7,971 matches
-
dintre stradă și trotuar. Dar, pentru a ajunge pe trotuar, avea două alternative: să treacă prin șanț, ori să sară peste el. A ales a doua variantă. În momentul în care-și făcea elan pentru a sări, piciorul i-a alunecat pe o piatră colțuroasă, iar ea s-a dezechilibrat și a căzut ca un ghemotoc, doborâtă de efort, în șanțul care mărginea drumul și care-i va primi ultimele pâlpâiri de viață. Scena aceasta a fost văzută de vecini care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
Sandu am fost repartizați la aprovizionarea cu apă. Căldările de tablă erau destul de grele și aveau o capacitate de 10 litri. La fântână, cu ajutorul unei funii legate de o căldare, aduceam la suprafață apa necesară. Dar funia se uda, mâinile alunecau și amândoi, cu chiu cu vai, abia reușeam să aducem căldarea pe ghizdul fântânii și să o golim apoi în ale noastre. Imaginați-vă doi copii, care abia terminaseră unul clasa a patra și celălalt clasa a cincea, cărând prin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
cutreiere urbea și să se molipsească de o bună dispoziție suspectă. La întrevedere, într-un restaurant, n-a apucat decât să promită că ne va da pentru revista, fie niște pastile muzicale, fie niște traduceri din rusește, că, dintr-o dată, alunecat cumva de pe scaun, și adunat de acolo în grabă de M. H. S., T.T a început din senin să strige și să-și acuze prietenul (pentru el Toncu), fie că a fost toată viață neloial față de el, fie că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
susține (se mai poartă încă la Tomis "moda" coloanelor stinghere), căci publicația, cel puțin segmentul ei literar în afara unei epoci faste: primul deceniu de existență, când a strâns colaborări de marcă din toată țara și impunea prin ținuta sa, a alunecat într-un fel de semianonimat care se perpetuează. Au fost și despărțiri și pierderi dureroase, precum aceea a prozatorului Eugen Lumezianu dispărut în plină putere de creație. Cât privește rolul meu în "impunerea" cum ziceți a unora dintre numele amintite
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
studenți la bibiotecă, din literatura indicată. Studenții pot consulta biblioteca fară buletin de identitate. Cărțile consultate rămân pe masă in bibliotecă. În alte părți, În Ames (Iowa) cărțile sunt returnate În holul bibliotecii pe o masă și printr-un tub alunecă În subsol. Studenții dispun de timpul necesar pentru a studia În bibliotecă. Cercetările științifice sunt prezentate În broșuri mici cu rezumate și concluzii prezentate În prima pagină. Există și un serviciu special „extension service”, care se ocupă cu Înrădăcinarea științei
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
roșii și apă cu gheață. Nu lipsește la urmă delicioasa lor Înghețată. Chiar și iarna nu lipsește. Ei susțin că Înghețata ferește de amigdalită. În cele mai mici și Îndepărtate localități găsim calupuri de Înghețată de 1/4 kg. Discuția alunecă ușor asupra situației politice. Spre surprinderea mea constat că toți sunt contra politicii economice a partidului democrat. Sunt poate dezagreabil, dar Îl apăr pe Wallace, atât pentru faptul că e inginer agronom, deci coleg de breaslă, dar și pentru faptul
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Biblioteca Universității din Craiova (de unde a fost dat afară) și ca documentarist la Stațiunea Agricolă Experimentală Șimnic, unde a activat până la 64 de ani. S-a căsătorit și a avut doi copii. Nicolae Călinescu a murit pe 10 august 1992, alunecând într-o prăpastie din munții Făgăraș, în timp ce încerca să reconstituie traseele rezistenței anticomuniste. Ioan Cerbu S-a născut pe 18 octombrie 1924 în comuna Partoș, județul Alba. A fost arestat ca student la Facultatea de Teologie din Sibiu și a
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
de o bună factură, ce întregeau atmosfera intimă și decentă a localului. Cu părul complet alb și cu o față senină, bărbatul trecea discret prin sală, mai curățind o masă, mai scoțând o tăviță cu înghețată din frigider. Silueta lui aluneca printre mese ca o frumoasă balerină îmbrăcată în alb, ce pășește necălcând și care lasă în urmă doar voalul ce o acoperă sumar și parfumul purității trupului... Urmărindu-l pe bătrân, mi-am dat seama de ce tinerii lucrează cu atâta
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
găsesc într-o dilemă a viitorului (economic, cel puțin), doar că la mine problema se pune exact invers: a lipsei de variante... Înafara limbii materne, Ramin vorbește limbile turcă, engleză și, am constatat eu, română, destul de bine. Discuțiile noastre au alunecat, natural și fără efort, spre spiritualitate. Mam bucurat că am descoperit în el un interlocutor deschis oricăror enunțări, un căutător autentic, am considerat eu. De altfel, trecutul, ca și pregătirea lui filosofică, mă îndrituiau să iau în considerare valabilitatea discuției
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
o taie spre Cișmigiu, picioarele li se împle- ticesc și rămân blocați, privind parcă spre o stafie. O domnișoară superbă stătea pe marginea trotuarului, așteptând pe cineva. Avea o rochie de seară neagră fără mâneci, iar brațele subțiri, brune îi alunecau precum un voal pe lângă corpul lung de felină. Rochia se termina deasupra genunchilor, lăsând să se vadă atunci când pășea, foarte puțin, începutul unor coapse fragede, pufoase, despre care Pribeagu a gândit imediat că ar trebui să fie material de făcut
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
zile în care Cristi și alți amici de- ai săi au venit îngrijorați să-l vegheze și să-l roage să termine cu sporturile extreme. Nu simt niciun fel de rău sau „gol“ la stomac. Sunt perfect conștient, simt cum alunec în aer și... aștept deschiderea parașutei... E o senzație de neînchipuit ! Niciun zgomot, cât de mic, nu tulbură maiestuoasa tăcere a oceanului de azur. Ar trebui pana unui D’Annunzio ca să poată descrie întreaga frumusețe și poezie a acestei fantastice
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
În acei ani de Început al stalinismului cu Încă vreo câteva sute de „oițe sociale” de pe Întinsul noii Republici Populare, un fel de „carne de tun” a istoriei „recente”, o carne fragedă, orice s-ar zice, victime pasive și care alunecau spre marginalizare și ratare socială cu acea privire umedă și vag mirată a unor animale Împinse spre tăiere, pe mari benzi rulante. Spuneam mai sus că nu a fost o formă a ghinionului, ci chiar apariția sa, deși atunci, pentru
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
vreme un atu al lui Ceaușescu. Discursul naționalist este maniera cea mai simplă și mai ieftină de a-i ține pe oameni uniți și de a-i face să uite necazurile „prozaice“ ale vieții. Cam peste tot regimurile comuniste au alunecat dinspre internaționalism spre naționalism, dar puține au mers atât de departe ca În România. S-au lăsat atrași până și intelectuali de formație veche, care au văzut În naționalism o revanșă față de umilitorul antinaționalism prosovietic al anilor ’50. Extremele păreau
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
a descris-o Dickens pe la 1840! Schimbare de direcție În 1964: cultura rusească Încetează să mai fie superioară celorlalte, limba rusă Își pierde monopolul, fiind retrogradată În sistemul liceal ca simplă limbă la alegere, alături de franceză, engleză și germană (și alunecând treptat Într-o poziție inferioară englezei și francezei). Traducerile din rusește se rarefiază, se traduce tot mai mult din literaturile occidentale, inclusiv lucrări recente: ficțiune, istorie, știință (desigur, alese cu grijă, la nevoie cenzurate, și Însoțite de studii introductive destinate
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
confuz și ambiguu din punct de vedere sexual, și toate chefurile la care se împleticea și toate drogurile pe care le consuma și toate fetele și băieții cu care făcea sex și toți prietenii pe care-i observa pasiv cum alunecă în adicție, prostituție și crasă apatie; zilele treceau într-o goană nebună prin cluburile de pe litoral, cu blonde superbe în decapotabile scânteietoare, cu mințile făcute praf de Nembutal; nopțile se măcinau în camerele pentru VIP-uri din cluburile selecte sau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
o facultate ficțională) în plină eră Reagan a anilor ‛80. Îi putem urmări cum colindă dintr-o orgie în alta, dintr-un pat străin într-altul, iar textul cataloghează toate drogurile devorate, toate categoriile de alcool îngurgitate, cât de ușor alunecă ei în avorturi și chiuleală și crasă apatie, aparent un fel de condamnare a, o Doamne, mai nimic, dar în acel moment al carierei mele le-aș fi putut oferi editorilor notițele mele din anul doi după un curs despre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
am avut subit sentimental că petrecerea era pe punctual de a scăpa de sub control. Ceva în mine s-a prăbușit, explodând - un moment de disperare pură, aproape viscerală - aveam nevoie de încă o linie. Am scrutat din nou mulțimea. Jay alunecase în sfera celebrităților - soția mea și David Duchovny -, iar Robby dispăruse. Așa că am urcat pe scările impozante, curbate, la primul etaj, să verific dormitorul lui Sarah - folosindu-mă de o așa zisă investigație a cazului Terby, scuza pentru o nouă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
rezerve (unde mi-am lăsat teancul cu Informatorii, punându-l pe locul inscripționat „Gratis, cu legitimație de student“), toată lumea arăta de parcă ar fi ieșit dintr-un catalog de modă foarte șic, Abercrombie and Fitch. Totul era extrem de atrăgător și am alunecat din nou în trecut, în anii petrecuți la Camden. De fapt întregul campus - atmosfera, poziția căminelor, arhitectura clădirilor principale - îmi amintea de Camden, deși aici era vorba de un mic colegiu foarte scump de la capătul lumii. - Ce ‛aci, dom’ Ellis
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
există nici un studiu care să susțină superioritatea căsătoriei. M-am lăsat în genunchi până am ajuns să mă uit între pulpele ei desfăcute. I-am băgat mâna pe sub rochie, simțindu-i inelul buricului în mijlocul stomacului catifelat, bronzat. Mâna mi-a alunecat mai jos, în jurul coapselor. Mica adâncitură de la baza coloanei, chiar deasupra fundului - am masat gropița aceea foarte delicat, cu mișcări circulare, apoi mâna s-a deplasat spre locul unde fesele se întâlnesc cu șoldurile. Mâinile mele au început să se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
umilit“. După care reclama se termina. Atât. O văzusem de nenumărate ori și tot nu înțelegeam ce vrea să spună sau ce vrea să vândă. Robby stătea aplecat de umeri și puloverul Hilfiger legat în jurul taliei i se desfăcu și alunecă pe mochetă în timp ce se ridica din pat întinzându-se. Pe perna lui era o carte pentru adolescenți Ce a fost Pîmântul altădată. Fiul meu avea unsprezece ani și un portofel Prada și un petic de pirat Stussy și o manșetă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
câmp astă-noapte. Am pășit peste o lespede joasă de beton și acum ne aflam acolo unde fusese piatra de mormânt și unde cineva săpase o groapă (scenariul meu cel mai opimist). I-am arătat brazda neagră și cleioasă pe care alunecasem și care acum se întindea din locul unde fusese piatra până aproape de lespedea de beton, unde se sfârșea brusc. Grădinarul lăsă jos mașina de frunze și își scoase șapca, ștergându-și sudoarea de pe frunte. Coama neagră de pământ lucea în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
care se jucau undeva în vecini - strigătele lor de surpriză și dezamăgire asociate cu viața - m-au calmat pe moment, iar Xanax-ul mi-a sporit fluxul sanguin într-atât încât puteam inspira și expira fără să mă doară pieptul. - Am alunecat pe chestia asta azi-noapte, am zis în cele din urmă, apoi am adăugat, înainte de a mă putea controla: Ce a făcut-o? - Ce a făcut-o? întrebă el. Păi e un fel de mâzgă lipicioasă. Grădinarul făcu o pauză. Aș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
vom pierde. Nu poți să înțelegi asta? - Nadine, haide, trebuie să-l găsim pe Mitch... M-a prins din nou de braț, mâinile ei agățându-se de manșeta hainei mele. Răsufla greu. - Îi vom pierde dacă nu facem cev... Visul aluneca vertiginos în direcția opusă, rescriindu-se. Încercam s-o ridic pe Nadine de pe banca de granit, dar ea se trăgea înapoi cu toată forța. Și dintr-odată strigă: „Dă-mi drumul!“ și se smulse de tot. Stăteam acolo, răsuflând și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
de dureroasă încât mi-a împietrit inima. Am șters din memorie totul despre acea perioadă, în afară de senzația de nisip rece la picioarele mele și elicele ventilatorului care huruia deasupra mea în camera de hotel - restul dat uitării. Apoi ochii îmi alunecară spre un perete pe care tata agățase copertele înrămate ale revistelor în care apărusem. Iar pe alt perete se vedeau (și mai trist) fotografii de-ale mele tăiate din diverse ziare. În acest moment a trebuit să mă predau cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
străjuită de pini. Mașina ei nu va fi acolo. Vei rătăci prin parcare în căutarea ei, dar n-o vei găsi nicicum (pentru că fusese dusă de la Orsic Motel și părăsită undeva) și atunci îți vor asuda palmele care astfel vor aluneca de pe volan. Luna va fi o oglindă care va reflecta tot ce se înalță deasupra, iar mirosul de frunze arse va invada aerul în timp ce vei reflecta asupra zilei care a trecut mult prea rapid. Vei parca în locul ei vacant și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]