7,355 matches
-
le-a dat fermierilor ceea ce doreau, iar costurile au fost suportate În parte de consumatorii urbani, dar mai ales de contribuabili. Existau precedente pentru PAC. Tarifele vamale practicate În Europa la sfârșitul secolului al XIX-lea Împotriva importurilor de cereale ieftine din America de Nord erau relativ similare. De asemenea, În timpul Marii Crize de la Începutul anilor ’30 au existat diverse tentative de a ridica prețurile produselor agricole, cumpărând surplusurile și plătindu-i pe fermieri pentru a produce mai puțin. Iar Într-un acord
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
a nord-vestului Europei a surmontat creșterea populației locale: generația baby-boom nu era Încă la vârsta activă, iar cererea de muncitori era maximă. Cum economia germană, În special, lua avânt, guvernul de la Bonn a fost nevoit să caute forță de muncă ieftină În afara granițelor. În 1956, cancelarul Adenauer se afla la Roma, oferind transport gratuit oricărui muncitor italian dispus să meargă În Germania și căutând sprijinul oficialităților italiene pentru a transporta șomeri din Sud peste Alpi. În deceniul următor, autoritățile de la Bonn
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
la doar 19.174 treizeci de ani mai târziu. Avantajul economic al țării „importatoare” a fost considerabil. În 1964, muncitorii străini (majoritatea italieni) constituiau un sfert din forța de muncă a Elveției, al cărei comerț turistic depindea substanțial de sezonierii ieftini - ușor de angajat, ușor de concediat. În Germania de Vest, În anul de vârf 1973, se găseau 2,8 milioane de lucrători străini, majoritatea În construcții, În industria metalurgică și În cea producătoare de automobile. Ei reprezentau un muncitor din
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
În masă nu poate fi supraestimat. În total, era vorba de aproape patruzeci de milioane de oameni În tranzit, călătorind fie În interiorul fiecărei țări, fie Între o țară și alta, fie din străinătate În Europa. Fără această forță de muncă ieftină și abundentă, Într-o formă vulnerabilă și În mare parte neorganizată, avântul economic european nu ar fi fost posibil. Statele postbelice - și angajatorii din sectorul privat - au beneficiat foarte mult de pe urma acestui flux constant de muncitori docili, prost plătiți, pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
mare nevoie de ea. Parțial din acest motiv, mașina de spălat - ca și mașina de spălat vase după mijlocul anilor ’70 - a rămas asociată În imaginarul publicitar cu Însemnele domestice ale prosperității burgheze. Mașinile de spălat și frigiderele deveneau mai ieftine. Ca și jucăriile și hainele, ele erau fabricate la scară mai mare ca oricând, Întrucât investiția, pe de o parte, și cererea mare constantă, pe de altă parte, au coborât prețurile: chiar și În Franța, unde producția de masă a
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
cu motor și-au făcut și ele apariția - În Franța și mai ales În Italia, unde primul raliu național de scutere, desfășurat la Roma pe 13 noiembrie 1949, a fost urmat de o creștere explozivă a pieței pentru aceste simboluri ieftine și comode ale libertății și mobilității urbane, populare printre tineri și lăudate cum se cuvine - În special modelul Vespa - În orice film contemporan din sau despre Italia. La Începutul anilor ’60 Însă, automobilul s-a impus În Europa Occidentală, mutând
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
italieni erau Încă ieftini pentru turiștii din Marea Britanie sau Germania, care schimbau lire sterline și mărci germane În francii și lirele subevaluate la zi. Dar vacanțele domestice pe litoral, Încă populare printre britanici, olandezi și germani, erau acum cu adevărat ieftine. Billy Butlin, un canadian angajat Într-un parc de distracții care și-a deschis prima lui operațiune la Skegness În 1936, a făcut avere În anii ’50 vânzând vacanțe familiale „ieftine și vesele”, cu toate cheltuielile incluse, În colonii de
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
printre britanici, olandezi și germani, erau acum cu adevărat ieftine. Billy Butlin, un canadian angajat Într-un parc de distracții care și-a deschis prima lui operațiune la Skegness În 1936, a făcut avere În anii ’50 vânzând vacanțe familiale „ieftine și vesele”, cu toate cheltuielile incluse, În colonii de vacanță Înșirate strategic pe litoralul Angliei industriale: „Walmart cu cazare peste noapte”, cum le califica retrospectiv, cu cinism, un critic. Dar Butlin era extrem de popular pe atunci - el a fost strămoșul
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
drumul până În Iugoslavia, care, ca și Spania, s-a deschis turismului străin În acei ani: deja În număr de 1,7 milioane În 1963, turiștii străini În singura țară accesibilă din blocul comunist (binecuvântată cu o coastă adriatică lungă și ieftină) se cifrau, un deceniu mai târziu, la aproape 6,3 milioane pe an. Turismul de masă, după cum s-a mai spus, nu e foarte responsabil din punct de vedere ecologic, dar prezintă avantaje redistributive specifice. Cum nordicii prosperi se Îngrămădeau
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
În revoluția consumatorului, care afecta America și Europa deopotrivă. Europenii aveau acum acces la o gamă de produse fără precedent, cu care consumatorii americani erau deja familiarizați: telefoane, electrocasnice, televizoare, aparate de fotografiat, produse de curățat, mâncăruri la pachet, haine ieftine și colorate, mașini și accesorii etc. Asta Însemnau prosperitatea și consumul ca mod de viață - „modul de viață american”. Pentru tineri, farmecul Americii era contemporaneitatea ei agresivă. Ca abstracție, ea reprezenta opusul trecutului: era mare, deschisă, prosperă - și tânără. Un
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
etalate de ele nu se găseau În Est). Era o parte dintr-un fenomen mai amplu. Temele filmelor americane obișnuite - science-fiction, povești polițiste, western - au fost aclimatizate În versiuni europene stilizate. Milioane de vest-germani au aflat despre cowboy din romane ieftine scrise de autori locali care nu fuseseră niciodată În America; În 1960, numai În RFG se vindeau anual 91 de milioane de romane „western” de limbă germană. Al doilea personaj de desen animat ca popularitate după băiețelul-detectiv belgian Tintin era
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Firmele de producție, băncile, companiile de asigurări, distribuitorii Își reluaseră activitatea la Începutul anilor ’50, aprovizionând cu produse și servicii o piață străină insațiabilă. Nici măcar marca germană constant supraevaluată nu a stânjenit progresul german. A făcut materia primă din import ieftină, fără a restricționa cererea străină pentru produsele germane - acestea erau, de regulă, de mare valoare și avansate din punct de vedere tehnic și s-au vândut pe baza calității, nu a prețului. În orice caz, În primele decenii postbelice concurența
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
la prețul cerut. Prețurile afacerilor germane s-au menținut la un nivel scăzut datorită investițiilor susținute În tehnici de producție noi și eficiente - și de forța de muncă docilă. Republica Federală a beneficiat de un stoc aproape inepuizabil de muncitori ieftini - ingineri calificați tineri care fugeau din Germania de Est, supraveghetori de mașini semicalificați și lucrători la asamblare din Balcani, muncitori necalificați din Turcia, Italia și din alte părți. Toți aceștia erau recunoscători pentru salariile În monedă stabilă primite În schimbul muncii
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Dar, În cursul anilor ’30 și ’40, producătorii britanici au reușit atât de bine să-și submineze propria reputație În toate domeniile, mai puțin În vestimentația masculină, Încât singura nișă rămasă comercianților britanici În anii ’60 era aceea a „mofturilor” ieftine și stridente - piață pe care o vor exploata fără milă În deceniul următor. Comerțul european se caracteriza prin segmentarea pe produs și pe țară. Se știa prea bine că mașinile italiene - Fiat, Alfa Romeo, Lancia - sunt nefiabile și de proastă
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Republicii Bieloruse, Minsk, avea 509.000 de locuitori În 1959 și 907.000 doisprezece ani mai târziu. Rezultatul, În toate aceste orașe, de la Berlin la Stalingrad, a fost clasica soluție sovietică: kilometri Întregi de blocuri cenușii sau pământii din beton, ieftine, prost făcute, arhitectural amorfe, fără urmă de fior estetic (sau amenajări publice). Acolo unde centrul istoric al orașului scăpase nevătămat (ca În Praga) sau fusese reconstruit cu grijă după vechile planuri (Varșovia, Leningrad), noile construcții s-au Înălțat la marginea
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
să fie despre sex - Înainte să treacă, nu pentru mult timp, la droguri și politică -, și asta era o chestiune de stil. Tot mai mulți tineri locuiau separat de părinții lor, de la o vârstă mai fragedă. Contracepția era din ce În ce mai sigură, ieftină și legală 5. Trupurile dezgolite și imaginile de extaz sexual deveniseră mai frecvente În film și literatură, cel puțin În nord-vestul Europei. Din toate aceste motive, generația mai veche era convinsă că barierele sexuale s-au prăbușit - iar copiilor le
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Petrol (Organization of the Petroleum Exporting Countries - OPEC), formată În 1960, fusese În linii mari inertă și nu Îi Încurajase pe marii producători să-și folosească rezervele de petrol ca armă politică. Occidentul se obișnuise cu combustibil abundent și deosebit de ieftin - un ingredient vital al lungilor ani de prosperitate. Cât de vital, se poate vedea din importanța crescândă a petrolului În economia europeană. În 1950, combustibilul solid (cărbune și cocs, În cea mai mare parte) reprezenta 83% din consumul energetic al
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
cifra ajungea la 80%2. Marea Britanie, care avea să devină pentru o vreme autonomă, grație noilor rezerve de petrol descoperite În Marea Nordului, Începuse să producă abia În 1971. Explozia consumului din anii ’50-’60 a agravat dependența europenilor de petrolul ieftin: zecile de milioane de mașini noi de pe șoselele occidentale nu puteau folosi cărbuni sau electricitatea generată acum - mai ales În Franța - de energia nucleară. Până atunci, petrolul importat fusese evaluat În dolari ficși. Ratele de schimb variabile și creșterile prețului
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
a căpătat un aer ordonat și marțial. Consecințele economice ale loviturii de stat au fost și bune, și rele. Turismul nu a fost afectat - călătorii cu conștiință politică boicotau acum Grecia coloneilor, dar În locul lor veneau turiști atrași de stațiunile ieftine, deși exagerat de reglementate. Investițiile străine - care datau, În cazul Greciei, de aproximativ zece ani - și produsul național brut (care a crescut din 1964 cu o rată medie anuală de 6%) nu au fost afectate de situația politică: ca și
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
dar numai În sud, limitând suprafețele de teren expropriabile. Decizia a eliminat riscul unui conflict rural sau al unei reacții conservatoare, dar pe termen scurt nu putea ameliora cu nimic dezastrul economic moștenit de Portugalia democratică. Privată de materiile prime ieftine din fostele colonii (și de piața captivă pe care acestea o reprezentau pentru exporturile portugheze necompetitive), neputând să mai exporte ca În trecut forță de muncă necalificată În Europa de Vest și constrânsă de termenii indispensabilelor Împrumuturi FMI să-și echilibreze bugetul
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
se datora În mare parte utilizării abuzive a Îngrășămintelor În fermele colective din zonă, care au dus la otrăvirea solului și la recolte compromise asemănătoare cu cele din zonele cu cernoziom din URSS. La Începutul anilor ’80, din cauza utilizării cărbunelui (ieftin) brun În industrie și pentru producția de energie, Boemia de Nord era cea mai poluată regiune din Europa. Din cele 73,5 de miliarde de kWh de energie electrică generată În zonă, 64 de miliarde proveneau din termocentrale care ardeau
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Un taximetrist din Budapesta Îi spunea cândva autorului, arătând spre clădirile Înghesuite, reci și murdare care desfigurează periferia orașului: „În astea trăim noi. Blocuri comuniste: vara e foarte cald, iarna, foarte frig”. Apartamentele, ca orice altceva În blocul sovietic, erau ieftine (chiria reprezenta În medie 4% din bugetul unei gospodării obișnuite În URSS) pentru că nu prețurile reglau economia, ci deficitul. Era un avantaj pentru autorități - alocarea arbitrară a bunurilor rare asigura loialitatea - dar și un risc serios, de care cei mai mulți lideri
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
regim comunist, cel din Germania de Est. Din exterior, Republica Democrată Germană părea unul dintre regimurile comuniste cel mai puțin vulnerabile - și nu doar pentru că toată lumea credea că Moscova nu va permite vreodată căderea ei. Orașele est-germane aveau un aspect ieftin și decrepit, poliția secretă, Stasi, era omniprezentă, iar Zidul Berlinului rămânea o oroare morală și estetică. Dar În opinia generală economia est-germană era Într-o formă mai bună decât cea din alte state socialiste. La a 40-a aniversare a
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
piața liberă” - era invidiat sau emulat de oameni doar ocazional. Pentru cei care trăiau sub comunism, dorința de eliberare nu Însemna că tânjeau după competiție economică neîngrădită sau că voiau să piardă serviciile sociale, garanția unui loc de muncă, chiriile ieftine și alte avantaje ale sistemului. Unul dintre farmecele Europei, așa cum era imaginată În Est, era că părea să ofere abundență și siguranță, libertate și protecție. Într-un cuvânt, avantajele socialismului alături de avantajele libertății. Astfel de euro-vise nu puteau decât să
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
economia socialistă subvenționată la capitalismul de piață (abordarea „big bang”), fie să treacă precaut la dezafectarea sau vânzarea sectoarelor disfuncționale ale „economiei planificate”, conservând În paralel, cât mai mult timp posibil, caracteristicile care contau cel mai mult pentru populație: chirii ieftine, slujbe garantate, servicii sociale gratuite. Prima strategie era conformă cu teoremele pieței libere, dragi noii generații de economiști și oameni de afaceri postcomuniști. A doua era mai prudentă din punct de vedere politic. Problema era că ambele metode urmau să
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]