10,350 matches
-
tează sensuri, forme și idei, ci le descoperă printr‑o visio supra‑retinală pro‑ prie ochiului lăuntric. 5.3. Inspirația Inspirația este afectarea transcendentă a organului contemplativ prin care sub forma unei viziuni, un nou nivel al invizibilului este revelat. Inspirația presupune intervenția activă a lui Dumnezeu când unui artist i se comunică o viziune într‑o manieră analogă profetului. Inspirația este impulsul divin care coboară asupra omului. Ea este ceva cu adevărat tainic ireductibil pentru me‑ canismele asociative ale psihologiei
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
Inspirația este afectarea transcendentă a organului contemplativ prin care sub forma unei viziuni, un nou nivel al invizibilului este revelat. Inspirația presupune intervenția activă a lui Dumnezeu când unui artist i se comunică o viziune într‑o manieră analogă profetului. Inspirația este impulsul divin care coboară asupra omului. Ea este ceva cu adevărat tainic ireductibil pentru me‑ canismele asociative ale psihologiei creativității. Opera de artă are o naștere fulgurantă, iluminatoare și integratoare. Întregul ei ca formă și conținut este unit perfect
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
eseist american, în principal un critic de artă strâns legat de arta modernă. CaP. iv. viziunea ProfeTiCă a unor mari PiCTori renaSCenTișTi... 139 toare - în realitate imaginația este aici vicariantă 39, nu spontană. Ceea ce elogiem este erupția prin imaginație a inspirației nu spontaneitatea asocia‑ tiv‑recombinativă a imaginației pentru ea însăși. Crearea lui Adam spre exemplu, pentru Renaștere a devenit un simbol: Dumnezeu Tatăl plutește în aer purtat de ființe celeste - îngeri lăsând scânteia spiritului său divin în om; omul creat
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
sale. O reflexie a acelui sentiment s‑a reflectat de multe ori în privirile cu care voi ca toți artiștii din orice timp cuprinși de uimirea față de puternica taină a sunetelor și cuvintelor, a culorilor și formelor, ați admirat lucrarea inspirației voastre simțindu‑vă cvasi‑ecoul acestui mister al creației la care Dum‑ nezeu, singurul creator al tuturor lucrurilor a voit într‑un oarecare mod să vă asocieze. 39 Vicariantă - care poate fi substituită. 40 Gen 1,28. 41 Gen 1
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
că arta pe care a întâlnit‑o creștinismul era rodul matur al lumii antice și ca și în domeniul vieții și gândirii credința im‑ punea creștinilor un discernământ care nu‑i permitea acceptarea automată a acestui patrimoniu. Astfel arta de inspirație creștină a început în surdină, strâns legată de necesitatea credincioșilor de a elabora semne prin care să exprime pe baza Scripturii misterele credinței și în același timp un rod simbo‑ lic prin care să se identifice mai ales în timpurile
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
George Frideric Händel la Johann Sebastian Bach, de la Wolfgang Amadeus Mozart la Franz Peter Schubert, de la Ludwig van Beethoven la Hector Berlioz, de la Franz Liszt la Giuseppe Fortunino Fran‑ cesco Verdi - care ne‑au dat opere de o foarte mare inspirație în acest dome‑ niu al muzicii sacre. În perioada modernă alături de acest umanism creștin care a continuat să producă expresii semnificative de cultură și de artă, s‑a afirmat progresiv și o formă de umanism caracterizat prin absența lui Dumnezeu
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
intuiția celui care privește sau as‑ cultă. Dar arta are nevoie de Biserică? Întrebarea este provocatoare; în realitate, dacă este înțeleasă în sensul corect, are o motivație legitimă și profundă pen‑ tru că așa cum am văzut, o mare sursă de inspirație pentru artist este acea patrie a sufletului, adică religia. Așadar, subiectul religios este unul dintre subiectele cele mai tratate de artiștii din orice epocă. Biserica a apelat totdeauna la capacitățile lor creatoa‑ re pentru a interpreta mesajul evanghelic și aplicarea
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
se va putea discerne perfect 4. Noutatea nu este efectul unei permutări imaginative a formelor din feno‑ men, ci ruptura de nivel prin care suma formelor artistice din imperiul vizibi‑ lului este îmbogățită cu noi forme obținute prin contemplație sau inspirație din lumea semnificațiilor, formelor, ideilor invizibile 5. Geniul este ființa înzestrată cu organ contemplativ sau (ceea ce s‑ar putea să fie același lucru) subiectul unei inspirații care are o înțelegere superioară a naturii, a divinului și a vieții spre deosebire de înțelegerea
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
artistice din imperiul vizibi‑ lului este îmbogățită cu noi forme obținute prin contemplație sau inspirație din lumea semnificațiilor, formelor, ideilor invizibile 5. Geniul este ființa înzestrată cu organ contemplativ sau (ceea ce s‑ar putea să fie același lucru) subiectul unei inspirații care are o înțelegere superioară a naturii, a divinului și a vieții spre deosebire de înțelegerea comună afectată de imperfecțiune și obscuritate. Noi sesizăm prin mijlocirea operei lui ceea ce el vede direct. Astfel, potrivit unei expresii folosite de Schopenhauer, el ne îm
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
cu acele culori solare, pe care lefolosește cu preponderență. Stilul simplu, cu influențe ale maestrului olandez Bosch, presărat cu scene comice (uneori), scene inspirate din viața cotidiană a țăranului, exercită o magie de neegalat asupra noastră. Bruegel și-a găsit inspirația în natură și natural, fiindu-i atribuit titlul de „maestrul peisajelor”, în care a creat adesea scene cu mai multe fire epice desfășurându se în același timp (cu cât privim mai mult picturile sale, cu atât povestea se țese clar
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
la cele ecuatoriale, și lauda obiectelor sau lucrurilor din sfere înalte (nestematele, metalele rare, podoabele de interior etc.). În primul rând, parnasianismul a însemnat obiectivitate față de nebulozitățile lirice ale romantismului, obiectivitate susținută și solicitată de formele prozodice fixe cultivate, punând inspirația și fluctuațiile ei în tipare, întru „cristalizare“, spre a intra apoi „în circuit“ ca „produs nobil (în-nobilator)“ care să pară „de proveniență exterioară“, „din afara eu-lui“. Frumosul preferat de parnasieni era cel din picturile și sculpturile antichității, din miturile și istoriile
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
impersonală parnasiană (“poezia este o artă ce interesează inima în problemele gândirii”), ca în răspânditul “Vase brise”, poem construit în linii parnasiene pe un fond general de tristețe romantică. În formula personalității sale intră deopotrivă emoție și metodă. Adversar al inspirației necontrolate, definește poezia deliberată a artistului în procesul de creație. Fără a fi un impasibil, poetul contribuie la intelectualizarea emoției estetice în situări teoretice apropiate de ale lui Baudelaire sau Mallarme. Deși de la argument la act, de la doctrină la poezie
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
cultivarea refrenului se obține chiar o progresie a unui motiv decorativ, fapt ce îl apropie de compozițiile decorative din pictură. Așa se face că nu doar natura, ci și mitologia, istoria, obiectul de artă devin la poeții parnasieni izvor de inspirație pentru o diversitate de emoții și trăiri care îi singularizează în peisajul poeziei moderne. Un vers precum cel al lui Mihail Codreanu, Statui aș vrea sonetele să fie, nu face decât să sublinieze predilecția poeților parnasieni pentru o anume perfecțiune
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
artistic, nu trebuie judecate după șablonul ultimelor experiențe ale mediului citadin, întrucât problema receptării implică două aspecte colaterale; primul vizează existența unei conștiințe estetice implicite, formată la nivelul marii colectivități, atunci când artistul știe și poate să inventeze, cu îndemânare și inspirație, opere de artă, colaborând pentru elaborarea unor limbaje specializate, iar al doilea ne ajută să remarcăm existența unei conștiințe estetice explicite ce poate fi identificată la un nivel teoretic, respectiv la un nivel comportamental. Judecățile de valoare nu trebuie privite
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
fragmentele 3, 4 și 5 sunt folosite azi și separat față de operă, fiind considerate părți de o inestimabilă valoare artistică datorită expresivității și reprezentării artistice a sentimentului erotic. Tristan, piesa compozitorului german Hans Werner Henze, reprezintă o piesă în care inspirația compozitorului din Tristan und Isolde este vizibilă, iar pianul este instrumentul predominant al compoziției, acesta fiind elementul principal și distinctiv al operei. Compoziția prezintă, de asemenea, elemente din Brahms și Chopin. Efectul impresionant în rândurile audienței se datorează și imitării
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
omenească a comportamentului de ansamblu. Sinceritatea în artă presupune o anumită normativitate para-artistică, de structură psihologică.”<footnote Titu Popescu, Problema sincerității în artă în Concepte și atitudini estetice, Editura Meridiane, București, 1983, p. 8 footnote> Ca veridicitate, arta presupune îmbinarea inspirației cu nevoia de a transmite ceva vital. Se creează tipare posibile pentru infinitatea de manifestări a eului prin capacitatea de esențializare a experienței umane, a adevărului vieții. În secolul al XX-lea distanțarea dintre adevărul scriitorului și adevărul operei nu
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
a confesiunii. Eul creator nu mai are conștiința unității și a coerenței lumii, iar fragmentarismul deconcertează. Scrisul tinde să devină act de cunoaștere, iar romancierul renunță la modelele și idealurile epocii, cultivând subiectivitatea și autenticitatea. Ca veridicitate, arta presupune îmbinarea inspirației cu nevoia de a transmite ceva vital. Se creează tipare posibile pentru infinitatea de manifestări a eului prin capacitatea de esențializare a experienței umane, a adevărului vieții. În secolul al XX-lea distanțarea dintre adevărul scriitorului și adevărul operei nu
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
din mileniul II î.e.n. prescriu și un program de exerciții de respirație care au constituit un sistem național de educație fizică denumit Pranayama. Tehnica acestor exerciții consta dintr-o serie de poziții și mișcări ale trunchiului și membrelor combinate cu inspirații și expirații întretăiate de apnee. Sistemul Yoga consta atât în exerciții fizice cât și în exerciții de gimnastică respiratorie care ajutau la dezvoltarea fizică și desăvârșirea trupului. Ele erau completate de meditație. 1.1.3. Chinezii Chinezii acordau o mare
BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE GIMNASTICII by Tatiana DOBRESCU, Eleonora CONSTANTINESCU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/421_a_928]
-
de relaxare se poate îmbunătății simțitor prin exerciții speciale efectuate în alternanță cu cele de forță și mobilitate sau de câte ori apare necesitatea. Prin aceste exerciții se urmăresc următoarele aspecte: trecerea de la starea de încordare la starea de relaxare completă; coordonarea inspirației și expirației; executarea unor mișcări din inerție; cedarea degajată, fără încordare și completă la mișcările de întindere. Relaxarea liniștește, crește eficacitatea mișcărilor executate ulterior, contribuie la îmbunătățirea coordonării, vitezei și preciziei în acțiune. 5.5. FORMAREA BAZELOR GENERALE ALE MIȘCĂRII
BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE GIMNASTICII by Tatiana DOBRESCU, Eleonora CONSTANTINESCU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/421_a_928]
-
Sacrificabili pe altarul ateu al paradisului terestru. Ideologia care îl anima era cea naționalist-comunistă. Domnul senator ne prezintă un coctail ideologic justificativ de altă natură: creștinism și drepturile omului (nenăscut, se înțelege). Din perspectivă creștină, senatorul alege doar argumente de inspirație vetero-testamentară (contracepția era interzisă în principal fiindcă evreii îl așteptau pe Mesia și nu doreau să rateze apariția acestuia) și fatalistă: femeilor li se refuză liberul arbitru în decizia asupra momentului concepției și păstrării sarcinii, dar nu și responsabilitatea (morală
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
facem interviuri cu personalități feminine” sau statistice: „Să le lăsăm să se văicărească pe tema nedreptății de gen, povestind în procente ce prost stau ele la toți indicatorii”. În locul celor două strategii am preferat să scriu o ficțiune. Punctul de inspirație l-a constituit un titlu apărut la începutul lui februarie în ziarul Național: „Femeile frumoase și-au câștigat dreptul de a fi tâmpite”! Desigur, februarie nu este o lună omagială. Primele două săptămâni din martie ajung până peste cap. Dacă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
pătruns în circulația noastră monetară la 1580. denumirea sa era aceea de taler-leu, deoarece pe una dintre fețe avea inscripționat un leu. În limbajul popular va căpăta denumirea de leu, după care legea monetară de la 1867 îl va prelua ca inspirație, sub această denumire în rol de monedă națională - leul. Circulația monetară în Europa Medievală a fost una confuză, marcată de lipsa de organizare statală și variații în apariția și folosința monedelor metalice bătute. Remarcăm relativa lipsă a aurului din circulație
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
la ieșirea din criză investițiile de stat, studiind economia în primul rând din punctul de vedere al ocupării forței de muncă și al instrumentelor economice care pot fi puse în slujba unui asemenea obiectiv. (...) "Lordul Keynes, într-un moment de inspirație lirică, ne asigură că expansiunea creditelor este bagheta magică necesară pentru "miracolul... transformării pietrelor în pâine". Din păcate, miracolul acesta, privit mai îndeaproape, nu este mai puțin îndoielnic decât orice alt truc din repertoriul fachirului indian"749. De asemenea, în
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
active patrimoniale, și chiar bunuri și servicii în cazul trocului, căruia autorul îi conferă o importanță aparte în analiză. De fapt, dl. Chirițescu scrie o istorie a banilor. Această concepție restrictivă asupra monedei îl conduce pe autor la acceptarea, de inspirație marxistă, a doar două funcții ale monedei: cea de mijloc de plată și cea de măsură a valorii. În ce mă privește, mai acreditez încă trei funcții și anume: de rezervă, de reprezentare simbolică a puterii și de exprimare a
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
de cumpărare, ce poate fi erodată prin inflație, și o valoare externă, exprimată prin cursul său de schimb în alte monede, acestuia fiindu-i acordată în lucrare mai puțină atenție. Tot în baza concepției sale restrictive, de data aceasta de inspirație keynesiană, dl. Chirițescu definește inflația în termeni reali, ca exprimând un dezechilibru între cerere și ofertă (de fapt, Keynes consideră ca inflație creșterea prețurilor produsă după ocuparea deplină), iar nu în termeni monetari, ca erodare a puterii de cumpărare a
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]