9,472 matches
-
a cinematografului. Limitată la Europa Occidentală sau extinsă la ansamblul țărilor de pe întreg continentul, construcția europeană nu este doar un mit mobilizator pentru unii, și respingător pentru alții, căci oricum este percepută de majoritatea celor interesați ca fiind o pură ficțiune futuristă. Desigur, proiectul poate însă să se prăbușească în fața unor obstacole neprevăzute, dar cu cît anii trec, cu atît se apropie data la care mecanismele marii piețe unice vor fi definitiv instalate, ceea ce constituie, se pare, etapa esențială a unei
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
mai rău caz prin folosirea mijloacelor de informare și prin recurgerea la formele cele mai zgomotoase de publicitate. În ceea ce privește mai ales producția curentă, marile tirage sînt realizate în genuri considerate minore romane "roz" sau "negre", literatură de spionaj sau de ficțiune cu sfere de interes egale, dar care astăzi constiuie unul din domeniile de creație a unor imagini și a unor mituri din care se hrănește cultura de masă și în acest sector influențată de modelele de dincolo de Atlantic și continuînd
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
A nu se înțelege, profesore, că nu există grație în sine, fie în mișcări, fie în contururile statice ale obiectelor de artă. Ne putem îndrăgosti de o statuie, ca Pygmalion. Desigur, desigur, maestre. Prin similitudine, frumusețea unei drame rezidă în ficțiune. Să ne imaginăm ce s-ar întâmpla dacă scenele violente ar avea loc sub ochii spectatorilor. Dar nu tot ce este real și vital exclude prin definiție frumusețea. După câte știm se examinează încă teoria aceasta. Alergătorul de la Marathon a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
Spike Lee la muzica rap, la imaginile și moda impuse de Madona. Iau în discuție, de asemenea, seriale TV populare, precum Miami Vice, MTV-ul, advertising-ul, spectacolul media cunoscut sub numele de "Războiul din Golf", lumile futuriste înspăimîntătoare ale ficțiunii cyberpunk și teoria postmodernistă a lui Baudrillard. Consider că societatea și cultura sînt terenuri contestate și că artefactele culturale sînt produse eficiente într-un context determinat. Cred cu tărie că analizarea culturii media în matricea în care este produsă și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
pe care grupuri sociale rivale și-l dispută pentru a-și promova programele și ideologiile, și care reproduce el însuși discursurile politice conflictuale, adesea într-o manieră contradictorie. Nu doar știrile și informațiile, ci chiar și emisiunile de divertisment și ficțiune articulează conflictele, temerile, speranțele și visurile indivizilor și grupurilor care se confruntă cu o lume plină de tulburări și incertitudini. Lupta concretă a fiecărei societăți transpare în textele culturii media, în special în reclamele acelor industrii culturale care produc mesaje
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
pe care le analizez, ca și în cazul Războiului din Golf, al muzicii rap și a culturii hip-hop, a serialelor Beavis și Butthead și Miami Vice, a canalului MTV, a reclamelor pentru țigări, a fenomenului Madona și a literaturii de ficțiune de tip cyberpunk. Se găsesc mii de referințe care permit urmărirea efectelor textelor care își fac intrarea în cultura media printr-o gamă largă de discursuri sociale care articulează o mare diversitate de efecte. Pe de altă parte însă, deși
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
canale de televiziune prin cablu care transmit muzică rock 24 de ore din 24." (The New York Times, 3 ianuarie 1985) 7 Am ezitat să folosesc termenul "atitudini ale subiectului" pentru că nu cred că există "subiecți" și că noțiunea de subiect este pură ficțiune, un construct ideologic și social. Ca toate acestea, cultura media produce "atitudini" cu care publicul este chemat sau indus să se identifice; ca urmare, folosesc termenul de "atitudini ale subiectului" în acest sens pentru a descrie identități, roluri, înfățișare, imagine
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
deceniul șapte și mulți au fost de părere că a devenit plicticos și irelevant greșeli de neiertat pentru un teoretician postmodern de avangardă 3 . În vreme ce Baudrillard își continua traiectoria nesigură și sinuoasă de la finalul deceniului opt și pînă în prezent, ficțiunea cyberpunk a devenit curentul literar al zilei, reprezentînd pentru mulți viziunea teoretică de avangardă a momentului. Pentru mulți entuziaști, lucrările lui William Gibson, Bruce Sterling, Rudy Rucker, John Shirley, Greg Bear, Lewis Shiner și alții au oferit imagini extrem de interesante
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
William Gibson, Neuromancer (1984), a fost receptat ca unul dintre cele mai importante romane din ultimii ani, un text-cheie al mișcării cyberpunk. Într-adevăr, Neuromancer a fost un debut literar strălucit și a cîștigat cîteva premii importante pentru literatura de ficțiune. Conform opiniei unora, Gibson "a creat un nou mit și o nouă viziune filosofică a epocii tehnologice. Extravagantul entuziast Timothy Leary declara că Gibson a produs nimic altceva decît mitul fundamental, legenda centrală a unei noi etape în evoluția umanității
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Baudrillard, la rîndul său, ca un autor de science fiction, de vreme ce ambii oferă reprezentări cognitive, dar și poetice care să explice configurația culturii media hipertehnologizate din prezent 6 . De la Baudrillard la cyberpunk Brian McHale a descris ciudata influență reciprocă dintre ficțiunea postmodernă și literatura science fiction (notată de aici încolo SF), prezentă în decursul ultimului deceniu 7. Acest schimb este simptomatic pentru procesul de implozie care, crede Baudrillard, caracterizează o societate postmodernă în care fenomene diferite se întrepătrund. Ficțiunea cyberpunk implică
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
reciprocă dintre ficțiunea postmodernă și literatura science fiction (notată de aici încolo SF), prezentă în decursul ultimului deceniu 7. Acest schimb este simptomatic pentru procesul de implozie care, crede Baudrillard, caracterizează o societate postmodernă în care fenomene diferite se întrepătrund. Ficțiunea cyberpunk implică, așadar, o astfel de contopire a tehnicilor moderniste și postmoderniste, a genului SF și a altor coduri generice de mare popularitate, a stilului și elementelor caracteristice mișcării punk și a altor culturi urbane opuse curentului principal. În literatura
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
i se permite accesul la interfața cu lumea computerelor. Pentru Gibson, ciberspațiul are o formă și o arhitectură specială; în viziunea sa, el este tridimensional și navigabil. Ritmul schimbărilor tehnologice este atît de mare și modul în care "realitatea" imită ficțiunea este atît de uluitor încît, într-adevăr, corporațiile stochează informații în configurații grafice utilizînd sisteme de securitate pentru a preveni furturile, accesările nedorite și virușii 19 . Oricum, lumea informației din ciberspațiu are, pentru Gibson, o formă și o structură, acestea
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
însă conștienți de faptul că schimbări majore au avut deja loc, vom avea o șansă mai mare de supraviețuire decît dacă vom continua să trăim păstrînd iluziile trecutului. Cartografiind viitorul; iluminind prezentul Neuromancer al lui Gibson și alte romane de ficțiune cyberpunk ne oferă o cartografiere valoroasă a unei posibile traiectorii a prezentului înspre viitor, semnalînd dezvoltările-cheie din tehnologie care vor duce către un viitor cu totul diferit. Ficțiunea cyberpunk ne oferă o viziune realistă a puterilor care dictează structura lumii
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Cartografiind viitorul; iluminind prezentul Neuromancer al lui Gibson și alte romane de ficțiune cyberpunk ne oferă o cartografiere valoroasă a unei posibile traiectorii a prezentului înspre viitor, semnalînd dezvoltările-cheie din tehnologie care vor duce către un viitor cu totul diferit. Ficțiunea cyberpunk ne oferă o viziune realistă a puterilor care dictează structura lumii noastre și ridică probleme importante în legătură cu modul în care structurile tehnologice proprii experienței și statutului ființelor umane, privite ca infrastructură a societății, se transferă din cadrul industriei și producției
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
în care structurile tehnologice proprii experienței și statutului ființelor umane, privite ca infrastructură a societății, se transferă din cadrul industriei și producției către o cultură media, a informației, într-o nouă eră a tehnologiei capitaliste. Există, astfel, o diferență interesantă între ficțiunea cyberpunk și romanele istorice tradiționale, diferență descrisă de Lucàcs și Jameson, care au încercat să ilumineze prezentul oferind o viziune critică asupra trecutului (o strategie adoptată și de autori de ficțiune "realist-magică" precum Marquez și Carpenter). Cyberpunkul iluminează prezentul prin
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
a tehnologiei capitaliste. Există, astfel, o diferență interesantă între ficțiunea cyberpunk și romanele istorice tradiționale, diferență descrisă de Lucàcs și Jameson, care au încercat să ilumineze prezentul oferind o viziune critică asupra trecutului (o strategie adoptată și de autori de ficțiune "realist-magică" precum Marquez și Carpenter). Cyberpunkul iluminează prezentul prin proiectarea viziunii asupra viitorului, cu accentuarea fenomenelor-cheie ale momentului curent și ale efectelor lor posibile 24. Gibson și Baudrillard ne oferă, astfel, o arheologie a viitorului, cu scopul de a delimita
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de radio CB, televiziunea prin cablu și satelit), reprezentanții curentului cyberpunk privesc tehnologia ca fiind omniprezentă, ca cea care oferă noi posibilități de obținere a plăcerii și libertății individuale, dar și de distrugere și înrobire. Neuromancer și alte lucrări de ficțiune cyberpunk ridică întrebări filosofice profunde cu privire la natura realității, individualității și a omului în general, într-o lume a tehnologiei de vîrf: ce mai rămîne autentic uman într-o lume în care limitele dintre oameni și tehnologie sînt permanent forțate? Ce
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
aceasta este și soarta pe care o are teoria sa, pe care el însuși e de acord să o numească o simulare și care plutește și se transformă în cadrul spațiului hiperteoretic, mereu mai departe de realitate, de suferințele vieții cotidiene. Ficțiunile sale teoretice descompun teoria în fragmente care, consideră el, surprind esența realității și societății contemporane, marcate de fragmentare și dezintegrare. El mai păstrează ceva din credința că teoria, sub orice formă, poate surprinde realitatea. Pariul lui Baudrillard: credința că fragmente
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
cea a lui Baudrillard în dezvoltarea unor analize și în înțelegerea societății noastre contemporane. Literatură, teorie socială și politică Bazîndu-mă pe teoria configurării cognitive a lui Jameson, am sugerat că atît operele teoretice ale lui Baudrillard, cît și textele de ficțiune (sau, mai bine, de science-fiction) ale lui Gibson proiectează asemenea configurații ale traiectoriei de la prezent la viitor. Din acest punct de vedere, teorii precum cea a lui Baudrillard oferă o imagine a condițiilor sociale, a curentelor și tendințelor prezente și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
oamenilor să-și exprime opiniile într-un forum public care este participativ și interactiv (opus sistemului unilateral de transmisie TV sau radio). Un alt element cu potențial subversiv pentru democratizarea invențiilor tehnologice, precum calculatoarele personale și alte tehnologii, apare în ficțiunea cyberpunk și în mișcările care utilizează tehnologia pentru a promova schimbarea omului. Camerele de filmat portabile permit individului să filmeze intervențiile violente ale poliției, ca în faimosul caz Rodney King, în care un amator a filmat cîțiva polițiști agresînd în
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
viitor. Cu toate acestea, sînt mulți cei ce pretind că momentul cyberpunk a ajuns la final, că este deja depășit și că ar trebui să trecem acum la probleme noi care ne așteaptă. Este cyberpunk-ul depășit? S-a afirmat că ficțiunea aparținînd grupului cyberpunk a avut și efecte pozitive în cadrul literaturii SF, dar că acum a devenit demodată și depășită 36 . A fost analizată, disecată, etalată într-o antologie academică de către Larry McCaffery în Storming the Reality Studio (1991)37 . Eseurile
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
răului care subminează existența întregii lumi? Cu toate acestea, judecînd după operele celor mai valoroși reprezentanți din antologia lui Sterling, "a fi în pas cu noul reprezintă tot ce e mai important."38 (1991:184) De fapt, creația/diseminarea/asimilarea ficțiunii cyberpunk a fost atît de rapidă, încît procesele de parodiere și pastișare au devenit deja procedee narative standard. De exemplu, Kathy Acker în Empire of the Senseless a produs deja o parodie (sau pastișă, e greu de spus care din
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de rapidă, încît procesele de parodiere și pastișare au devenit deja procedee narative standard. De exemplu, Kathy Acker în Empire of the Senseless a produs deja o parodie (sau pastișă, e greu de spus care din două) a romanului Neuromancer. Ficțiunea cyberpunk a avut, ca și teoreticianul Baudrillard, momentele sale de progres remarcabil, urmate de repetări plictisitoare. Ambele scrieri/teorii de avangardă și-au avut traseul marcat de suișuri și coborîșuri, succese și eșecuri; poate că acum e momentul trecerii la
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
imagine clară, extrem de exactă a viitorului. Unele dintre fanteziile cele mai îndrăznețe ale lui Gibson au devenit deja realitate și, fără îndoială, viitorul va depăși prezentul în ceea ce privește viteza tehnologică, surprizele, dar și coșmarurile tehnologiei 40. Mai mult decît atît, deși ficțiunea cyberpunk a cunoscut momentul său de înflorire după care și-a epuizat energiile creatoare, s-ar părea că stilul cyberpunk ca stare de spirit, ca atitudine sau chiar ca mișcare culturală a unor tehnologii și a unui stil de viață
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
limită s-a autodistrus. Ea a dezmembrat întregul univers. Tot ce a mai rămas sînt fragmente. Omenirii nu i-a mai rămas altceva de făcut decît să se joace cu aceste fragmente. Joaca cu fragmentele acesta este postmodernismul." (1984: 24) Ficțiunea cyberpunk care apărea tocmai cînd Baudrillard căpăta un caracter dogmatic poate fi descrisă ca ceva nou, neașteptat; poate fi, de asemenea, descrisă întocmai ca un joc cu fragmentele culturii contemporane, așadar, "un joc al vestigiilor", pentru a folosi termenul lui
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]