8,340 matches
-
față de restul zilelor anului când, oricum, este destul de mare (depinde de Sfânt și de situație). În afară de zilele unor sfinți mai sunt zile din an când rugăciunile noastre au mai multă putere către Dumnezeu și către Puterile Cerești (când spun Puteri Cerești mă refer și în mod special la Preasfânta Născătoare de Dumnezeu). Și anume: în zilele Crăciunului când aniversăm Nașterea Domnului nostru Iisus Hristos, de Revelion (în noaptea de 31 decembrie spre 1 ianuarie), în Ajun de Bobotează și de Bobotează
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
chiar în zilele noastre și alții un Mărăcină devinit Ronsard, Elena Văcăresci,Brâncuș, Cioran, Eugen Ioneso Mircea Eliade și alții. La începutul secolului al șaselea în Arabia domina o religie idolatră, asemănătoare aceleia a veschilore persani, care se închinau aștrilor cerești. În anul 571, la Mecca venea pe lume Mahomet și tot aici, la vârsta de 40 de ani se proclama superior lui Hristos, în măsura în care, Hristos îi fusese lui Moise. Ducând o vie activitate, a adunat, încetul cu încetul, un mare
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
mai avea nici el mult de trăit, atunci i-a sosit un ajutor cu totul neașteptat. O tânără fată s-a apropiat de oștenii căzuți, în acea clipă de mare primejdie. Ea purta vestminte țărănești, dar era de o frumusețe cerească și avea un aer de mare nobleșe. Aceasta nu era alta decât Angelica, prințesa Cathaysiei. Redobândind acel inel minunat, după cum v-am mai povestit, Angelica se simtea mândră de puterea lui și a început a călători singură fără frică, dar
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
șeful cel mare de la centru pentru consultări. Așa că... - Atunci invită-l la mine și dumneata dă drumul oamenilor pe azi. Mâine la opt toată lumea să fie la posturi, bine? - Bine, dom’le inginer, o zi liberă e ca o mană cerească... - Hai, hai, lasă... Numai să nu fie la bodegă, mâine avem multă treabă. - Dom’ inginer, mai omorâm și noi cele ofuri... - Oful cel mare abia începe, maistre Pricop, nici nu știi ce probleme ne așteaptă cu noul contract...!? Ne vedem
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
trup, după cum voiește; și fiecărei semințe îi dă un trup al ei. 39. Nu orice trup este la fel; ci altul este trupul oamenilor, altul este trupul dobitoacelor, altul este trupul păsărilor, altul al peștilor. 40. Tot așa, sunt trupuri cerești și trupuri pămîntești; dar alta este strălucirea trupurilor cerești, și alta a trupurilor pămîntești. 41. Alta este strălucirea soarelui, alta strălucirea lunii, și alta este strălucirea stelelor; chiar o stea se deosebește în strălucire de altă stea. 42. Așa este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85036_a_85823]
-
trup al ei. 39. Nu orice trup este la fel; ci altul este trupul oamenilor, altul este trupul dobitoacelor, altul este trupul păsărilor, altul al peștilor. 40. Tot așa, sunt trupuri cerești și trupuri pămîntești; dar alta este strălucirea trupurilor cerești, și alta a trupurilor pămîntești. 41. Alta este strălucirea soarelui, alta strălucirea lunii, și alta este strălucirea stelelor; chiar o stea se deosebește în strălucire de altă stea. 42. Așa este și învierea morților: trupul este semănat în putrezire, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85036_a_85823]
-
nu ce este duhovnicesc, ci ce este firesc; ce este duhovnicesc, vine pe urmă. 47. Omul dintîi este din pămînt, pămîntesc; omul al doilea este din cer. 48. Cum este cel pămîntesc, așa sunt și cei pămîntești; cum este Cel ceresc, așa sunt și cei cerești. 49. Și după cum am purtat chipul celui pămîntesc, tot așa vom purta și chipul Celui ceresc. 50. Ce spun eu, fraților, este că nu pot carnea și sîngele să moștenească Împărăția lui Dumnezeu și că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85036_a_85823]
-
ce este firesc; ce este duhovnicesc, vine pe urmă. 47. Omul dintîi este din pămînt, pămîntesc; omul al doilea este din cer. 48. Cum este cel pămîntesc, așa sunt și cei pămîntești; cum este Cel ceresc, așa sunt și cei cerești. 49. Și după cum am purtat chipul celui pămîntesc, tot așa vom purta și chipul Celui ceresc. 50. Ce spun eu, fraților, este că nu pot carnea și sîngele să moștenească Împărăția lui Dumnezeu și că putrezirea nu poate moșteni neputrezirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85036_a_85823]
-
omul al doilea este din cer. 48. Cum este cel pămîntesc, așa sunt și cei pămîntești; cum este Cel ceresc, așa sunt și cei cerești. 49. Și după cum am purtat chipul celui pămîntesc, tot așa vom purta și chipul Celui ceresc. 50. Ce spun eu, fraților, este că nu pot carnea și sîngele să moștenească Împărăția lui Dumnezeu și că putrezirea nu poate moșteni neputrezirea. 51. Iată, vă spun o taină: nu vom adormi toți, dar toți vom fi schimbați 52
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85036_a_85823]
-
pe care semnatara volumului și truditoarea realizării lui, Ioana I. Larco, le înscrie pe pagina interioară a coperții-față, și a cărei prezentare atenționează lectorii asupra valorii volumului și a atmosferei spirituale ce-l străbate: Mulțumiri, Mulțumiri aduc mai întâi Tatălui Ceresc, că am apărut pe această planetă și în acest colț de lume atât de încercat de multiplele suferințe trupești și sufletești. Aduc mulțumiri părinților și bunicilor mei care m-au crescut și îndrumat pentru viață, precum și dascălilor din toate etapele
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
-l cântam la 10 Mai și la toate serbările școlare și din care mi-a rămas și mie în memorie strofa a doua, ale cărei versuri, prin ubicuitatea și eternitatea lor corespund cu armonia lor muzicală: “Trăiască patria cât soarele ceresc, rai vesel pământesc cum nu e-n nicio țară” (versul ultim nesigur) Aș mai aduce slavă muzicii din refren pentru altitudinea ei spirituală. Între multele și interesantele documente pe care semnatara volumului și naratorul le- au așezat în partea a
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
în acele vremi și ne vom bucura și aici , și dincolo, lângă ei, de rugăciunile lor și de slujbele de pomenire ale Bisericii. Prin jertfa noastră ne vom găti sălaș lângă cei pe care i-am iubit, în casa Părintelui ceresc. Bine este a fi frații împreună, scrie Sfântul Prooroc David; ni se cuvine și nouă a fi împreună iarăși, acum când zilele noastre s-au scurtat și rămânem tot mai puțini și tot mai singuri. Prin jertfa pe care o
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
proslăvească, însă câți sunt cei ce s-au sfințit pe aceste lespezi de piatră și doresc în continuare să fie sub platoșa smereniei, numai Arhiereul Cel Veșnic, Hristos Domnul îi știe, căci i-a primit pe toți în Slava cea cerească, întru bucuria cea negrăită care nu se va lua de la ei. Dacă în prima parte a lucrării ne vom hrăni inimile cu bucuriile sfinte ce încălzesc privirile și sufletele tuturor pelerinilor și vizitatorilor, în partea a doua a lucrării am
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
chipuri la întărirea și înflorirea mănăstirii lor. Unii și-au încrustat urma pe papirusul vremii, alții și-au trecut sub tăcere ostenelile lor. Și unii și alții au înscrise în Cărți de aur numele lor în Veșnicele Lăcașuri ale Tatălui Ceresc. Mulți călugări de la Secu s-au făcut ctitori de cultură și civilizație prin munca lor. O parte dintre ei, cu ani în urmă, au tradus din limbile clasice, slavona și elina, cărțile de ritual și de învățătură, care pe atunci
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
Sfinților și pe cărarea împlinirilor duhovnicești de pe valea pârâului Secu. S-au adunat anii și amintirile când am pășit pentru întâia dată pe drumul acesta care a intrat în Pateric și istorie. Părinții de altădată s-au dus la Părintele Ceresc. În locul lor s-au așezat întru nevoință ucenici mai tineri cu dorul după Împărăția Cerurilor. Orice întoarcere în ținutul Neamțului cum este și aceasta din preajma Sfântului Ierarh Varlaam aduce sufletului ostenit bucurie duhovnicească și speranță în lupta războiului nevăzut. Recunoscător
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
Arhidiacon Ioan Ivan, la împlinirea celor 90 de ani de viață. Emoționați și mișcați de sfintele amintiri din anii de școală la Seminarul Teologic Neamț, am purces și la o călătorie duhovnicească pe Valea Secului și ne-am închinat Tatălui Ceresc în oaza Mănăstirii Secu. Am întâlnit aici înnoirea spre slava lui Dumnezeu a acestei Sfinte Mănăstiri, umplută de căldură duhovnicească de vrednicii părinți. Pr. Marin Gheorghescu Protopop de Roman Pr. Pavel Postolachi - Protopop de Pașcani Pr. Ungureanu Eugen - Pașcani * Admiră
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
opera arhitecturală a acestui sfânt lăcaș, de așezarea ei pitorească în inima Carpaților și de sfintele odoare pe care le adăpostește, expresie a ortodoxismului românesc și a măiestriei creatorilor anonimi. Prof. Dr. Florin Bucescu 10 octombrie 2001 Cu binecuvântarea Tatălui Ceresc, a Mântuitorului lumii, Iisus Hristos, a Sfântului Duh, a Maicii Domnului, împreună cu cei doisprezece Apostoli, a tuturor sfinților, îngerilor și a tuturor puterilor cerești, eu păcătosul, am ajuns aici la Sfânta Mănăstire Secu în data de 10 octombrie 2001, și
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
românesc și a măiestriei creatorilor anonimi. Prof. Dr. Florin Bucescu 10 octombrie 2001 Cu binecuvântarea Tatălui Ceresc, a Mântuitorului lumii, Iisus Hristos, a Sfântului Duh, a Maicii Domnului, împreună cu cei doisprezece Apostoli, a tuturor sfinților, îngerilor și a tuturor puterilor cerești, eu păcătosul, am ajuns aici la Sfânta Mănăstire Secu în data de 10 octombrie 2001, și am simțit lucrarea Sfintei Treimi, sub oblăduirea Sfântului Ioan Botezătorul, patronul spiritual al acestei nestemate perle din șiragul neprețuit al sfintelor așezăminte bisericești, ale
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
l ucide și noi ținem ocheanul spre acea stea. Acum nu vedem nimic, abia peste o mie de ani am vedea ceea ce în steaua x se petrece astăzi. Pe de altă parte să ne-nchipuim că oameni din toți corpii cerești țin ocheanele îndreptate spre noi, unii mai aproape, alții mai departe. Și Cezar azi cade de mâna lui Brutus. Cei // din Lună ar vedea astăzi, cei mai de departe mâni, și mai departe poimîni... văile Universului peste o mie de
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
sale urzite cu fir și cu mătase. Răspondenția sa o are cu ceriul, la care gândurile sale îl {EminescuOpXV 579} poartă neîncetat. Nu are nici o dorire de lucrurile acestei viețe, pentru că o cunoaște deșartă; nici ohtează făr' numai pentru cele cerești la care-și hotărăște toate dorințele sale; și, în scurt, așteaptă moartea făr-a o dori și făr-a se teme de dânsa. PENTRU VIN Cu adevărat, că zama viței este un adipoton împrotiva mîhniciunei și strugurii ei sunt cele mai bune
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
viitorul, i-a rugat pe preoți să-l lase să coboare în subteran, iar lor li s-a făcut milă și i-au îngăduit... Acolo, bărbatul a căzut într-un somn magic: a văzut corabia sacră a zeiței străbătând bolta cerească, iar glasul ei i-a spus să-și alunge spaima din suflet, fiindcă împotriva dușmanilor mare e puterea lui Isis, Stăpâna cu nenumărate nume... Gajus vru să-l întrebe dacă tatăl lui, care îi spusese acele povestiri, trăia, și unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
urmă, când puterea lui încă nu se consolidase, cineva îl întrebase râzând cum puteau astrele să influențeze acțiunile oamenilor. Iar el răspunsese: „Ești prost dacă ai impresia că nu acționează asupra ta, care ești mic, legăturile dintre miile de corpuri cerești misterioase care merg pe deasupra capului tău, când trecerea unui singur corp, Luna, mișcă prin maree tot adâncul mării, de aici până la Coloanele lui Hercule“. După o oră, Tiberius ieșea de la terme, urca și se ducea să se întindă în exedra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
între ei, găsiră un candidat nobil: Servius Sulpicius Galba, care în acele zile se afla la Roma. Cu câteva luni înainte, când se întâlnise cu Împăratul pe malul fluviului Rhenus, nimeni n-ar fi putut să citească într-un horoscopus ceresc sau să audă de la oracolul vreunui templu că Împăratul urma să fie ucis curând și că senatorii, ca să atragă legiunile de partea lor, aveau să-i ofere puterea lui Servius Galba. Galba însă refuză să preia puterea într-un chip
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
și visele”, deși altminteri au „ceva sacadat, mecanic, de robot”. „Nu știu cine în literatura universală a simțit mai puternic dorul de a se elibera de gravitație”, adaugă exaltat Sorescu, remarcînd nevoia personajului Stamate de a „fecunda misterul” prin contrabalansarea atracției legilor cerești. Autorul subliniază, de asemenea, „chintesențializarea” romanescă a „paginilor bizare”, caracterul lor „mitologic” și „tragic”, de fabule perverse, antievoluționismul (v. oamenii care „se urcă în maimuță, abrutizați și scîrbiți de evoluție”) și misoginismul, precizînd — nu fără subtilitate — că „toți eroii urmuzieni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
motiv, că, nu știa nimeni că ei urmează să înnopteze aici, cu atâta bănăret asupra lor. Și s-au culcat. Și au adormit. Când s-a pornit furtuna, el visa. Dar ce visa? Parcă ajunsese în rai. Acolo,în fața tatălui ceresc, dădea socoteală despre ce vor face cu atâta amar de bani. Asta, visa,el. Ea,însă? Azvârlise, ditamai sac cu bani, pe spinare, și, pe-aici ți-e drumul, spre casa fetei celei mari, căreia, el, nu vroise să-i
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]