7,937 matches
-
voalat... Nuditatea și contactul sexual sunt tabuuri pe ecran. Doar sărutul poate fi sugerat sau înfățișat în imagini, în măsura strictă în care respectă morala și bunele moravuri. În 1922, sub presiunea ligilor și a asociațiilor pentru ocrotirea familiei, cenzorii cinematografului hollywoodian decretează că un sărut nu trebuie să ocupe mai mult de 2,15 metri de peliculă (în jur de trei secunde), care să includă toate etapele, de la surâs până la separarea finală. În 1933, companiile americane și-au organizat propria
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
noi ecuații a sexelor, dobândind ca atare și mai multă forță. Acestui ideal al marii iubiri, simbolizat prin sărut, îi corespund noi modele feminine și masculine, puse și ele în circulație de către cea de-a șaptea artă. La începuturile sale, cinematograful moștenise desigur marile arhetipuri tradiționale. Până în anii '20, vor triumfa pe ecran vampele nimicitoare Theda Bara de pildă, o adevărată diavoliță distrugătoare de căsnicii, întruchipare a păcatului cărnii și reprezentările victoriene Mary Pickford, Lillian Gish, care dezarmează cu puritatea lor
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Bab nu are un prieten, și nici nu flirtează constant. Însă are o viață imaginară foarte intensă. Ca atâtea alte fete tinere, Bab "aleargă după himere și urzește vise cât e ziua de lungă". Imaginarul colectiv, întreținut de literatură și cinematograf, îi alimentează fanteziile. Legenda lui Tristan și a Isoldei, romanul La răscruce de vânturi, ca și atât de controversatul Diable au corps al lui Raymond Radiguet sau Le Blé en herbe de Colette o obsedează. Când citește aceste opere, "îi
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
învârte în jurul mașinii, "totul se face cu mașina". Fără ea, își este cu neputință să stabilești o întâlnire cu o fată, să te duci s-o iei de la college și s-o aduci într-un state-drive in, acel tip de cinematograf în aer liber, tipic Statelor Unite. Mai mult decât un mijloc de locomoție, mașina este de asemenea o marcă exterioară de bogăție, și prin urmare o armă de seducție. În celebrul film American Graffiti cronica unei nopți de vară din 1962
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
promovează un alt ideal de femeie, cu forme voluptoase, mortală, senzuală și, desigur, adulteră. Cenzura hollywoodiană se relaxează, iar după îndelunga fascinație pentru săruturi, America își îngăduie să viseze la decolteurile adânci, taliile delicate și șoldurile ispititoare ale noilor vedete. Cinematograful american din perioada Războiului Rece abundă în desuuri fierbinți: corsetul care face talia de viespe, portjartierul și sutienul decupat purtate de staruri precum Ava Gardner, Jane Russel, Rita Hayworth sau Elizabeth Taylor 164. Se înmulțesc în filme chiar și scenele
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
acum înainte cu referire la bombele atomice sau teroriste care explodează fără contenire în aceste timpuri zbuciumate "bombe sexy". În Franța, televiziunea nu cunoscuse încă decât o înflorire moderată, dar starurile și sex-simbolurile invadează deja revistele pentru femei și ecranele cinematografelor. În fiecare an, sute de milioane de spectatori se înghesuie în sălile întunecate pentru a admira aceste bombe pe care le exportă America și care, într-un mod chiar mai percutant decât psihanaliza, dinamitează o sumedenie de convenții. Pentru zânele
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
mătăsoase și plăcute la atingere, în jupoanele lor negre, în sutienele lor cu bretele late, cu coafura abia deranjată, cu machiajul întotdeauna intact, cu gura întredeschisă și privirile scânteind de depravare, de inocență sau de dorințe nicicând potolite, mereu refulate..". Cinematograful francez nu se lasă nici el mai prejos. Cine nu-și amintește de Brigitte Bardot și de extraordinara ei transformare, din fata cuminte de familie bună, din mititica neastâmpărată din Cette sacrée gamine în exploziva bombă sexy din Et Dieu créa
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Începând din anii '50, pe lângă autonomie, tinerii capătă de asemenea o cultură a lor. O cultură care nu mai este socio-familială, ci internațională, o cultură a "modernității dezrădăcinate"177. Fiecare națiune își păstrează particularitățile sale, însă tinerii occidentali dobândesc, grație cinematografului, radioului, televiziunii, muzicii, din ce în ce mai multe referințe comune. În anii '50-'60, tinerii francezi sunt înnebuniți după Bécaud sau Brassens, dar apoi devin pasionați de yé-yé. Însă ei privesc în același timp și spre tinerii din America ori din Anglia și
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
să strângă și să frământe carnea aceea așa delicată. Dar vai! Convins că ține în mână "un sân drăguț și cald", nu pipăise de fapt decât brațul durduliu al partenerei sale, așa cum îl lămurește amicul său Oscie la ieșirea de la cinematograf. Ce confuzie! Și ce gafă! Ne putem închipui cât de descumpănit se simțise tânărul, mai ales în fața tovarășului său, care își atinsese ținta și care mângâiase sânii partenerei sale pe toată durata filmului. Hermie se simte atât de rușinat, atât
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
deveniți hippies, și importată din Statele Unite aflate și ele în plină revoluție sexuală face mulți adepți. Aspirația către o sexualitate liberă, experiențele psihedelice, expansivitatea conștiinței provocate de LSD, dragostea pentru muzică, viața în colectivitate federalizează o parte a tineretului. La cinematograf se joacă Ultimul tango la Paris (1972) și Emmanuelle (1974). Legea urmează mișcării, liberalizându-se considerabil: în anii '70, avortul este legalizat, adulterul nu mai este privit ca o încălcare gravă, divorțul este mai puțin dramatic și mai lesne de
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
de seducție pe care îl reprezintă agățatul, ca și cele pe care ni le rezervă anul 2000 și noul mileniu, ar fi necesară o altă carte. Aici se află într-adevăr una dintre bogățiile istoriei. Ca și romanul, teatrul sau cinematograful, ea nu se poate lipsi de decor, de un spațiu-timp numai al ei. Ca și acestea, ea aduce în scenă personaje care, de-a lungul evenimentelor, își joacă rolul sau își aruncă măștile. Ca și acestea, abundă în intrigi, aventuri
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
putea beneficia rapid de tratament medical. Poate să călătorească singură, dar asta numai pentru că își ia întotdeauna cu ea telefonul mobil, ceea ce o liniștește, pentru că poate apela oricînd numerele de urgență. Chiar și așa, evită băncile aglomerate, mall-urile și cinematografele, fiindcă se teme că nu poate scăpa. Iar fără telefonul mobil nu pleacă niciodată de acasă. Istoricul personal și psihiatric Inițial, i s-au administrat beta-blocante, pentru o așa-numită inimă iritabilă. Medicul de familie i-a prescris în ultimii
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
pentru ambele persoane. Ceea ce diferă sînt convingerile fiecăruia. De aceea, consecințele emoționale și comportamentale sînt, de asemenea, diferite. Astfel, multe persoane care suferă de tulburări de panică și agorafobie recunosc că răspunsurile lor emoționale la diferite situații (de exemplu, la cinematograf sau la o plimbare cu barca) se deosebesc de ale celor din jur, deoarece individul care suferă de tulburare de panică etichetează astfel de situații drept amenințătoare sau periculoase și de aceea se simte anxios. Este important să înțelegeți că
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
posibilă intrare în atenția celorlalți pot, de asemenea, să declanșeze anxietatea (de exemplu, statul la rînd, folosirea transportului în comun, a toaletelor publice, utilizarea telefonului cînd sînt alții în jur, mîncatul sau băutul în public, locurile aglomerate precum magazinele sau cinematografele). Cei mai mulți pacienți cu fobie socială nu se tem de o singură situație (Turner și Beidel, 1989; Manuzza et al., 1995). Clasificare, subtipuri și relația cu tulburarea de personalitate evitantă Fobia socială a fost relativ recent recunoscută ca o unitate de
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
stat, cu caracter neeconomic"46. În această accepțiune, noțiunea de instituții de stat ar include și organele puterii, administrației, justiției, procuraturii. În sens restrâns, noțiunea desemnează mai ales o activitate social-culturală cu caracter neeconomic, finanțată de bugetul statului (școlile, teatrul, cinematograful, unități sanitare, activități sportive). Dominant în literatură și practică este sensul restrâns, întrucât sensul larg ar crea unele confuzii, cel puțin în privința organelor de stat, care, având în vedere competența lor, nu ar putea fi calificate, în același timp și
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
libertatea de a primi sau de a comunica informații, ori idei fără ingerința autorităților publice și fără a se lua în considerare frontierele. Nimic nu împiedică, însă, statul de a institui un regim de autorizații pentru întreprinderile de radiodifuziune, de cinematograf sau de televiziune. Desigur, exercițiul acestei libertăți comportă obligații și răspunderi care presupun anumite formalități, condiții, restricții sau sancțiuni prevăzute de lege. Acestea constituie într-o societate democratică, măsuri necesare pentru "securitatea națională, integritatea teritorială sau siguranța publică, apărarea ordinii
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
Repetarea războiului conduce societățile moderne la disperare și plictis, devenite fenomene de masă. Reflecția lui Fondane în ceea ce privește legătura dintre creația estetică și modernitatea tehnică se bazează pe activitățile sale de scenarist din timpul exilului său în Franța, apoi în Argentina. "Cinematograful există în funcție de un lucru de care nu poate fi despărțit și care îi conferă o forță teribilă și îi oferă un loc aparte scrie Fondane este vorba de plictis, imensul plictis care devoră bătrînul ficat al societăților contemporane. Mult mai
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
care îi conferă o forță teribilă și îi oferă un loc aparte scrie Fondane este vorba de plictis, imensul plictis care devoră bătrînul ficat al societăților contemporane. Mult mai tînăr decît cei doi mari precursori ai săi, ziarul și music-hall-ul, cinematograful a avut șansa de a se naște chiar în momentul catastrofal în care omul a început să înțeleagă că totul era pentru vecie pierdut. În consecință, nu era deloc momentul să fii liber. Mulțimile moderne voiau pîine și cinema: un
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
al Americii, stîrnind un sentiment de care, în cuvintele lui Ronald Reagan, ar trebui cu toții să fim mîndri. Cu zece ani în urmă, după prăbușirea Saigonului și suferințele provocate de scandalul Watergate, publicul ar fi rîs de Rambo în sălile cinematografelor. Starea de spirit de atunci era puternic antirăzboinică, astăzi însă situația este total schimbată." (People, 8 iulie 1985) Pe de altă parte, veteranii din Vietnam au protestat peste tot în țară împotriva filmului, susținînd că oferă o imagine distorsionată atît
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
8 iulie 1985) Pe de altă parte, veteranii din Vietnam au protestat peste tot în țară împotriva filmului, susținînd că oferă o imagine distorsionată atît a americanilor, cît și a vietnamezilor, promovînd în același timp violența și au manifestat în fața cinematografelor la care rula filmul. Rambo a devenit totuși o figură majoră în cultura populară și comercială, făcînd să explodeze piața de desfacere a posterelor, nasturilor și a însemnelor autocolante aplicate pe automobile. Pînă pe la jumătatea verii, "se vînduseră mai mult
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
la acea vreme sfîșiat de război, filmul "a depășit toate recordurile de box-office... 20.000 de persoane au vizionat filmul în ziua premierei... au izbucnit lupte între cei care stăteau la coadă pentru bilet și chiar răniri ușoare cînd patronii cinematografului au pus capăt accesului în sală. Mai mulți ofițeri și soldați din Armata Salvadorului au început să poarte același tip de eșarfă la gît și bentiță în jurul frunții ca și vînjosul Rambo, cel cu pieptul gol." (2 august 1985) Filmul
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
un fenomen de identificare în jurul figurii sale21. Rambo a devenit strîns legat și de politica internațională și de contradicțiile Războiului Rece. O publicație sovietică oficială a atacat filmul și a concluzionat: "Rambo nu este singurul film de acest fel. În cinematografele americane rulează de cîțiva ani creații similare. Mulți alți observatori sînt siliți să admită că acest film servește altor scopuri acela de a influența opinia publică în favoarea aventurilor militare, în particular a celor în Nicaragua. Chiar Stallone a recunoscut într-
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și Rambo, a oferit modele pentru procesul de identificare a publicului cu eroul filmului și a contribuit la promovarea militarismului și conservatorismului. Time a relatat următoarele: "Portretul aureolat de glorie al vieții în aviație i-a determinat pe proprietarii de cinematografe din orașe precum Detroit și Los Angeles să ceară Aviației Militare să pună afișe pentru recrutare la intrarea în sălile unde rula Top Gun pentru înrolarea tineretului intoxicat de fantasmagoriile hollywoodiene" (24 noiembrie 1986). Mai tîrziu, s-a relatat că
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
publicului din ultima perioadă. Publicul pur și simplu începe să urle în momentul în care personajul John Rambo interpretat de domnul Stallone este torturat. Apoi ovaționează continuu cînd acesta hotărăște să se răzbune" (New York Times, 30 mai 1985). Și: "În cinematograful Loop's United Artists am fost martorul ovațiilor care au însoțit scena unui măcel care i-ar fi făcut pe romani să se simtă jenați" (Chicago Tribune din 12 iunie 1985). Pe măsură ce vara înainta, reacțiile publicului entuziast păreau să sporească
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Artists am fost martorul ovațiilor care au însoțit scena unui măcel care i-ar fi făcut pe romani să se simtă jenați" (Chicago Tribune din 12 iunie 1985). Pe măsură ce vara înainta, reacțiile publicului entuziast păreau să sporească în intensitate: "În cinematografe, tineri plini de entuziasm sar în picioare scandînd "USA, USA", în vreme ce Johnny Rambo mai trimite un grup de dușmani pe lumea cealaltă" (Reuters Ltd., 27 iulie 1985). Dimpotrivă, criticii liberali au contabilizat scenele de violență și au atacat filmul. 17
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]