11,054 matches
-
considerare ipotezele și riscurile asociate rezultatelor prin matricea logică a Proiectului, conform logicii verticale prezentate în anexa nr. 11a la prezentele instrucțiuni. Evaluarea ipotezelor și a riscurilor asociate rezultatelor se efectuează utilizând Formularul 13.4, anexă la prezentele instrucțiuni. Evaluarea agendei de implementare a Programului Se elaborează utilizând Formularul 13.5, anexă la prezentele instrucțiuni. Evaluarea din coloana (6) se efectuează prin compararea timpului total planificat pentru Proiect/subproiect cu timpul total necesar estimat la momentul evaluării. Estimarea timpului total necesar
ORDIN nr. 17 din 3 februarie 1998 privind aprobarea Instrucţiunilor de finanţare şi implementare, în sistem descentralizat, a programelor/proiectelor de cercetare-dezvoltare şi stimulare a inovarii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120104_a_121433]
-
să ia în considerare fazele în care se află subproiectele la sfârșitul perioadei evaluate în raport cu fazele planificate, pentru momentul respectiv. În cazul în care abaterile și cauzele acestora o impun, în coloana (8) se propune o revizuire a planificării. Evaluarea agendei alocărilor financiare (contractărilor) Se elaborează utilizând Formularul 13.6, anexă la prezentele instrucțiuni. Conține evaluarea alocărilor (contractărilor) prevăzute în Agendă alocărilor financiare pentru perioada evaluată și se efectuează pe baza comparării alocărilor planificate cu cele realizate. În cazul în care
ORDIN nr. 17 din 3 februarie 1998 privind aprobarea Instrucţiunilor de finanţare şi implementare, în sistem descentralizat, a programelor/proiectelor de cercetare-dezvoltare şi stimulare a inovarii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120104_a_121433]
-
În cazul în care abaterile și cauzele acestora o impun, în coloana (8) se propune o revizuire a planificării. Evaluarea agendei alocărilor financiare (contractărilor) Se elaborează utilizând Formularul 13.6, anexă la prezentele instrucțiuni. Conține evaluarea alocărilor (contractărilor) prevăzute în Agendă alocărilor financiare pentru perioada evaluată și se efectuează pe baza comparării alocărilor planificate cu cele realizate. În cazul în care abaterile și cauzele acestora o impun, în coloanele (9) și (10) se propune o revizuire a planificării alocărilor și a
ORDIN nr. 17 din 3 februarie 1998 privind aprobarea Instrucţiunilor de finanţare şi implementare, în sistem descentralizat, a programelor/proiectelor de cercetare-dezvoltare şi stimulare a inovarii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120104_a_121433]
-
se efectuează pe baza comparării alocărilor planificate cu cele realizate. În cazul în care abaterile și cauzele acestora o impun, în coloanele (9) și (10) se propune o revizuire a planificării alocărilor și a bugetului alocat pentru perioada următoare. Evaluarea agendei plăților Se elaborează utilizând Formularul 13.7, anexă la prezentele instrucțiuni. Conține evaluarea plăților (în cadrul contractelor de finanțare) prevăzute în Agendă plăților pentru perioada evaluată și se efectuează pe baza comparării plăților planificate cu cele realizate. În cazul în care
ORDIN nr. 17 din 3 februarie 1998 privind aprobarea Instrucţiunilor de finanţare şi implementare, în sistem descentralizat, a programelor/proiectelor de cercetare-dezvoltare şi stimulare a inovarii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120104_a_121433]
-
coloanele (9) și (10) se propune o revizuire a planificării alocărilor și a bugetului alocat pentru perioada următoare. Evaluarea agendei plăților Se elaborează utilizând Formularul 13.7, anexă la prezentele instrucțiuni. Conține evaluarea plăților (în cadrul contractelor de finanțare) prevăzute în Agendă plăților pentru perioada evaluată și se efectuează pe baza comparării plăților planificate cu cele realizate. În cazul în care abaterile și cauzele acestora o impun, în coloanele (9) și (10) se propune o revizuire a planificării plăților și, daca este
ORDIN nr. 17 din 3 februarie 1998 privind aprobarea Instrucţiunilor de finanţare şi implementare, în sistem descentralizat, a programelor/proiectelor de cercetare-dezvoltare şi stimulare a inovarii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120104_a_121433]
-
Articolul 16 Adunările generale și extraordinare 16.1. Autoritatea supremă a Organizației este adunarea generală, formată din membrii fondatori și din ceilalți membri plini, precum și din membrii asociați ai Organizației. 16.2. Competențele și responsabilitățile adunării sunt: a) să aprobe agenda de lucru propusă de Consiliul executiv și să numească comitetul de vot al adunării; ... b) să aprobe locul de desfășurare a adunării generale anuale; ... c) să aleagă președintele adunării generale și al Consiliului executiv și, prin vot secret, pe ceilalți
ORDONANTA nr. 33 din 30 ianuarie 1998 pentru aderarea României la Statutul Organizaţiei Intereuropene a Administraţiilor Fiscale, adoptat la Casta Papiernicka, Slovacia, la 29 septembrie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120192_a_121521]
-
nu și-au plătit cotizația; ... j) să decidă fuziunea cu alte organizații cu obiective similare; ... k) să dizolve Organizația. ... 16.3. Membrii Organizației țin o adunare generală anuală, indiferent de adunările extraordinare convocate de majoritatea membrilor sau de Consiliul executiv. Agenda și data fiecărei adunări generale pot fi stabilite de către Consiliul executiv, care informează, în scris, membrii cu privire la agenda și data adunării, cel putin cu 60 de zile înainte ca adunarea să aibă loc. 16.4. O adunare extraordinară trebuie convocată
ORDONANTA nr. 33 din 30 ianuarie 1998 pentru aderarea României la Statutul Organizaţiei Intereuropene a Administraţiilor Fiscale, adoptat la Casta Papiernicka, Slovacia, la 29 septembrie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120192_a_121521]
-
Organizația. ... 16.3. Membrii Organizației țin o adunare generală anuală, indiferent de adunările extraordinare convocate de majoritatea membrilor sau de Consiliul executiv. Agenda și data fiecărei adunări generale pot fi stabilite de către Consiliul executiv, care informează, în scris, membrii cu privire la agenda și data adunării, cel putin cu 60 de zile înainte ca adunarea să aibă loc. 16.4. O adunare extraordinară trebuie convocată dacă este solicitată de cel putin 50% din membri. Agenda, data și locul de desfășurare a fiecărei adunări
ORDONANTA nr. 33 din 30 ianuarie 1998 pentru aderarea României la Statutul Organizaţiei Intereuropene a Administraţiilor Fiscale, adoptat la Casta Papiernicka, Slovacia, la 29 septembrie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120192_a_121521]
-
Consiliul executiv, care informează, în scris, membrii cu privire la agenda și data adunării, cel putin cu 60 de zile înainte ca adunarea să aibă loc. 16.4. O adunare extraordinară trebuie convocată dacă este solicitată de cel putin 50% din membri. Agenda, data și locul de desfășurare a fiecărei adunări extraordinare trebuie stabilite de Consiliul executiv, care informează membrii, în scris, în legătură cu acestea, cu cel puțin 60 de zile înainte ca adunarea să aibă loc. 16.5. O adunare valid constituită necesită
ORDONANTA nr. 33 din 30 ianuarie 1998 pentru aderarea României la Statutul Organizaţiei Intereuropene a Administraţiilor Fiscale, adoptat la Casta Papiernicka, Slovacia, la 29 septembrie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120192_a_121521]
-
numească secretarul executiv, să definească termenii contractului sau de muncă și să-l concedieze, daca este cazul; ... b) să coordoneze și să sprijine organizarea adunării generale anuale; ... c) să convoace adunările extraordinare și să stabilească datele, locurile de desfășurare și agendele de lucru; ... d) să accepte sau să refuze donațiile de la organizații internaționale, țări care nu sunt membre sau de la fundații; ... e) să determine cotizațiile membrilor pe baza principiilor stipulate de adunare și să facă aranjamentele necesare și convenabile pentru finanțarea
ORDONANTA nr. 33 din 30 ianuarie 1998 pentru aderarea României la Statutul Organizaţiei Intereuropene a Administraţiilor Fiscale, adoptat la Casta Papiernicka, Slovacia, la 29 septembrie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120192_a_121521]
-
între mandatarii financiari și respectivele posturi. Fiecare post va practică tarife unice pe unitatea de timp de emisie pentru toți solicitanții. La posturile de radio și de televiziune publice vor fi oferite zilnic (marti-sambata) mai multe programe, structurate astfel: * o agendă electorală de 10-15 minute, programată în cursul dimineții între orele 9,00-11,00 la televiziune și între orele 11,00-13,00 la radio; * un studiou electoral de 60 de minute, programat între orele 18,00-20,00 la televiziune și între
DECIZIE nr. 118 din 23 septembrie 1998 privind condiţiile de prezentare şi duratele programelor destinate campaniei electorale pentru alegerile locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121807_a_123136]
-
00 la radio; * un studiou electoral de 60 de minute, programat între orele 18,00-20,00 la televiziune și între orele 17,00-19,00 la radio. Posturile de radio și de televiziune particulare vor adopta aceeași structură pentru programele electorale (agenda electorală și studiou electoral), cu duratele și cu orarele sus-menționate. Posturile publice de radio și de televiziune vor realiza și vor difuza în perioada campaniei electorale și programe de informare, în cadrul cărora să se dea explicații clare și complete despre
DECIZIE nr. 118 din 23 septembrie 1998 privind condiţiile de prezentare şi duratele programelor destinate campaniei electorale pentru alegerile locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121807_a_123136]
-
propusă reprezintă o formă de participare a publicului. Articolul 13 Publicul poate participa prin reprezentanții săi în cadrul unor comitete, comisii, consilii consultative, formate din experți, pe tematici specifice domeniului gospodării apelor, ce pot include aspecte științifice, tehnice sau legislative. Textele agendei de lucru și ale minutelor întîlnirilor vor fi la dispoziția publicului, spre consultare. Articolul 14 O altă formă de participare a publicului este consultarea deținătorilor de terenuri riverane cu privire la: a) delimitarea zonelor de protecție; ... b) aplicarea, în funcție de specificul local, a
ORDIN nr. 282 din 11 aprilie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118369_a_119698]
-
regulă de două ori pe an, alternativ în România și în Republică Ungară. Lucrările sesiunilor sunt prezidate de președintele comisiei mixte al părții gazdă. Copreședinții comisiei mixte pot conveni și asupra convocării unor sesiuni extraordinare. În principiu, asupra datei și agendei sesiunii comisiei mixte se convine în protocolul sesiunii anterioare, iar dată se precizează pe baza propunerilor copreședinților comisiei mixte, cu cel puțin 30 de zile înainte de începerea sesiunii. Între sesiunile comisiei mixte și ședințele de lucru ale comitetelor de specialitate
HOTĂRÎRE nr. 206 din 19 mai 1997 pentru aprobarea Protocolului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind crearea Comisiei mixte interguvernamentale de colaborare şi parteneriat activ între România şi Republica Ungara, semnat la Budapesta la 12 martie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118111_a_119440]
-
națiune a fost expandată pentru a-i cuprinde pe toți românii transilvăneni, indiferent de starea lor socială, ideea unității politice a tuturor etnicilor români într-o singură formațiune politică nu era încă formulată și, ca atare, nici nu exista pe agenda revendicativă a liderilor ardeleni. Conștiința națională modernă - a cărei aspirație finală consta în unirea tuturor etnicilor români într-o entitate politică autodeterminată, organizată politic în propriul său stat național independent -, avea să irumpă sub forma doctrinei naționaliste din conștiința națională
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
rezistență de natură tradițional-feudală. Pe de o parte, suplicanții revendică drepturi pentru întreaga românitate transilvăneană, pe care însă continuă să o conceapă stratificat, după modelul feudal al societății stărilor. Iată conținutul expres al celei de-a treia cerințe cuprinsă pe agenda revendicativă a Supplex-ului din 1791: "Clerul acestei națiuni credincios bisericii orientale, fără discriminare dacă gândește sau nu în toate la fel cu biserica occidentală, de asemenea și nobilimea și plebea, atât cea orășenească, cât și cea rurală, să fie socotită
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de cercetările istorico-filologice. Prin acțiunile livrești ale Școlii, conștiința națională a românilor transilvăneni nu numai că își atinge maturitatea, dar va fi preluată în celelalte țări române, în care, primind alte prelucrări ideologice, va fi convertită în conștiință naționalistă. Pe agenda politică a acesteia se va înfiripa, după Revoluțiile pașoptiste, programul unionist. Germenii ideii naționale, după ce au încolțit în gândirea Școlii Ardelene, se prelungesc rizomatic pentru a rodi în principatele dunărene, ale căror intelighenții vor prelua sarcina devenirii naționale a românimii
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
articulat. Programul unirii politice avea să se configureze progresiv, precizându-se gradual, în decursul primei jumătăți a secolului al XIX-lea, urmând ca ulterior mișcărilor revoluționare de la 1848, tema unirii să devină o chestiune stringentă aflată în capul listei pe agenda politică a elitelor românești. Preocuparea supremă a membrilor Școlii Ardelene a constituit-o problematica originii romane a poporului român. Fără nicio exagerare se poate afirma "obsesia originară" a cărturarilor ardeleni, această preocupare pentru demonstrarea latinității românilor consumându-le aproape întreaga
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
lucrarea de referință în literatura centrată pe problematica naționalismului, Social Preconditions of National Revival in Europe, M. Hroch (1985) dezvoltă modelul în trei faze a dezvoltării mișcărilor naționale: Faza A - momentul "descoperirii" de către cărturari a națiunii, fapt care inaugurează o agendă de cercetări filologice și istorice realizate cu scopul de a trezi conștiința națională. Scormonind imaginativ în trecut, plăsmuind descendențe etnice și stabilind filiații lingvistice, cărturarii care au descoperit națiunea dau expresie, pentru întâia oară, unui profetism național. Corelativ acestei faze
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în timp a cadrajelor temporale, are consecințe socio-politice de prim ordin: periodizarea trecutului, prin stabilirea de praguri temporale de maximă încărcătură simbolică în desfășurarea timpului istoric, reflectă valorile, idealurile și aspirațiile regimului curent. Trecutul, secvenționat în deplină consonanță cu imperativele agendei politice contemporane, este astfel instrumentalizat pentru a consolida ordinea socială consacrată. Periodizarea este o "ficțiune regulatoare" utilizată de istorici pentru a introduce un principiu de ordine în haosul trecutului (Novick, 1988, p. 16). Trusa de scule intelectuale aflată la dispoziția
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în principate a reprimat guvernul revoluționar de la București, fapt urmat de restaurația ordinii regulamentare. Revoluționarii români, indezirabili, s-au refugiat în Occident, de unde au orchestrat o campanie intensă de informare cu privire la situația celor două țări române și de promovare a agendei unioniste. În același timp, deznodământul Războiului Crimeii (1853-1856) soldat cu înfrângerea Rusiei (devenită "jandarmul Europei"), a bulversat raportul de forțe geopolitic, creând o breșă nesperată pentru ideea unirii principatelor danubiene. Trecute sub regimul garanției colective a Marilor Puteri, dar rămânând
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
cu tendința generală a etatizării educației prezente încă din 1925. Ținând cont și de caracterul manifest de clasă care diferenția cele două tipuri de învățământ, desființarea educației particulare apare ca o necesitate ideologică aflată în capul listei de priorități de pe agenda politică a autorităților socialiste. Centralizând controlul asupra educației prin introducerea curriculelor unitare și a manualelor unice standardizate, autoritățile comuniste au încercat să materializeze ceea ce J.V. Wertsch (2004, pp. 85-86) a numit "visul statului totalitar", constând în impunerea unei "reprezentări univoce
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
organic legat de internaționalismul proletar" (p. 10). Antinaționalismul implicit al doctrinei internaționalismului proletar elaborat în avangarda reflecției teoretice a marxism-leninismului a fost încorporat în literatura didactică românească sub forma patriotismului socialist. Prin impunerea tactică a dreptului de autodeterminare națională în agenda politică a socialismului, antinaționalismul manifest al marxismului radical a fost diluat. Însă acceptarea ideii naționale s-a realizat doar ca o concesiune tactică, înțeleasă ca o necesitate practică în vederea atingerii idealului comunist al societății post- naționale. În formulele lor ideologice
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
principalele țeluri politice urmărite de noul regim de "democrație populară". Îmboldiți de simțul unei maxime urgențe, "noul stat democratic luă o serie de măsuri, pentru lichidarea trecutului. Moștenirea primită era dintre cele mai grele" (Roller, 1952, p. 716). În capul agendei se afla chestiunea monarhică, a cărei soluționare nu tolera nicio întârziere. Componenta monarhică a memoriei naționale românești a fost efectiv extirpată de bisturiul ideologic comunist în regim de urgență. Concluzii: sovietizarea memoriei românești. Schimbarea de regim politic survenită în 1947
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a fost înlocuit cu Republica Populară România nu a rămas fără ecou pe planul înțelegerii oficiale a trecutului. Cu maximum de celeritate, noul regim a trecut la aplicarea unui program masiv de revoluționare culturală a societății românești în acord cu agenda doctrinară socialistă. Sistemul educațional a fost printre primele vizate, legea educației din 1948 instituind principiul manualului unic prin care Partidul și-a asigurat totalul control ideologic asupra conținutului informațional al literaturii didactice. Direcțiile prescrise de internaționalismul proletar și patriotismul socialist
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]