7,843 matches
-
a orânduirii noastre socialiste. Ne angajăm, și cu acest prilej, în fața dumneavoastră, tovarășe comandant suprem, că vom promova permanent în întreaga noastră activitate spiritul de partid, vigilența și combativitatea revoluționară. Vom desfășura o intensă muncă politico-organizatorică și educativă, în scopul afirmării consecvente a unui înalt simț al datoriei și al răspunderii în fața partidului și a poporului, acționând necontenit pentru ridicarea nivelului pregătirii multilaterale și dezvoltării calităților politico-profesionale ale aparatului, astfel încât organele de securitate să-și poată îndeplini exemplar, în orice împrejurări
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
sănătate și putere de muncă, ani mulți și luminoși în fruntea partidului și statului, alături de stimata tovarășă Elena Ceaușescu, pentru a conduce harnicul și entuziastul nostru popor spre noi și tot mai mari victorii în înflorirea multilaterală a patriei, în afirmarea plenară, liberă, demnă și suverană a României socialiste în rândul națiunilor lumii, în făurirea viitorului fericit al națiunii noastre socialiste. Vă încredințăm, mult iubite și stimate tovarășe comandant suprem, că, într-o unitate de nezdruncinat, împreună cu întregul nostru popor, în jurul
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
au situat în fruntea luptelor pentru apărarea gliei strămoșești, pentru libertate, neatârnare și demnitate, pentru o viață mai bună și mai dreaptă. Această trăsătură politică și etică a poporului român cu adânci tradiții își găsește cea mai deplină și strălucită afirmare astăzi, când în fruntea partidului și statului nostru se află cel mai înțelept și iubit fiu al națiunii noastre, tovarășul Nicolae Ceaușescu. Întruchipând cele mai înalte virtuți ale poporului, năzuințele și aspirațiile sale cele mai nobile, secretarul general al partidului
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
progres și civilizație, spre făurirea societății socialiste multilateral dezvoltate, spre comunism. Văzând în tovarășul Nicolae Ceaușescu, în activitatea sa prodigioasă în fruntea partidului și a statului, garanția supremă a promovării consecvente a intereselor și năzuințelor lor, a continuei înfloriri și afirmări a României socialiste, toți oamenii muncii din patria noastră, fără deosebire de naționalitate, își înconjoară conducătorul cu dragoste nețărmurită și recunoștință fierbinte, exprimându-și totala adeziune față de politica pe care o promovează. Aceste sentimente profunde, unitatea socialistă a poporului român
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
de învățăminte din experiența pozitivă, cât și din lipsurile care s-au manifestat, pentru îndeplinirea întocmai a sarcinilor și orientărilor date de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului, precum și pentru continua îmbunătățire a întregii activități de partid și profesionale, afirmarea tot mai puternică a rolului de conducător politic al organelor și organizațiilor de partid, a creșterii spiritului revoluționar și a promovării unui stil de muncă partinic, dinamic, plenara adoptă următoarele măsuri: 1.Obiectivul prioritar al întregii activități de perfecționare a
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
Cursurile acestuia din urm? au inspirat o �ntreag? genera? ie, �ncep�nd cu Adam Mizkiewicz p�n? la cea care va �nf? ptui independen? a Rom�niei: Br? tianu B? tr�nul, Nicolae B? lcescu ? i al? îi. Nevoia imperioas? de afirmare na? ional? a fost exprimat? de Nicolae B? lcescu, democrat revolu? ionar ? i politician? istoric rom�n: �Problemă na? ionalit?? îi este mai important? dec�ț libertatea. Odat? pierdut? , libertatea poate fi rec�? tigat? cu u? urin?? , dar nu ? i na? ionalitatea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
robire sau dezna? ionalizare�228. Trist era faptul c? Iorga nu glumea. �i simpatiza pe albanezi datorit? originii lor trace (Iorga avea el �nsu? i o oarecare ascenden?? albanez? trasabil?) ?i nutrea o simpatie ? i mai profund? pentru Albania, care luptă pentru afirmarea ei na? ional?. Toate na? iunile erau sacre pentru Iorga. Avea cuno? țin? e istorice imense, dar a ? ți nu �nseamn? neap? raț a prezice lucruri care urmeaz? s? se �nt�mple. Iar atunci c�nd Italia a �nghi? it
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
intrinsecă a acesteia, deoarece toate societățile sunt mai mult sau mai puțin mozaicuri multiculturale (mai ales în condițiile creșterii mobilității transfrontaliere, ale diluării granițelor statale în Uniunea Europeană) și nu putem imagina participarea socială a fiecăruia fără a avea dreptul la afirmarea și respectarea propriei identități și a celorlalți. O societate, oricât de dezvoltată din punct de vedere economic, poate fi măcinată din interior de tensiuni interetnice, de manifestările de intoleranță ale băștinașilor față de emigranți (uneori, în număr atât de mare, încât
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
principiul educației de-a lungul întregii vieți. Indiferent că este vorba despre un loisir individual sau colectiv, distractiv sau educativ, odihnitor, amuzant sau formativ, activ sau pasiv, fizic sau cultural, „consumativ”, productiv sau creativ, acesta trebuie să contribuie la formarea, afirmarea și dezvoltarea deplină a personalității umane, toate formele de loisir având aspect educativ și constituind, de aceea, apanajul educației adulților. Educația adulților, fiind neobligatorie, se desfășoară mai ales în timpul liber, cu precădere în cadru non-formal și informal. Educația adulților a
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
s-au înscris în acțiunea de culturalizare a poporului și de ridicare economică a țărănimii, inspirate fiind de curentele poporanist și sămănătorist. Exemplul danezului Grundvig - care a reușit, prin ridicarea nivelului de cultură al țăranilor, să obțină progrese uimitoare în afirmarea spiritului și a națiunii daneze, acesta instituind la nivel național școli superioare țărănești - îi influențează pe N. Iorga (care, în 1908, înființează la Vălenii de Munte prima universitate de vară, România devenind, astfel, a doua țară europeană care promovează acest
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
sunt câteva manifestări științifice de referință. Astfel, în decembrie 1968, s-a organizat la București „Simpozionul național de educația adulților”, iar în 1981, tot la București, Conferința UNESCO „Metode și forme de participare a maselor la educația culturală”, prilej de afirmare internațională a experienței și culturii României. Din păcate, numărul cercetărilor realizate după 1980 a scăzut semnificativ, principalul motiv fiind chiar absența unor specialiști în probleme educaționale, situație generată de desființarea facultăților de științe ale educației, de sociologie și psihologie. În
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
județ și în municipiul București, aflată sub autoritatea administrației publice centrale, oferind calificări în meșteșugurile tradiționale, muzică, pictură etc. • Centrele culturale sunt instituții publice de cultură care au următoarele atribuții în educarea științifică și artistică a publicului, în vederea cunoașterii și afirmării valorilor culturii și civilizației românești. În prezent, funcționează următoarele centre de cultură: „George Apostu” (Bacău), „Arcus” (Covasna), „Brătianu” (Ștefănești, județul Argeș), „Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului” (Mogoșoaia), „Rosetti-Tescanu-George Enescu” (Bacău), „Tinerimea Română” (București), Centrul European de Cultură din Sinaia. • Centrele
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
intrinsecă a acesteia, deoarece toate societățile sunt mai mult sau mai puțin mozaicuri multiculturale (mai ales în condițiile creșterii mobilității transfrontaliere, ale diluării granițelor statale în Uniunea Europeană) și nu putem imagina participarea socială a fiecăruia fără a avea dreptul la afirmarea și respectarea propriei identități și a celorlalți. O societate, oricât de dezvoltată din punct de vedere economic, poate fi măcinată din interior de tensiuni interetnice, de manifestările de intoleranță ale băștinașilor față de emigranți (uneori, în număr atât de mare, încât
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
principiul educației de-a lungul întregii vieți. Indiferent că este vorba despre un loisir individual sau colectiv, distractiv sau educativ, odihnitor, amuzant sau formativ, activ sau pasiv, fizic sau cultural, „consumativ”, productiv sau creativ, acesta trebuie să contribuie la formarea, afirmarea și dezvoltarea deplină a personalității umane, toate formele de loisir având aspect educativ și constituind, de aceea, apanajul educației adulților. Educația adulților, fiind neobligatorie, se desfășoară mai ales în timpul liber, cu precădere în cadru non-formal și informal. Educația adulților a
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
s-au înscris în acțiunea de culturalizare a poporului și de ridicare economică a țărănimii, inspirate fiind de curentele poporanist și sămănătorist. Exemplul danezului Grundvig - care a reușit, prin ridicarea nivelului de cultură al țăranilor, să obțină progrese uimitoare în afirmarea spiritului și a națiunii daneze, acesta instituind la nivel național școli superioare țărănești - îi influențează pe N. Iorga (care, în 1908, înființează la Vălenii de Munte prima universitate de vară, România devenind, astfel, a doua țară europeană care promovează acest
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
sunt câteva manifestări științifice de referință. Astfel, în decembrie 1968, s-a organizat la București „Simpozionul național de educația adulților”, iar în 1981, tot la București, Conferința UNESCO „Metode și forme de participare a maselor la educația culturală”, prilej de afirmare internațională a experienței și culturii României. Din păcate, numărul cercetărilor realizate după 1980 a scăzut semnificativ, principalul motiv fiind chiar absența unor specialiști în probleme educaționale, situație generată de desființarea facultăților de științe ale educației, de sociologie și psihologie. În
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
județ și în municipiul București, aflată sub autoritatea administrației publice centrale, oferind calificări în meșteșugurile tradiționale, muzică, pictură etc. • Centrele culturale sunt instituții publice de cultură care au următoarele atribuții în educarea științifică și artistică a publicului, în vederea cunoașterii și afirmării valorilor culturii și civilizației românești. În prezent, funcționează următoarele centre de cultură: „George Apostu” (Bacău), „Arcus” (Covasna), „Brătianu” (Ștefănești, județul Argeș), „Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului” (Mogoșoaia), „Rosetti-Tescanu-George Enescu” (Bacău), „Tinerimea Română” (București), Centrul European de Cultură din Sinaia. • Centrele
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
se pare că i se potrivește de minune aștept să-l reîntâlnesc în filmele sale viitoare! Șerban MARINESCU Alexa Visarion, întâlnire cu filmul Venirea în cinematografie a regizorului de teatru Alexa Visarion a fost o adevărată surpriză; după o substanțială afirmare în teatru, el făcea acest salt spectaculos, dovedind după Liviu Ciulei și Lucian Pintilie că ecranul îi ademenește chiar și pe regizorii legați de scenă prin durabile succese. Ambiția lui Alexa Visarion mergea spre statutul de autor total; el își
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
fără să fi pus vreodată piciorul pe o scenă, s-au arătat greu apăsați de metehne teatrale în scriitura dialogului, în mizanscenă și, mai ales, în rostirea și în jocul actorilor. Mai presus de toate, el a contribuit plenar la afirmarea și consolidarea unui concept puțin agreat în epocă: cinemaul de autor. Întrega lui creație, densă, reflexivă prin excelență, oferă un rafinat discurs al esențelor. Până la vitriolantul De ce trag clopotele Mitică? al lui Lucian Pintilie, Alexa Visarion a rămas primul și
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
energii pentru a înainta, iar prin mișcarea înainte își asigură echilibrul (exterior și, se subînțelege, interior). Doar pe el însuși se poate baza cel ce-și asigură mișcarea cu bicicleta; nici o energie din afara sa nu intervine. Ideea de independență, de afirmare a personalității proprii și a direcției de înaintare e astfel clar exprimată. Dar poate fi vorba și de sensul singurătății, al introvertirii și al neintegrării sociale. Toate aceste sensuri pot intra în discuție cînd analizăm evoluția și caracterele personajelor din
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
necesar, acea tensiune și rezistență la care m-am referit și care este utilă. Tinerii traduc conștiincios indicațiile regizorului, dar asta nu înseamnă creativitate. Să vorbim și despre piesa românească și despre relația tânărului regizor cu ea. Este extrem de importantă afirmarea textului dramatic original, autentic, viu, problematic. Avem realizări, piese "clasice", cred însă că intrăm într-o altă etapă... cantitatea mare de texte existente acum în circulație trebuie oare să ne bucure? [...] Potențialul de talent al dramaturgilor noștri este mai mare
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
1 vorbește despre dreptul și responsabilitatea unui prieten adevărat de a produce un rău mai mic prietenului atunci când știe că astfel îl poate feri de la a suporta consecințele unui rău fatal. Așadar, o doză de agresivitate ne este necesară pentru afirmarea și menținerea identității noastre, a evoluției printre ceilalți și împreună cu ceilalți. Tot în viziune psihanalitică, asimilarea lumii de către copil se face, începând cu stadiul oral, prin manifestările agresive, asertive, ale copilului în raport cu mama și cu lumea. Din punct de vedere
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
să o domine. Normele clasei socioeconomice căreia aparțin cei doi parteneri pot atenua sau dimpotrivă, pot amplifica normele sociale de rol sexual amintite, specifice culturii din care fac parte. Astfel, apartenența la clasa medie, educată, dă mai multe șanse de afirmare egală celor doi parteneri de cuplu, sub aspectul educației și al poziției sociale, ceea ce duce la diminuarea violenței domestice (Anderson, 1997). într-o încercare de a crea un model explicativ biopsihosocial al violenței domestice, McKenry, Julian și Gavazzi (1995) arată
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
comportamente și să ofere suport în momentele de reactualizare a traumei; de a valida neputința și neajutorarea resimțite de copil în momentul traumei; de a sprijini prelucrarea și internalizarea, integrarea evenimentului traumatic în noua identitate a copilului de după evenimentul traumatic; afirmarea unei noi imagini de sine pozitive; de a asigura accesul la tratamentul de care are nevoie; de a explora și găsi soluție pentru suferința lui și căi de a ieși din ea. Ca modalități de intervenție în cazul copilului-victimă a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
trebuie să se delimiteze. Întregii societăți românești Îi este „rușine” să recunoască existența imaginilor dezumanizante despre romi, preferând o abordare simplistă, În care se afirmă că romii nu sunt rău tratați În România, că li se oferă toate șansele de afirmare, Însă că ei nu doresc să se integreze În cadrul societății (de exemplu, li s-au oferit locuri de muncă, dar nu vor să muncească). Imaginarul colectiv românesc Îi portretizează pe romi ca fiind ceva din cadrul societății care creează temeri, repulsii
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]