8,717 matches
-
alungată de tatăl cu porniri incestuoase umblă prin lume în chip de mort viu: „un diavol, strigoi ce-o fi, un vampir, că merge mereu c-un coșciug în cap”. Cererea fetei însăși este la fel de bizară ca premoniția morții din basmele antologate de Ovidiu Bârlea, dar ea vine, în ambele cazuri, din conștientizarea traseului inițiatic: „Vă rog să tăieț’ aicea cu drujba, să-mi tăiați patru blăni. Faceți-mi un coșciug să pot să-l bag în cap, nu să mă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
să mă bag în el. Să-l bag așa pe cap în jos. Ș-aicea, zice,-mi lăsaț’ ca un fel de geam de fereastră, să văd eu pă unde merg cu coșciugu-n cap”. Atât „masca” facială a fecioarei din basmul cules în Păuleasa, Argeș, cât și acest „obrazar” lemnos conțin un indiciu al perioadei de recluziune impusă de debutul menstrei (în civilizațiile arhaice), moment existențial pregnant inițiatic: „chiar faptul de a fi zărită de cineva era primejdios pentru colectivitate, o
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
lumească (pâine, soare, vin). Finalul cântecului devine o încercare de oprire a trecerii, prin urarea vântului, considerat în credințele populare o divinitate pe care nu trebuie niciodată să o superi. Textul citat duce până în vremuri imemoriale detaliul inițiatic surprins în basmul din Păuleasca, Argeș, și demonstrează, o dată în plus, coincidența simbolică a celor două etape existențiale. În lipsa acestor asocieri, fereastra coșciugului din cap poate fi lesne ignorată, ca având rol utilitar. Studiul lui Petru Caraman asupra Porților monumentale ale României l-
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ignorată, ca având rol utilitar. Studiul lui Petru Caraman asupra Porților monumentale ale României l-a condus pe Ion H. Ciubotaru la concluzia că originea sicrielor cu ferestre se află în înmormântarea suspendată, pe care o descoperim, de asemenea, în basme: „...o năsălie din mlădițe de brad și saschiu, în care amestecară și flori frumoase, și așezară moarta deasupra”, „.lăsară trupul neînsuflețit și nestricat să se legene în aer liber, la umbra frunzișului verde și în cântecul păsărilor pădurii”. Și în
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
dispărutul să primească în continuare lumina solară, sufletul tânjind după tot binele fizic cunoscut. Similitudinile dintre practicile funebre arhaice și scenariul inițiatic dovedesc limpede că statutul neofitului se identifică în mare măsură cu identitatea dalbului călător, în imaginarul tradițional românesc. Basmele vin, așadar, să completeze investi¬gațiile de teren cu informații stilizate în filigranul textului, care are avantajul de a fi fost imortalizat când civilizația încă își mai moșea puterile distrugătoare de arhaic. În basmul Cu „Păpușica Licărea” cripta pentru fata
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
dalbului călător, în imaginarul tradițional românesc. Basmele vin, așadar, să completeze investi¬gațiile de teren cu informații stilizate în filigranul textului, care are avantajul de a fi fost imortalizat când civilizația încă își mai moșea puterile distrugătoare de arhaic. În basmul Cu „Păpușica Licărea” cripta pentru fata de măritat are dimensiunile unei biserici împrejmuite cu ziduri de piatră la fel de înalte precum construcția. Doar fecioara poate pătrunde în interior și separarea ei de părinți are proporțiile inițiatice ale smulgerii din familie, resimțită
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
medicale, sarcina are 40 de săptămâni). Perioada purificării prin izolare este încheiată de mama vitregă a Naramzei (maternitatea malefică în plan contingent), care devine un monstru inițiator prin provocarea suferinței inițiatice. Un alt termen ritual caracteristic desăvârșirii este prezent în basmul Cu Florea, 3 ani fiind aici necesari transmutației fetei în ipostaza specifică a florii: „Apoi după ce petrșce vo tri ai d’e zîle, fata i-m pămînt. Crșșt’e-o flore d’in mormîntu fșt’ii, mîndră flore, da n-
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ei socială , trei ani trăiește în Pădurea Neagră și fecioara acuzată pe nedrept, după încheierea acestei perioade ea este descoperită de feciorul de împărat, viitorul mire. În mod surprinzător, mireasa de pe celălalt tărâm respectă și ea canoanele inițiatice. Într-un basm cules de Ovidiu Bârlea în Racșa, Satu Mare, tărâmul de nicăieri are dimensiunile iadului creștin, iar mama Mămonului (i.e. a zmeilor) refuză să își dea fiica cea mai mică (a 101-a) eroului. Pe ea „o bagă-nt-o ladă de fier ș-ncuișt
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
o vrut a cred’e. Ș-apîi pun’e cătunușag pîngă tătă curt’ea lui tă cît’e douătri rînduri ș-înarmaț cu mitraliere, cu tăt fșliu. - Poț pun’e - ice - cît îi vrș - zîce - pi tă nu mă ai” (Mara - Maramureș). Basmul Cionușotca îmbină motivul răpirii cu cel al leagănului de mătase, care separă fecioara de pământ: „... cine a venit și i-a furat prima fată și i-a dus-o tomna pă-naltul ceriului, într-un leagăn de mătase” (Scheiu de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
o categorie de lucruri în care se consideră că sălășluiește un principiu supranatural”. Traseul inițiatic pe verticală face din simbolul primei vârste umane un echivalent al copacului cosmic pe care urcă flăcăul până în sacru. Recluziunea ia o formă lemnoasă, în basmele în care tatăl își amenință incestuos fiica, clasificate de Lazăr Șăineanu sub numele Peaud’Ane Viziunea arhaică percepe o echivalență între existența arboricolă și cea umană, mai mult chiar, viața copacului devine un model superlativ pentru trecerea prin lume: „Să
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Șăineanu sub numele Peaud’Ane Viziunea arhaică percepe o echivalență între existența arboricolă și cea umană, mai mult chiar, viața copacului devine un model superlativ pentru trecerea prin lume: „Să trăiți,/ Sămbătrâniți/ Ca un măr,/ Ca un păr”. Într-un basm din Fărcașele, Olt, ajutorul miraculos vine de la o entitate integrată dendrolatric. Informatorul dă ulterior date despre „arapul sălbatic”: „Esteun copac vechi, cine știe cum își are scorbura. El sta-n scorbura aia, - acolo. Sta...Nu-l ploua, nu-l ningea”. Din perspectiva
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cât și cu strămoșul, ambii constituind depozitare de energii magice, fertile. Omul de lemn în care intră fata popii a cu stem o camuflează integral, existența ei este dovedită uzând același registru specific spiritelor, pe care l-am văzut în basmul Florea. Ca și fecioara - floare, ea iese din ipostaza izolantă doar noaptea, pentru a se hrăni. Cea de-a doua circumscriere în dimensiunea arboricolă este o haină de lemn. Menirea ei este să acopere frumusețea și bogăția fetei izgonite, pentru
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
izolantă doar noaptea, pentru a se hrăni. Cea de-a doua circumscriere în dimensiunea arboricolă este o haină de lemn. Menirea ei este să acopere frumusețea și bogăția fetei izgonite, pentru inducerea stării rituale de anulare a identității umane. Un basm din Scheiu de Sus, Dâmbovița, redă, prin antroponimul ales de neofit, abandonul în regnul vegetal: „Și sî roagă fata dă oameni să-i facă un rând de haine dă lemn. O-ntreabă oamenii că cum o cheamă? - Lemnișoara”. Într-o
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
o nouă fază inițiatică. Tărâmul infernal în care fecioara își face ucenicia este populat de zmei sau, într-o ipostază mai apropiată de mundan, de tâlhari. Pasivitatea cu care ea se supune recluziunii are aceeași justificare ca anticiparea morții în basmele culese de Ovidiu Bârlea. Fata conștientizează traseul inițiatic și îl îndeplinește după datele rituale: „ - Ei, eu sunt fata împăratului cutare, m-a răpit zmeul și m-a adus aici, de e vai de mine ce viață chinuită duc, dar ce
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
fără dor. Șezătoarea a fost analizată ca reminiscență a cetei feminine, obscura inițiere a fetelor găsind aici unele indicii revelatoare, cum este vârsta primirii în șezătoare: „.. .se intra la aproximativ 13 ani, adică la vârsta fiziologică a pubertății feminine”. În basmul Naramzei, infuzarea cu sacru este totală, fata devine consangvina fiarelor de dincolo de lume, provocând un schimb de energii în dublu sens: ea preia puteri miraculoase de la „frații” săi și, din casa mitică, zmeii sunt „umanizați” de legătura afectivă cu nubila
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
fata devine consangvina fiarelor de dincolo de lume, provocând un schimb de energii în dublu sens: ea preia puteri miraculoase de la „frații” săi și, din casa mitică, zmeii sunt „umanizați” de legătura afectivă cu nubila pământeană. Scenariul inițiatic apare și în basmul Mama cea rea, cules „dincolo de muntele Marmore”. Cunoscut mai ales sub numele Alba ca zăpada, basmul tip AT 709 are în spațiul românesc o viziune diferită asupra tărâmului sacru. Persephona cea harnică nu întâlnește la noi pitici, ci zmei sau
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
preia puteri miraculoase de la „frații” săi și, din casa mitică, zmeii sunt „umanizați” de legătura afectivă cu nubila pământeană. Scenariul inițiatic apare și în basmul Mama cea rea, cules „dincolo de muntele Marmore”. Cunoscut mai ales sub numele Alba ca zăpada, basmul tip AT 709 are în spațiul românesc o viziune diferită asupra tărâmului sacru. Persephona cea harnică nu întâlnește la noi pitici, ci zmei sau tâlhari, cum este basmul Oglinda fermecată din colecția fraților Schott . Intrarea în infern este aici evidentă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cules „dincolo de muntele Marmore”. Cunoscut mai ales sub numele Alba ca zăpada, basmul tip AT 709 are în spațiul românesc o viziune diferită asupra tărâmului sacru. Persephona cea harnică nu întâlnește la noi pitici, ci zmei sau tâlhari, cum este basmul Oglinda fermecată din colecția fraților Schott . Intrarea în infern este aici evidentă prin sălașul ritual pentru etapa retragerii din lume. Tâlharii locuiesc într-o peșteră, într-o peșteră este închisă și fata care a încălcat interdicția camerei oprite, în basmul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
basmul Oglinda fermecată din colecția fraților Schott . Intrarea în infern este aici evidentă prin sălașul ritual pentru etapa retragerii din lume. Tâlharii locuiesc într-o peșteră, într-o peșteră este închisă și fata care a încălcat interdicția camerei oprite, în basmul Mama zidită de vie221. Recurența acestui spațiu geologic în scenariul inițiatic adâncește simbolistica întoarcerii ob ovo: „Grota e considerată de către folclor drept matrice universală și se înrudește cu marile simboluri ale maturizării și intimității, ca oul, crisalida și mormântul”. Fecioara
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
scenariul inițiatic adâncește simbolistica întoarcerii ob ovo: „Grota e considerată de către folclor drept matrice universală și se înrudește cu marile simboluri ale maturizării și intimității, ca oul, crisalida și mormântul”. Fecioara Maria, ca ipostază recentă a maestrului inițiator (într-un basm din antologia Pop-Reteganul o zână scoate fiica frumoasă din planul uman), adaugă recluziunii și tabuul vorbirii. Fata neofit va avea voie să grăiască numai după încheierea suferinței inițiatice, ca semn al penitenței totale. Denumită „interdicția lăudăroșeniei” de către V. I. Propp
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
de sub piatra care a protejat-o de lumină are rol ritual postliminar, de agregare la lumea socială infuzată cu fertilitate prin revenirea fetei sălbatice (i.e. care a aflat tainele lumii neaccesibile). Hainele fine, prețioase sunt proprii fetei de împărat din basme, ca ipostază socială supremă. Mătasea apare din nou, ca element al statutului superior, în componența ibrișinului. Atunci când recluziunea include moartea aflată de comunitate, fata inițiată refuză întoarcerea în planul social, din cauza statutului ei superior: „Dacă mă-ntorc îndărăt lampărățîia noastră
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
nu este bine să torci noaptea, torcătoarele nu trebuie să se apropie primăvara de stâne ca să nu se stranguleze mieii în pântecele oilor, iar „pentru femeile unor sate din Basarabia torsul simboliza destinul propriei vieți, fusul încărcat înseamnă viață lungă”. Basmele păstrează coordonatele rituale pentru ocupația feminină. Fiicele izolate ale împăratului „...coseau de nouă ani la o floare p-o basma fără să fi ieșit vreodată din casă, că nu le lăsa tat-său din pricină că știa că zmeii le puseseră gând
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
și șederea în sacru. Atunci când nu cos în argea sau în turn, fetele în pragul căsătoriei fac o: „.groapă mai adâncă-n bordei acolo și ș-au pus opaiețu în mijlocu gropii și cuseau” (Fărcașele - Olt). O variantă a acestui basm, culeasă în aceeași localitate, face din cusutul în adâncuri un refugiu necesar pentru continuarea meșteșugului, în timpuri prohibitive de lumină artificială. Momentul acesta, de acumulare maximă a puterilor germinative (și de valorificare a lor prin mânuirea firului), este momentul conștientizării
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
trebuie/ Nice oi și nice boi”. O astfel de năframă a lumii nu poate fi cuprinsă în valori profane, și nici înstrăinată de cuplul inițiat. Țesutul devine o probă inițiatică, prin nefirescul executării lui în Fata din icoană, variantă a basmului AT 706, în care intențiile incestuoase ale tatălui provocau fetei retragerea în materia lemnoasă. Dorința lui nefirească se manifestă prin solicitarea unei țesături discontinue: „- Ioti-am adus un sul sî-l țăș’.Cum sî-l țăs? O zâs cî: - Țăș’ un cot, laș
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
poate fi desăvârșită, fiindcă trebuie să parcurgă mai întâi o mutație ontologică. În absența cufundării în mit, fecioarele nu pot crea o lume bine legată și palma de pânză nețesută va fi completată odată cu recunoașterea statutului superior. Pentru Ileana din basmul Toarceți, fete, c-a murit Baba Cloanța torsul seamănă cu o probă imposibilă care crește exponențial, în decursul celor trei încercări. Cânepa și inul din saci vor fi prelucrate de însăși Baba Cloanța, al cărei ajutor năzdrăvan duce la căsătoria
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]