7,741 matches
-
speculând oportunitățile cadrului instituțional și activând „rețeaua de partid”. Analiza de rețea socială indică faptul că această gestionare, ineficientă pentru cetățean, a banilor publici este efectul unui comportament rațional al membrilor PSD. Primul obiectiv al studiului constă În prezentarea ansamblului conceptual ce definește conținutul analizei de rețea și al teoriei schimbului În rețea. Al doilea obiectiv constă Într-un demers demonstrativ al cărui obiect este acela de a arăta În ce măsură teoria schimbului În rețea poate fi folosită ca metodă de analiză
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
de schimb În funcție de cantitatea de putere concentrată la nivelul pozițiilor de rețea pe care le ocupă; 2. care sunt variațiile În comportamentul actorilor unei rețele de schimb, atunci când sunt modificate regulile de schimb și, implicit, stimulentele de schimb. 1. Cadrul conceptual general. Elemente ale analizei rețelelor socialetc "1. Cadrul conceptual general. Elemente ale analizei rețelelor sociale" Extrem de rar folosită În proiectele de cercetare românești, analiza de rețea socială este o metodă de analiză extrem de utilă În investigarea diferitelor clase de fenomene
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
pozițiilor de rețea pe care le ocupă; 2. care sunt variațiile În comportamentul actorilor unei rețele de schimb, atunci când sunt modificate regulile de schimb și, implicit, stimulentele de schimb. 1. Cadrul conceptual general. Elemente ale analizei rețelelor socialetc "1. Cadrul conceptual general. Elemente ale analizei rețelelor sociale" Extrem de rar folosită În proiectele de cercetare românești, analiza de rețea socială este o metodă de analiză extrem de utilă În investigarea diferitelor clase de fenomene și probleme sociale. Înainte de utilizarea analizei de rețea sociale
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
de mai sus). Analiza de rețea, pe de altă parte, este Înrădăcinată În observația empirică potrivit căreia modelele de interacțiune a actorilor pot fi privite drept rețele. Rețeaua de schimb poate fi evaluată În relație cu următorul set de constante conceptuale (vezi exemplul nr. 2): a) un set de actori noduri (indivizii, grupurile, ansamblurile agregate de indivizi etc. care participă la relațiile de schimb); b) o distribuție de resurse valorizate Între actori; c) pentru fiecare actor există un set de oportunități
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
M.J. (1984), „Environmental Boundary Spanning and Information Processing Effects on Organizational Performance”, The Academy of Management Journal, vol. XXVII, nr. 2. Emerson, R.M. (1962), „Power-dependence relations”, American Sociology Review, vol. XXVII, nr. 1. Freeman, L. (1979), „Centrality in Social Networks: Conceptual Clarification”, Social Networks, nr. 2. Ford, J.D.; Slocum, J.W. Jr. (1977), „Size, Technology, Environment and the Structure of Organizations”, The Academy of Management Review, vol. II, nr. 4. Galaskiewicz, J. (1985), „Interorganizational Relations”, The Academy of Management Review, Annual
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
Ea este însă asociată cu o concepție referitoare la drepturile omului, iar această concepție poate fi juridică (desigur), filosofică, sociologică, etică, după cum poate fi politică sau economică. Neînțelegerile, uneori voite, apar datorită faptului că nu se face distincție între nivelul conceptual și cel normativ, acesta din urmă fiind, în mod evident, juridic. Din complexitatea abordărilor se trage concluzia că și drepturile omului au o natură complexă (ceea ce este adevărat). Dar, spre exemplu, marea poate face obiectul de studiu pentru biologie, zoologie
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
și al energiei. Uniunea trebuie să fie pregătită să-și asume responsabilitatea pentru securitatea și stabilitatea globală. Reflecții asupra conceptului de identitate națională și a conceptului de identitate europeană Prof. univ. dr. DUMITRA POPESCU* Summary The study deals with the conceptual analysis of the national identity and European identity, beginning with certain relevant definitions of such terms as: nation, national, nationality, nationalism, as well as of the philosofical meaning of the national identity. The authoress, refferring to the similarities (as well
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
pentru ratificare. Tratatul a fost ratificat pe 17 decembrie de către Ungaria astfel că Ungaria, devine primul stat membru care a ratificat tratatul de reformă, marcând începutul celei de-a doua faze în procesul de încheiere a acestui tratat. 2. Analiza conceptuală a identității naționale și a identității europene Într-o succintă analiză conceptuală pe care ne propunem să o realizăm, pornim de la câteva definiții pe care le apreciem ca relevante. Ne vom referi mai întâi la termenul "națiune", ținând seama de
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
că Ungaria, devine primul stat membru care a ratificat tratatul de reformă, marcând începutul celei de-a doua faze în procesul de încheiere a acestui tratat. 2. Analiza conceptuală a identității naționale și a identității europene Într-o succintă analiză conceptuală pe care ne propunem să o realizăm, pornim de la câteva definiții pe care le apreciem ca relevante. Ne vom referi mai întâi la termenul "națiune", ținând seama de faptul că națiunea este considerată baza organizării statale actuale. Națiunea a apărut
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Comisiei8 Cartea verde privind modernizarea dreptului muncii, Comunicarea asupra flexisecurității, ca și Comunicarea privind rezultatul consultării publice se constituie într-un corpus de orientări idei, reguli și chiar principii asupra cărora ne vom opri în cele ce urmează. 2. Clarificări conceptuale În aceste documente ale Uniunii Europene, ca și în altele cum sunt cele ale O.C.D.E.9 se utilizează o serie de concepte noi, insuficient clarificate, nici de doctrină și nici de practica reglementărilor legale. 2.1. Relația de muncă
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
comportamentului ideal, ci, măi degrab], un cod de interpretare a semnificațiilor acțiunilor. De asemenea și foarte important, cunoașterea comun] a legilor și obiceiurilor creeaz] aștept]ri legate de consecințele și reacțiile legate de acțiuni care iau forma unei h]rți conceptuale multidimensionale, dinamice și relativiste a posibilelor forme de relații. Alegând drumul corect în funcție de aceast] harț], indivizii pot interveni asupra relațiilor și le pot transforma. Nu vreau s] descriu în mod eronat legea și obiceiurile ca fiind un program de acțiune
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
varianta de discurs și de comportament aleas] este lipsit] de sens. Metodele mai recente de clasificare și de orientare a acțiunii (de exemplu, știința) pot genera posibilit]ți uimitoare, cum ar fi cea de a zbura. Deschiderea fâț] de schemele conceptuale mai noi caracterizeaz] spiritul tan]r, flexibil, în timp ce reticența și rigiditatea sunt specifice b]trâneții și morții inevitabile. În acest sens, Zhuang Tzi este de p]rere c] preferință omului pentru viat] și teama de moarte sunt consecințe ale ignorantei
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
O persoan] responsabil] ar trebui mai degrab] s] se conformeze unor asemenea reguli dăcât s] le submineze. Din acest motiv, societatea îi sancționeaz] pe cei care interpreteaz] lucrurile în mod greșit și fac noi distincții, sem]nând, astfel, o confuzie conceptual]. Metodă confucianist] str]veche bazat] pe ritualuri reprezint] unicul ghid de conduit]. Maeștrii au descris-o atât de explicit și generații nenum]rate au urmat-o cu succes. Ca urmare, alterarea ei ar duce la anarhie și dezastru în aceast
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s-a stins la puțin timp dup] moartea celui dintâi împ]rât. vii. Influență constant] a gândirii clasice La mijlocul Erei Întunecate, împ]rații din dinastia Han au declarat confucianismul că tao oficial. Budismul preluat din civilizația Indiei a adus elemente conceptuale de origine apusean]; aceste elemente au predominat în Chină mai ales în perioada Evului Mediu Timpuriu. Mai tarziu, pe fondul declinului budismului, a ap]rut o versiune mai nou] a teoriei lui Mencius. Doctrina confucianist] a suferit o serie de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
vedere că r]spuns și că m]sur] corectiv] la adresa teoriilor consecvențialiste frecvent discutate la mijlocul secolului. Deși în prim] instant] obiecțiile aduse consecințialismului au avut un caracter normativ, ulterior aceste nemulțumiri au servit drept fundament pentru dovedirea inconsistentei structurale și conceptuale a teoriei. Orice teorie care permite abordarea ființei umane într-o manier] asem]n]toare celei consecințialiste este, în opinia deontologic], o teorie care nu cunoaște cu adev]rât ceea ce reprezint] individul sau ceea ce înseamn] o acțiune greșit]. Întrucât caracterizarea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
simplu, lucrurile nu merg, reprezint] rareori un motiv pentru a nu susține aceste cauze, bineînțeles, în condițiile în care nu exist] alte motive profunde în spatele refuzului. Este necesar s] facem distincția între ceea ce poate fi numit] dezvoltare „real]” și convențiile conceptuale ale dezvolt]rii. În sens larg, dezvoltarea poate fi v]zut] drept un proces de schimbare socio-economic] care trebuie s] aib] loc. Acest lucru nu spune prea multe pan] în momentul în care se identific] procesele care trebuie s] aib
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de corectitudinea capitalismului și de câteva cazuri standard, scandaluri și dezastre, care subliniau partea cea mai urât] și mai iresponsabil] a lumii afacerilor. Etică afacerilor era un domeniu f]r] prea mare prestigiu în cadrul filosofiei clasice, f]r] o tem] conceptual] proprie. Era considerat] prea practic] pan] și pentru etică aplicat], iar pentru o lume filosofic] caracterizat] de abstracție și idei ale unor lumi posibile, etică afacerilor era mult prea preocupat] de vulgarul mijloc al schimburilor cotidiene - banii. Ins] chiar și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
putea s] exprime aceeași proprietate. Naturalismul semantic ar putea fi fals, dar naturalismul sintetizant ar putea fi adev]rât. Adic], propriet]țile morale ar putea fi identificate cu propriet]țile naturale prin intermediul cercet]rii empirice, măi degrab] decât prin analiza conceptual]. Astfel, autonomia semantic], pentru care cuvintele morale nu au același înțeles cu oricare altele, nu presupune autonomie ontologic] - unde propriet]țile morale nu sunt identice cu oricare altele. Mai mult chiar, argumentul (1) mai presupune c] orice vorbitor competent își
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
aceste concepte nu sunt întotdeauna transparente. Regulile c]rora li se supun, presupozițiile pe care le includ nu sunt lucruri de care suntem întotdeauna pe deplin conștienți. De aceea este posibil s] oferim o analiz] a unui cuvânt - o pan] conceptual] - care nu va fi evident] pentru toți vorbitorii competenți, chiar dac] într-un sens acea analiz] exprim] înțelesul cuvântului. (Altfel, „paradoxul analizei” ar exclude analize conceptuale folositoare.) Deci, am putea formulă o analiz] X a „binelui” astfel încât întrebarea: „Sunt lucrurile
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
conștienți. De aceea este posibil s] oferim o analiz] a unui cuvânt - o pan] conceptual] - care nu va fi evident] pentru toți vorbitorii competenți, chiar dac] într-un sens acea analiz] exprim] înțelesul cuvântului. (Altfel, „paradoxul analizei” ar exclude analize conceptuale folositoare.) Deci, am putea formulă o analiz] X a „binelui” astfel încât întrebarea: „Sunt lucrurile X bune?” s] r]mân] o intrebare deschis] (pe care un vorbitor competent ar putea s] o formuleze) chiar dac] X a expus înțelesul cuvântului „bine
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
situația se leag] de vreun scop pe care toate fiintele raționale s-ar putea s]-l accepte.) Dac] o astfel de analiz] X ar putea fi construit], „ceea ce este X este bun” ar fi o tautologie sau un adev]r conceptual privat de putere motivațional]. Dar acest lucru este irelevant, deoarece o astfel de propunere nu ar fi creat] pentru a comandă X sau a indica faptul c] X era cerut în vreun fel. Scopul ar fi mai degrab] exprimarea cerințelor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
c] cineva se cuvine s] fac] ceva, dar s] nu fie deloc dispus s] o fac]. Reversul acestei monede este, așa cum arăt] conjuncția „dar”, c] toți simțim c] exist] ceva greșit cu persoanele care fac astfel de afirmații, chiar ceva conceptual, nu doar moral, ceva ce nu ar exista, dac] externalismul și prescriptivismul ar fi corecte. Dac] cineva s-ar chinui s] afle ce s-ar cuveni s] fac], chinul ar lua sfârșit dac] ar ajunge s] considere r]spunsul la
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în ceea ce privește deprinderile cognitive, dezvoltarea moral] vine ca rezultat al dezvolt]rii psihologice. Deprinderile cognitive de refer], printre altele, la deprinderile de raționament caracteristice gândirii logice și abstracte, la capacitatea de imaginație, si la abilitatea de a se lansa în categorii conceptuale semnificative - animalele și nisipul într] în categorii morale diferite; r]nirea pur și simplu a unei persoane, lucru care poate fi f]cut din greșeal] și f]r] neglijent], difer] de r]nirea intenționat] a unei persoane. Așadar, ultima poate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
perfect sau a vreunui alt tip de cunosc]tor. Trebuie insistat asupra acestui punct pentru c] au existat mulți (cum ar fi Lucas, 1970) care au încercat s] atace doctrina determinismului și presupusele sale implicații etice, argumentând c] exist] obstacole conceptuale în calea prezicerii acțiunii umane, care sunt f]r] egal în cazul evenimentelor fizice că uraganele și orbitele sateliților. Ei concluzioneaz] c] a sugera faptul c] deciziile și acțiunile umane ar putea fi prezise este incoerent. Cu toate acestea, Goldman
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dublu rol. În primul rând, urmărim să schițăm cadrul teoretic al schimbării sociale identificând totodată o viziune de referință pentru analiza identității, ceea ce, altfel spus, înseamnă să ne poziționăm în câmpul mai larg a ceea ce Merton (1957) numește "mari scheme conceptuale", iar Ritzer (2003) "mari teorii" sociologice. Totodată, vom insista pe descrierea a două procese pe care le considerăm extrem de relevante pentru contextul în care se află societatea românească: globalizarea și revoluția. În al doilea rând, ne propunem să punctăm în
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]