7,377 matches
-
lunei cu-o bardă groasă-n mînă... Și pînă-n ziuă urlă dulăii de la stînă. Amar de cine intră prin ramurile dese A codrului de moarte! Sărmanul, dacă iese, El pare-un strigoi palid zărit ca printr-un vis, Ce caută cărarea mormîntului deschis... Acolo-i cuibul spaimei și adăpostul urei. Grui-SÎnger, ucigașul, e regele pădurei!” Este imaginea haosului vegetal, cea mai puternică sub raport liric pe care a dat-o Alecsandri. Haosul este conceput ca un spațiu de Întunecimi fără margini
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Grui-SÎnger, ucigașul, e regele pădurei!” Este imaginea haosului vegetal, cea mai puternică sub raport liric pe care a dat-o Alecsandri. Haosul este conceput ca un spațiu de Întunecimi fără margini: „de negru Întuneric, adînc fără hotare”. Un spațiu de cărări „nestrăbătute”, de obiecte crescute Într-o sumbră umiditate. Codrul fără viață poate fi citit și ca o imagine a labirintului: o formă specială a haosului. Un labirint vegetal peste care stăpînește Grui-SÎnger, crudul Minotaur. Începutul poemului anunță intrarea În acest
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Codrul fără viață poate fi citit și ca o imagine a labirintului: o formă specială a haosului. Un labirint vegetal peste care stăpînește Grui-SÎnger, crudul Minotaur. Începutul poemului anunță intrarea În acest spațiu provocator: „În cea pădure veche, grozavă infernală, Cărarea-i Încîlcită și umbra e mortală, Și arbori, stînci, prăpăstii și oricare făptură Iau forme uriașe prin negura cea sură, Aspecturi fioroase de pajuri, de balauri, De zmei culcați pe dîmburi, de șerpi ascunși În găuri, De toate-acele feare povestice
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
cîte-o spînzurătoare Și stîncile, fantasme pleșuve, mute, oarbe Deschid largi, negre peșteri menite de a soarbe În umbra lor adîncă și de misteruri plină Pe omu-mpins de soartă a pere din lumină.” Pădure obscură, stînci, peșteri ca niște imense ventuze, cărări Întortocheate, neguri groase - iată o suită de figuri ale fricii, elemente (cum zice Bachelard) ale unei mitologii imediate. O mitologic a terorii, un peisaj al coșmarului, al haosului primordial. Stînca, despre care același Bachelard spune (În La terre et les
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
aminte de locul acel de pustietate Dătător de liniștire inimilor Întristate. Copacii cei cu mărime, apele răsunătoare La vaiete, la suspinuri, cu jele răspunzătoare, Acei stîlpi de foc cu pară prin verdeață mișcătoare Închipuind focul nostru din dragoste cu-nfocare, Cărările cele strîmpte de pîndă și de tîlnirc, Unde-ți furam cîte-o gură supt a crengilor dosîre, În sfîrșit, locul cel tainic, de fericirea cea mare, Unde, În genunchi, la poale-ți, spre asfințitul de soare, CÎștigînd prin rugăminte scumpa ta
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Unde, În genunchi, la poale-ți, spre asfințitul de soare, CÎștigînd prin rugăminte scumpa ta făgăduință, Ți-am dat ceriul chezășie de o vecinică credință.” Spațiul liric conachian iese mai limpede din această evocare: loc tainic Într-un decor grandios; cărări strimte, locuri de pîndă și, În fine, sacralizarea amorului: Îndrăgostitul stă În genunchi la poalele ibovnicei și depune jurămîntul de vasalitate. Primește În schimb făgăduita, investitura (Iată-mă-s lipsit de tine). Aceleași elemente le aflăm În Scrisoare către Zulnia
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
muntenesc, iute și colorat, stil de petrecere În durere, de rîs În plîns cum! zice Nichita Stănescu, un prețuitor al acestui gen de lirism: „Luniță luminătoare Și stele strălucitoare, Luminați mai cu tărie Scumpa mea călătorie. Dați lumină Înfocată PÎn cărarea-ntunecată. Să văz drumul d-a mă duce La iubita mea cea dulce, Carea tristă și deșteaptă Cu dor mare mă așteaptă, Ca să ajung cît mai tare, Să-mi dea dulce sărutare.” Prin Anton Pann muza poeziei erotice românești coboară
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
multă atenție. După intermezzo-ul critic, în care literatura autohtonă e analizată din unghi sociologic, apare din nou în prim-plan Bizu, acum în ipostaza de purtător de cuvânt auctorial, și nu de "agronom". Eroul lovinescian se plimbă pe aceleași cărări, în peisajul binecunoscut, care (știm deja) adoarme conștiința și mângâie sufletul ca un narcotic plăcut. Atmosfera e însă dinamizată de apariția unui factor neprevăzut un grup de vilegiaturiști (oameni neancorați în peisaj) ce aduc lui Bizu vestea senzațională că un
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
coțofana Fără ocupație A adus o veste n goana Și-a făcut senzație.\ Cică-n munte, la povarna, Plopii și rasurile Spun că vine-un vânt de iarnă Răscolind pădurile Și-auzind din depărtare Vocea lui tiranica Toți ciulinii pe cărare Fug, cuprinși de panică..... Toamnă Cântec de toamnă de Cornelia Moldoveanu de Nicolae Scurtescu Rând pe rând, podoaba toamnei A-nceput ca să se ducă; S-a dus pruna brumărie, S-a uscat miezul de nucă; Frunza-n codru se rărește
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
o pasare și coase în fuioare de matase ale norilor țări lungi și lunecoase... Vine-o față și descoase tot ce pasărea lucrase și cu genele-i lucioase ninge flori de nea frumoase și apoi le prechimbă în raze argintând cărări și case... Iarnă Vine iarnă! Las să vie! O aștept cu bucurie. Chiar dacă va viscoli, Îmbrăcat bine voi fi: Cu căciulă și palton, Cu mănuși și cu șoșoni. Iarnă pe ulița de George Co[buc A-nceput de ieri să
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
y4.TIo/na, traducător * Eugen Jebeleanu - Un minunat strigăt de luptă și credință; * Dintre poeziile primite cu prilejul sărbătoririi a 75 de ani de la nașterea poetului: „Înăbușind un gând rebel Înainte de-a răzbate/Ar fi putut urma și el Cărări de mult umblateă/ Nepăsător cum ar fi fost De-a fraților durere,/ Ar fi căutat al vieții rost În vise și himere. (Ă)./ Din veac creștea spre el mereu/ Un murmur fără nume/ Zadarnic lanțul lung și greu Cerca să
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Drapelul patriei mele are trei culori. Când particip la întreceri sportive internaționale, eu flutur cu mândrie steagul românesc. L-am purtat și la concursul de gimnastică. Sportivii celebri ajung renumiți peste mări și țări. PITICII Șapte pitici vin/vine pe cărare. Ei aduce/aduc multe ciuperci. Le-au cules/culege cu grijă pentru Albă-ca-Zăpada. Vor să-i facă/face o surpriză. Ea îi așteptăm/așteaptă cu nerăbdare în căsuța din pădure. Toți se vor/va bucura. 1. Citește și corectează greșelile
Caietul primei vacante by MARIA BOZ [Corola-publishinghouse/Science/484_a_776]
-
munții! spune Cosmin. În curând vom ajunge la Chei. Ne așteaptă stâncile golașe. -Bun găsit, munte! 1. Unește cuvintele din prima coloană cu cuvinte potrivite din a doua coloană: pădure mare școlar urs autocar păpuși munți ghiozdan valuri șosele fetițe cărări 2. Alcătuiește trei propoziții despre anotimpul vara: 3. Care sunt anotimpurile anului? ÎN TABĂRĂ Georgeta a sosit joi în tabără la Năvodari. Abia aștepta să vadă marea. A ieșit împreună cu colegii la plajă. -Ce mulți copii! s-a mirat ea
Caietul primei vacante by MARIA BOZ [Corola-publishinghouse/Science/484_a_776]
-
curajul de a o accepta așa necunoscută și nestrivită de explicațiile realității imediate. Admirație față de ce se vede și față de ce se simte. Aici și așa le conduce regizorul privirea spectatorilor și-i convinge să-l urmeze în explorarea nebănuitelor cărări ale minții și sufletului omenesc (care conțin bidimensionalitatea și-o fac să pălească). Lumina și muzicalitatea spectacolului, pauzele, accentele marcate prin obiecte aparent aleatorii, dar încarcate aici cu sensuri noi și variate, diversitatea nuanțelor jocului actoricesc, umbra candelabrului mereu nobil
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
atenția că, indiferent de religia căreia îi este subordonată, rugăciunea poate conecta ființa umană la ierarhiile celeste numai dacă individul reușește să se implice în actul respectiv cu integralitate și autentică devoțiune. Rostită detașat, mecanic, cu mintea transportată pe alte cărări, mai mult sau mai puțin cotidiene, valențele transfiguratoare ale rugăciunii sunt regretabil amputate. O investigație condusă de American Academy of Family Physicians (2001), semnalează că 96% dintre medicii de familie americani susțin rolul major pe care credința și speranța îl
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
frumoase forme geometrice. Se va observa, Însă, că, odată parcul terminat și dat În folosință, oamenii care trec prin el În drum spre serviciu sau pentru relaxare („consumatorii”) vor Înceta În câteva zile să respecte traseul aleilor și vor bate cărări sau scurtături peste gazon, alegând trasee mai convenabile decât cele descrise geometric. 2. Pentru a evita acest rezultat, arhitectul poate Încerca să studieze atent situația, Încercând să estimeze comportamentul așteptat, și să prevadă dinainte patternurile care vor fi alese de
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
arhitectul poate amâna construcția aleilor pentru o fază ulterioară a procesului de construcție. El va inaugura parcul fără nici o alee, permițând consumatorilor să circule liber peste gazon. După o săptămână sau două, el va urmări pe unde s-au stabilizat cărările și traseele trecătorilor și le va betona, ridicându-le la „rangul” de alei oficiale. Rezultatul acestei a treia alegeri va fi un parc curat, cu gazonul intact și În care oamenii au pe unde merge fără să treacă prin noroi
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
și postmodernitate / 33 1.2.1.2. Dimensiuni ale globalizării / 37 1.2.1.3. Fețele globalizării / 40 1.2.2. Revoluția ca formă de schimbare socială / 42 1.3. Schimbarea socială: transformări în România postcomunistă / 46 1.3.1. Cărările postcomunismului românesc / 46 1.3.2. Călători pe cărările postcomunismului. Studiu de caz: "societatea pesimistă" / 54 1.3.2.1. Ce sunt optimismul și pesimismul? / 55 1.3.2.2. Este paharul românilor pe jumătate plin sau pe jumătate gol
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
globalizării / 37 1.2.1.3. Fețele globalizării / 40 1.2.2. Revoluția ca formă de schimbare socială / 42 1.3. Schimbarea socială: transformări în România postcomunistă / 46 1.3.1. Cărările postcomunismului românesc / 46 1.3.2. Călători pe cărările postcomunismului. Studiu de caz: "societatea pesimistă" / 54 1.3.2.1. Ce sunt optimismul și pesimismul? / 55 1.3.2.2. Este paharul românilor pe jumătate plin sau pe jumătate gol? / 57 1.3.2.3. Cine sunt pesimiștii și
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Reiterăm că scopul acestei incursiuni este doar de a aduce lumină asupra tabloului în care vom analiza identitatea socioculturală (la tinerii români); cu alte cuvinte, imaginea pe care o construim va fi departe de a fi completă. 1.3.1. Cărările postcomunismului românesc Postcomunismul românesc nu e ferit de cel din alte state est-europene. Poate doar faptul că a durat mai mult până am ajuns la statutul actual 17 face ca situația să pară oarecum diferită. Altfel, procesele de reformă au
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
din postcomunism a adus, mai încet sau mai repede, mai devreme sau mai târziu, mai greu sau mai ușor, un "mai bine". Rămâne să vedem în continuare ce s-a întâmplat la nivelul resurselor morale. 1.3.2. Călători pe cărările postcomunismului. Studiu de caz: "societatea pesimistă" Revoluția nu a generat modificări numai la nivelul resurselor structurale (instituții, infrastructură ș.a.), ci și la nivelul resurselor morale. Optimismul, încrederea, satisfacția față de viață sunt indicatori ai "sănătății psihice" nu doar la nivel individual
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
cîteva ore, cu epoleții schimbați, armata e cu noi!, castelul scapă de furia gloatei, (stră)bunele fantome se întorc mirate (după o jumătate de secol) din păduri, (re)iau totul în stăpînire. Și, uite, nu e nici anul de cînd cărările spre încoace erau gîtuite: staiii! nu e voie!, o luai pe altă cărare, pe alt versant, staiii! înapoi!, cei doi pîrîți faraoni își însușiseră (și) munții, staiii! nu! doar atît, să fi zărit de departe marele turn, doar atît, nu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
gloatei, (stră)bunele fantome se întorc mirate (după o jumătate de secol) din păduri, (re)iau totul în stăpînire. Și, uite, nu e nici anul de cînd cărările spre încoace erau gîtuite: staiii! nu e voie!, o luai pe altă cărare, pe alt versant, staiii! înapoi!, cei doi pîrîți faraoni își însușiseră (și) munții, staiii! nu! doar atît, să fi zărit de departe marele turn, doar atît, nu! înapoi!, helicopterul căpcăun zgîriind cerul nevinovat al Sinaiei, frig și frică, nu e
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cîte-un impuls. E ora cinci jumătate. Vorbește Clinton. 21 iulie Mai ies o dată pe la unsprezece jumătate. Luna bate razant pe cupola Fundației și totul alunecă-n somn. N-aș putea adormi. O iau pe lîngă Voievozi și m-afund în cărarea ce duce-n Gane. În fundac, mă opresc. El, cu păr lung, în coadă, o ține îmbrățișat pe la spate. Ce îmbrățișat! O gîtuie. O fi doar joc, înscenarea unei nebunii adolescentine. Da' de unde: fata începe să se zbată tot mai
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Păsării paradisului, probabil mîrîituri breslașe (cum altfel!), comentarii scrise-audio-video, apărînd încă și acum, după două luni de la închidere. Să fiu serios! Evenimentul anului a fost retrospectiva Baba. Augustul senior al picturii care, după expoziție, a și plecat grăbit, pe neștiutele cărări elizee a ținut să-și rostească pînă la capăt ambiția de a picta singular, de a nu vedea, filosofic-orgolios, ce-i în jur, în jurul bîntuit de isteriile căutărilor fără sfîrșit, oferind șirurilor neîntrerupte de vizitatori din toate ținuturile spectacolul facinant
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]