrei, De astăzi nu-mi mai pasă.” (M. Eminescu, I, 187), „Ai aflat? Ce? zic eu. Care va să zică
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
stilul direct, în prima variantă este fixată, pe lângă topica acestora în organizarea enunțului complex, de topica propriilor constituenți sintactici: în interiorul enunțului narativ, subiectul urmează verbul-predicat: „Asta-i întrebarea, zise Dan încet, enigma ce pătrundea ființa mea.” (M. Eminescu, P.L., 53), „- Acuma trebuie să pleci, zise ea stăpânindu-se deodată și ștergându-și lacrimile.” (M. Preda, Delirul, 204), „- Vezi, să nu-ți îndoape pândarul ăla spinarea cu sare, îl preveni el. „- Unde are el norocul ăla să dea peste mine că i-
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
devenind locuțiuni conjuncționale, adverbele pe când și de unde nu pot introduce decât completive opoziționale, marcându-le astfel identitatea sintactică specifică: „Zdravănă femeie! ce a făcut, ce a dres, de unde era cât p-aci să le vânză hanul, când trăia bărbatu-său, acuma s-a plătit de datorii, a dres acaretul, și încă spun toți că trebuie să aibă și parale bune.” (I.L.Caragiale, IV, 1867) 41. Valență sintactică liberă nu înseamnă doar capacitatea unei unități lexicale de a guverna relații sintactice, ci
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
venit înnebunit să vadă cum e scris în partitură, că așa acorduri frumoase nu a auzit niciodată. E greu, e complicat și pentru muzica românească. Ce se întâmplă? Pentru public, noi n-am avut nici curajul și să vă spun acuma că, în străinătate, în Elveția, în Franța am văzut programe formate din 5-6 lucrări, concertele sunt mai lungi. Sigur, oamenii plătesc mai mult pe bilet, dar vreau să vă spun că alături de Beethoven, de Mozart, figurează, absolut în toate programele
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
picioare-ai mers la drum mereu. Nici în car nu te suiai de teama Boilor să nu le fie greu. Ce păcat că n-ai trăit, măicuța, C-ai plecat fără de timp, în lut. Ce pantofi ți-aș fi adus acuma Și ce haină azi ai fi avut!... Cântec de ziua mamei Astăzi este ziua mamei, Zi frumoasă că și ea Toate florile din lume Ți le-aș da măicuța mea Toate florile din lume Ți le-aș da măicuța mea
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
stelar din țâțe, pământului să mulgă răcoare de cartof. Toamna bacoviană geme-n ferestre: of! - Prietene, dă-mi mâna și taci; așa; dă mi mâna. Privește curtea, porcii, și, râcâind țărâna, cocoșii albi. Privește: sufletul meu e trist. O, Taliarh, acuma, ca și-n trecut, exist, și beau din vinul ăsta, și beau din cupa asta . Vechilul tot nu știe ce albă-i e nevasta, Ileana tot nu știe decât să mulgă vaci — și via să-și înnoade azurul pe araci
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]