8,264 matches
-
în Germania, Shikoku în Japonia, Kadamdzhai în Kirghizstan, Baia Sprie, Herja și Băiuț în România, Kremnica în Slovacia și Manhattan în SUA. Moleculele sulfurii de antimoniu formează lanțuri duble în direcția Axei - C, din cauza aceasta apare lungimea mare în comparație cu grosimea cristalelor și la fel această structură explică clivajul perfect al mineralului. Din punct de vedere economic mineralul are un conținut ridicat în antimoniu (cca. 71,4%.) Antimonul în natură în stare pură este foarte rar (0,00002% în scoarța terestră). In
Stibnit () [Corola-website/Science/308216_a_309545]
-
Scaunele și canapelele, toate de lemn de mahon și abanos, incrustate cu sidefuri și cu figuri de bronz poleit, erau îmbrăcate cu piele de Cordova. În toate odăile, policandre atârnate de tavanuri cu ghirlandele între uși și ferestre, toate de cristal de Veneția.” După moartea lui Românit (1834), clădirea a fost închiriată domnitorului Alexandru D. Ghica (1834-1842) care își stabilește aici „cancelaria” — un fel de birou de reclamații. În 1836, casa a fost cumpărată de stat și afectată inițial birourilor Curții
Palatul Romanit () [Corola-website/Science/307630_a_308959]
-
răspândit în natură ce face parte din categoria nemetalelor, fiind după diamant un element stabil datorită structurii simetrice de "C" cu o compoziție chimică de Carbon pur cristalizând hexagonal, rar romboedric sau fiind sub formă amorfă. ul are în structură cristale opace de culoare neagră, hexagonale, formă tabulară, solzoasă, sau bare. Luciul fiind metalic la formele cristaline și mat la agregatele amorfe. Duritatea pe scara Mohs este între 1 - 2, densitatea 2,1 - 2,3 având o urmă neagră cenușie. Denumirea
Grafit () [Corola-website/Science/306592_a_307921]
-
coxificarea (încălzirea sub un curent de aer la 3000 °C) a materialelor bogate în carbon, cum sunt cărbunele brun, antracitul, petrolul sau unele materiale sintetice, se produce o transformare a materialului amorf bogat în carbon în grafit policristalin. hexagonală a cristalelor de grafit]] În grafitul cristalin există o structură de straturi paralele (straturi bazale); aceste straturi au legături covalente hexagonale între atomi (o legătură stabilă), în schimb două straturi alăturate sunt legate între ele prin legături ionice (legături labile). Această modificare
Grafit () [Corola-website/Science/306592_a_307921]
-
nivelul de subrăcire (diferența dintre temperatura de început a răcirii și temperatura până la care se face răcirea), constituenți în afară de echilibru, cum ar fi sorbita, troostita, bainita și martensita. În cazul formării martensitei, datorită condițiilor formării ei, în material rămân întotdeauna cristale netransformate de austenită ("austenită" reziduală). Prin adăugarea de elemente de aliere, domeniul de existență al austenitei pure poate să sufere modificări considerabile. Nichelul și manganul stabilizează austenita, coborând temperatura de transformare eutectoidă. În cazul extrem austenita rămâne stabilă chiar și
Austenită () [Corola-website/Science/306603_a_307932]
-
națională e acceptată ca membră a Federației Internaționale a Societăților de Cruce Roșie și Semilună Roșie. Simbolurile descrise mai jos au două înțelesuri distincte. Pe de o parte, simbolurile vizuale ale Crucii Roșii, Semilunii Roșii, Leului și Soarelui Roșu și Cristalului Roșu servesc ca "semne protectoare" în conflictele armate, lucru definit în cadrul Convențiilor de la Geneva. Aceasta se numește "utilizare protectoare" a simbolurilor. Pe de altă parte, aceste simboluri sunt folosite ca semne distinctive de acele organizații care sunt parte a Mișcării
Mișcarea Internațională de Cruce Roșie și Semilună Roșie () [Corola-website/Science/306799_a_308128]
-
dintre cele 185 de societăți naționale recunoscute la nivel mondial. Datorită controversei legate de societatea națională din Israel, Magen David Adom și alte dispute, introducerea unui simbol de protecție adițional și neutru a fost pus în discuție mai mulți ani, Cristalul Roșu fiind cea mai populară propunere. Alte încercări au inclus Sri Lanka (1957) și India (1977) care au încercat să introducă o Svastică Roșie. De asemenea, societățile din Kazakhstan și Eritreea au încercat să folosească o combinație a Crucii și Semilunii
Mișcarea Internațională de Cruce Roșie și Semilună Roșie () [Corola-website/Science/306799_a_308128]
-
tuturor celor 192 de state semnatare. Guvernul elvețian a organizat o astfel de conferință care ar fi trebuit să aibă loc între 5 și 6 decembrie 2005 pentru a adopta un al treilea protocol la Convențiile de la Geneva pentru introducerea Cristalului Roșu ca simbol adițional cu statut egal cu Semiluna Roșie și Crucea Roșie. Conferința a fost amânată pentru data de 7 decembrie iar protocolul a fost adoptat. Din toate statele care au participat la conferință, 98 au votat pentru, 27
Mișcarea Internațională de Cruce Roșie și Semilună Roșie () [Corola-website/Science/306799_a_308128]
-
aderare a Israelului, ca stat independent, datează din 1948 și a fost reînnoită în fiecare an, CICR, sub presiunea țărilor din blocul arab-musulman a refuzat sistematic această aderare. La data de 22 iunie 2006 CICR a anunțat că a adoptat Cristalul Roșu ca emblemă adițională și a anunțat de asemenea recunoașterea Societății Palestiniene de Semilună Roșie (PRCS) și Societatea Națională Israeliană, Magen David Adom (MDA).. De menționat că recunoașterea simultană, ca "pachet" a acestor două organizații a fost deosebit de problematică deoarece
Mișcarea Internațională de Cruce Roșie și Semilună Roșie () [Corola-website/Science/306799_a_308128]
-
Marcasita este un mineral răspândit în natură face parte din categoria sulfurilor, având raportul sulf, metal de 1:1. Cristalizează în sistemul ortorombic, cu formula chimică FeS, apare mai frecvent sub formă rombica sau cristale prismatice, piramidale, dar și sub formă de concrețiuni radiale sau ca agregate. Culoarea diferită de la alb, galben până la cenușiu negru este definită de conținutul în alte metale. Cristalele idiomorfe apar sub forme tabulare, până la prisme scurte, frecvent apar și forme
Marcasită () [Corola-website/Science/307802_a_309131]
-
ortorombic, cu formula chimică FeS, apare mai frecvent sub formă rombica sau cristale prismatice, piramidale, dar și sub formă de concrețiuni radiale sau ca agregate. Culoarea diferită de la alb, galben până la cenușiu negru este definită de conținutul în alte metale. Cristalele idiomorfe apar sub forme tabulare, până la prisme scurte, frecvent apar și forme de cristale gemene sub formă lanceolată sau pieptene, pseudomorfoza este de asemenea frecventă între marcasită și pirotină. Din punct de vedere chimic marcasita este mai puțin stabilă ca
Marcasită () [Corola-website/Science/307802_a_309131]
-
piramidale, dar și sub formă de concrețiuni radiale sau ca agregate. Culoarea diferită de la alb, galben până la cenușiu negru este definită de conținutul în alte metale. Cristalele idiomorfe apar sub forme tabulare, până la prisme scurte, frecvent apar și forme de cristale gemene sub formă lanceolată sau pieptene, pseudomorfoza este de asemenea frecventă între marcasită și pirotină. Din punct de vedere chimic marcasita este mai puțin stabilă ca și pirita cu care se poate confunda ușor. Marcasita se poate descompune în decurs
Marcasită () [Corola-website/Science/307802_a_309131]
-
le are Creangă privind plecarea din Humulești înspre îndepărtatul Iași: „Ursul nu joacă de bună voie". Naratorul se folosește de această ocazie pentru a descrie lucrurile cele mai dragi lui în Humulești: peisajul („Ozana cea frumos curgătoare și limpede ca cristalul, în care se oglindește cu mâhnire Cetatea Neamțului de atâtea veacuri!”), familia și tovarășii, și obiceiurile locale legate de petreceri și dans. Planurile sale de a rămâne acasă sau de a se călugări sunt zădărnicite de mama sa Smaranda, care
Amintiri din copilărie () [Corola-website/Science/307831_a_309160]
-
ul este un fenomen de modificare a culorii anumitor cristale când sunt privite prin transparență din diferite direcții (sinonim: "policroism", termen care provine din limba greacă: "pléōn = mai multe, chros = culoare"). Astfel la Alexandrit se poate observa schimbarea culorii, care este verde la lumina zilei, și roșie la lumină artificială
Pleocroism () [Corola-website/Science/307951_a_309280]
-
Clasa cristalografică este un set de simetrii a geometriei tridimensionale a lui Euclid, cu ajutorul căreia se descrie simetria unui corp. În cristalografie există 32 de clase de cristalizare posibile, a căror precizare este importantă pentru descrierea spațială a cristalului respectiv. În fizica moleculară, aceste grupe de puncte de simetrie sunt indispensabile pentru reprezentarea spectroscopică a moleculei. Grupa de simetrie a unui corp este privită din punct de vedere matematic ca o mulțime a tuturor sistemelor de operații posibile. Astfel
Clasă cristalografică () [Corola-website/Science/307953_a_309282]
-
anume sistemul lui Carl Hermann și al lui Hermann-Mauguin, ambele fiind acceptate pe plan internațional. În fizica moleculară este acceptat sistemul de simboluri a lui Schoenflies. Nu toate simetriile axelor de rotire unei molecule pot fi aplicate în cazul unui cristal, lucru observat de Pierre Curie.
Clasă cristalografică () [Corola-website/Science/307953_a_309282]
-
ca și în cazul vâscozității mari a lavei. Datorită răcirii rapide, lava nu are timp să se cristalizeze, rezultând structura amorfă sticloasă. În cazul unei grosimi mai mari a stratului de lavă, se pot forma și texturi porfirice, după caz, cristale în masa rocii cu structură sticloasă. Roca poate, în anumite condiții, să se transforme, în perioadele geologice, din forma amorfă într-o formă porfirică cristalină. Mineralul are un conținut ridicat de silicați, care ating o concentrație de până la 70%. Peste
Obsidian () [Corola-website/Science/307962_a_309291]
-
000 de copii vândute în Spania, Bisbal se lansează în țările hispanice pentru a-și promova albumul, care urma să fie pus în vânzare acolo la 15 octombrie.În ianuarie 2003 primește premiul Amigo, ceremonia având loc la Palacio de Cristal de la Arganzuela din Madrid. La 31 octombrie a început primul său turneu în America,străbătând 12 țări și susținând 17 concerte în direct.În noiembrie s-a pus spre vânzare în Mexic o ediție specială a albumului „Corazón latino”. La
David Bisbal () [Corola-website/Science/308313_a_309642]
-
unită de craniu. Mandibula este, ca și vertebrele și arcurile branhiale, un element scheletic care are această structură datorită expunerii la intense tensiuni fizice și este acoperită de un strat de plăci subțiri de formă hexagonală numite "tesserae", compuse din cristale de săruri de calciu dispuse sub forma unui mozaic. Acestea conferă mandibulei o rezistență comparabilă cu cea a celor mai dure oase. În general, există doar un strat de "tesserae" la nivelul mandibulei, însă la speciile de talie mare cum
Rechin () [Corola-website/Science/308342_a_309671]
-
(mineral cunoscut și sub numele de clorura de potasiu) este destul de rar întâlnit în natură. Face parte din clasa halogenaților. Cristalizează în sistemul cubic, având formulă chimică KCl, fiind reprezentat frecvent prin cristale cubice. Aspectul este de obicei incolor. Variantele colorate depind de impuritățile conținute, gălbui, roșiatice, mai rar albastre sau violete. Silvina este descoperit în anul 1832 fiind numit în formă latinizata „sal digestibus Sylvii - sarea lui Sylvius” această denumire este dată
Silvină () [Corola-website/Science/308392_a_309721]
-
Dolomit este un mineral din grupa carbonaților anhidri, frecvent întâlnit în natură. Mineralul cristalizează în sistemul trigonal-romboedric, având formula chimică , dominând cristalele romboedrice, sau agregatele masive de culoare albă cenușie cu variante de culoare ce pot fi până la brun deschis. Are o duritate relativ mică, între 3,5 și 4 cu o densitate de 2,9 g/cm³. O proprietate caracteristică a
Dolomit (mineral) () [Corola-website/Science/308396_a_309725]
-
și care datorită conținutului în cobalt are o culoare roză. Dolomitul ia naștere prin combinarea alternativă a soluțiilor bogate în magneziu cu sedimentele de calcită din calcar coraligen, astfel au luat naștere munții Dolomiți din nordul Italiei. Cele mai frumoase cristale de dolomit provin din Sankt Gotthard, pasul Brenner, Alpii din Tirol și Traversella din Piemontul italian. Alte locuri unde s-a găsit mineralul sunt Dietfurt (Oberfranken), Wachenzell (Oberbayern), Salzhemmendorf (Ostfälisches Bergland), Nüxei (Harz/Südharz), Meskalith (Trier/Rheinland-Pfalz), Massenkalk (Bergisches Land
Dolomit (mineral) () [Corola-website/Science/308396_a_309725]
-
lanțuri de (SiO) legate între ele prin cationi de calciu. Cu toate că și piroxenii sunt inosilicați, aceștia au lanțurile de (SiO) aranjate într-o combinație diferită de wolastonit. Mineralul are mai multe variante cu aceași formulă chimică, care diferă prin structura cristalului, astfel se pot deosebi în natură două variante. Celelalte variante cu aceeași formulă chimică fiind numite polimorfe ale wolastonitului. Ambele variante se formează la o temperatură și presiune relativ scăzută, făcând parte din categoria rocilor metamorfice. Variantele formate la temperatură
Wolastonit () [Corola-website/Science/308410_a_309739]
-
ul („boratul de sodiu”, „diborat de natriu decahidrat”) este un mineral din clasa boraților. Cristalizează în sistemul monoclinic având formula chimică Na[BO(OH)] · 8 HO sau NaBO · 10 HO respectiv NaO · 2 BO · 10 HO cu cristale prismatice scurte, tabulare sau agreagate granulate masive sau pământoase de culoare albă cenușie. La o încălzire de cca. 100 °C pierde apa de cristalizare luând naștere un pentahidrat. Peste 400 °C se obține tetrarborat de sodiu anhidru, iar la 878
Borax () [Corola-website/Science/308394_a_309723]
-
magneziu sau aluminiu, care de fapt apar prin substituția altor elemente, raportul acestor metale influențează nuanțele de culoare a mineralului. ul datorită clivajului bun este mai puțin folosit ca piatră prețioasă. Culorile tipice a mineralului sunt galben-brun sau verde închis. Cristalele de epidot au un habitus prismatic, și sunt destul de frecvente. Culoarea este adesea verde, gri, neagră, dar, mai pot fi observate nuanțe de galben. Epidotul aparține unui grup de minerale; acesta se caracterizează printr-un compus de forma XY (SiO
Epidot () [Corola-website/Science/308423_a_309752]