9,535 matches
-
, revistă apărută la Iași, lunar, între aprilie și iunie 1912. Este o publicație de orientare postsimbolistă, anticipând anvangardismul interbelic, în câte șaisprezece pagini mici, sub semnul celui mai riguros anonimat: nici o indicație despre numele redactorilor sau al colaboratorilor. Adevărați „cavaleri ai Misterului”, cum îi numește, intrigat, cronicarul revistei „Versuri și proză”, editată tot la Iași, aceștia par să provină
FRONDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287096_a_288425]
-
și președinte de onoare al Asociației medical-creștine „Christiana”, președinte al Asociației „Sf. Stelian - copiii străzii”, al Fundației „Elena Doamna”, președinte al Editurii Harisma, membru de onoare al Fundației „Memoria”, președinte executiv al Frăției Ortodoxe Române. Secretar de redacție, în perioada interbelică, al revistei săptămânale „Ortodoxia”, colaborator al revistelor „Glasul Bisericii” și „Studii teologice”, participant la numeroase congrese și conferințe din străinătate, i s-au decernat Premiul Senatului Universității din București (1942), Premiul revistei „Flacăra” (1990), titlul de doctor honoris causa al
GALERIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287137_a_288466]
-
GÂND ROMÂNESC, revistă de cultură apărută la Cluj, lunar, între mai 1933 și aprilie 1940, editată de Astra. Redactor - Ion Chinezu, secretar de redacție - Olimpiu Boitoș. După „Gândirea”, G.r. este cea mai importantă publicație culturală a Transilvaniei din perioada interbelică atât prin valoarea colaboratorilor, cât și prin calitatea materialelor publicate, revista ilustrând nivelul atins de scrisul transilvănean al noii generații: Lucian Blaga în poezie, Pavel Dan, Ion Vlasiu și Victor Papilian în proză, Ion Chinezu, Ion Breazu și D.D. Roșca
GAND ROMANESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287143_a_288472]
-
originarului, Clasicismul permanent (toate despre poezia lui Al. A. Philippide), Glose la tipologia romanului românesc din secolul al XIX-lea, Personajul romanului romantic românesc, Tudor Vianu, critic al actualității literare, „Străinul” din noi sau Cezar Petrescu și mutațiile prozei românești interbelice. D. e cunoscut mai ales ca îngrijitor al volumului I dintr-o proiectată ediție critică a operei lui Cezar Petrescu (1985; Premiul revistei „Luceafărul”), și împreună cu Mircea Handoca al primelor două volume din seria Opere a lui Mircea Eliade (1994-1997
DASCAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286692_a_288021]
-
înfățișat-o cu o „voce” și într-o viziune de asemenea proprie, chiar dacă pot fi depistate asemănări cu scriitori confruntați biografic cu realități similare. Mahalaua lui este cea din primele decenii ale secolului al XX-lea, în special din perioada interbelică, adică mahalaua transpusă în literatură de alți autori în chip „expresionist”, dramatic, sumbru ori melodramatic și sentimental. Din viața periferiei bucureștene mizere, D. observă și reține preferențial aspectele comice, nu neapărat „vesele”, narate mai degrabă cu bonomie, însă nu fără
DANIEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286684_a_288013]
-
literatură comparată și sociologie literară (1970), în care schițează receptarea operei lui Petőfi Sándor de către publicul românesc, precum și la tratatul Istoria și teoria comparatismului în România (1972), în care semnează capitolele referitoare la contribuția comparatiștilor maghiari din România în perioada interbelică și între anii 1944 și 1970. Sub îngrijirea lui a apărut volumul Confluențe literare româno-maghiare de Avram P. Todor (1983), restituire a operei comparatistului român, risipită în periodice sau rămasă în manuscris. A tradus în limba maghiară din proza lui
DAVID. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286703_a_288032]
-
Marian (I-II, 1994) și Sărbătorile la români de Tudor Pamfile (1997). În domeniul istoriei literare a alcătuit în 1971 o ediție din Mărturisirile literare inițiate de D. Caracostea în anii 1932 și 1933 cu scriitori români reprezentativi din epoca interbelică. În 1973 a tipărit antologia Zburătorul. Balade culte românești, în care surprinde evoluția acestei specii poetice de la primele ei manifestări până în contemporaneitate. A readus la lumină scrierile lui N. Iorga grupate sub titlul Neamul românesc în Basarabia (I-II, 1995-1997
DATCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286698_a_288027]
-
de la Mănăstirea Dealu. Ofițer activ, cu unele funcții mai importante după război - ajutor de atașat militar la Legația Română din Viena (1921-1922), șef de cabinet la Președinția Consiliului de Miniștri (1926-1927) -, scriitorul a fost o prezență discretă în viața literară interbelică. Totuși, numele său avea o certă notorietate, romanele semnate de el bucurându-se de succesul de librărie care a dus la multe reeditări între 1930 și 1946. Fără colaborări în periodicele vremii, puțin comentat, rareori intervievat, D. se face prezent
DESSILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286740_a_288069]
-
et al., 2006), studiul de față susține necesitatea ca atenția reformiștilor să se Îndrepte mai degrabă către nivelul constituțional - piesa centrală și anterioară sistemului public. 3. Problemele principale ale modelului formaltc "3. Problemele principale ale modelului formal" Încă din perioada interbelică și, din ce În ce mai clar, În perioada postbelică, deficiențele practice și explicative ale modelului clasic au devenit evidente. Deși au fost analizate extensiv de-a lungul timpului, aceste probleme-cheie nu sunt și nu pot fi asimilate În activitățile curente de planificare a
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
Institutului Politehnic din București, a parcurs, până în 1999, treptele ierarhice până la titlul de conferențiar; din 1999, devine și cercetător la Institutul de Teorie Socială al Academiei Române. A obținut doctoratul în filosofie (1980) cu teza Conceptul de ideal în filosofia românească interbelică. Colaborează la „Viața românescă”, „Jurnalul literar”, „Universul cărții”, „Literatorul”, „Manuscriptum” ș.a. Preocupat de filosofia sistematică și de istoria filosofiei, dar și - într-un mod devenit cu timpul precumpănitor - de confluența dintre filosofie, istoria literaturii, istoriografia și publicistica/eseistica literară, D.
DIACONU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286751_a_288080]
-
s-a remarcat cu precădere, prin nu puține realizări de referință, este cea de editor, căruia i se datorează recuperarea asiduă, în premieră, și cu deosebit impact la începutul anilor ’90, mai cu seamă a publicisticii și eseisticii unor personalități interbelice proeminente, printre care Mircea Vulcănescu, Constantin Noica, Emil Cioran, C. Rădulescu-Motru, Nae Ionescu, Ion Petrovici, Mihail Antoniade, Dumitru C. Amzăr. Câteva dintre consistentele antologii de publicistică - Emil Cioran, Singurătate și destin (1991), Mircea Vulcănescu, Dimensiunea românească a existenței (1991), Constantin
DIACONU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286751_a_288080]
-
apariția primului roman, scriitorul se arată prolific. Doi ori doi este urmat de alte două romane, Oceanul (1980) și Podul (1982), în fapt un ciclu, o trilogie încadrabilă cumva în tradiția monografiei epice a unui mediu socio-profesional, reprezentată în perioada interbelică, de exemplu, de Carol Ardeleanu. Autorul îmbină, aici, observarea realității cu ficțiunea. Apropierea de reportaj este mereu vizibilă, în stil și atitudine, în cadrul epic realist-documentar, cu evenimente și personaje recognoscibile din Brașovul industrial al anilor ’60-’70. În același timp
DRAGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286845_a_288174]
-
încrustate, altfel opuse în esența formulei lor. Detenta lui D. este însă mai înaltă decât o simplă pastișă, și decupajele sale nu au nici finalitate parodică. Raportul pe care poetul postbelic îl stabilește cu cele două voci inconfundabile ale modernității interbelice nu este nici de inferioritate, nici de superioritate; este vorba, mai curând, de un fel de „comerț” intelectual-liric, de un parteneriat măgulitor pentru ambele părți. Este vorba, în primul rând, de o „recunoaștere”. Modernitatea interbelică aproape că se „clasicizase” și
DIMOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286783_a_288112]
-
două voci inconfundabile ale modernității interbelice nu este nici de inferioritate, nici de superioritate; este vorba, mai curând, de un fel de „comerț” intelectual-liric, de un parteneriat măgulitor pentru ambele părți. Este vorba, în primul rând, de o „recunoaștere”. Modernitatea interbelică aproape că se „clasicizase” și se prefăcuse în cristale, în conștiința epocii în care scria D. Deșertul realismului socialist provocase o comunicare și mai vie între vârste diferite ale literaturii noastre: poeții „șaizeciști” căutau febril și găseau, dincolo de acest deșert
DIMOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286783_a_288112]
-
retorică. Dedicată în întregime memoriei soțului ei, autoarea alcătuiește, sub titlul Poezie sau destin, un notabil ciclu memorialistic: Bacovia. Viața poetului (1962), Viața poetei (1971), George Bacovia. Ultimii săi ani (1981), conținând date importante referitoare la viața literară din perioada interbelică și din anii imediat următori încheierii celui de-al doilea război mondial. SCRIERI: Armonii crepusculare, București, 1923; Muguri cenușii, București, 1926; Pe culmi de gând, București, 1934; Terase albe, București, 1938; Bacovia. Viața poetului, București, 1962; ed. 2 (Bacovia. Poezie
GRIGORESCU-BACOVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287358_a_288687]
-
în interiorul creației scriitorului. Fervoarea justițiară, uneori patetică, a autorului vizează (re)considerarea reliefurilor ocultate de comentatorii anteriori. Demersul critic, îmbinând abordarea cronologică și analiza temelor, cercetarea și evaluarea internă (a poeziei în cadrul operei) cu raportarea la ceilalți mari poeți români interbelici, urmărește să identifice constantele tematice ale întregului liricii lui Voiculescu (uneori relevate încă în primele ei manifestări) și evoluția expresiei către forme progresiv concentrate, esențializate. Pledoaria lui G. continuă în studiile introductive la edițiile Poezii (I-II, 1983) și Poezii
GRASOIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287343_a_288672]
-
filologie în 1980, cu o teză despre Tudor Arghezi. A debutat în „România literară” (1968) și a colaborat la „Revista de istorie și teorie literară”, „Limbă și literatură română” ș.a. Cercetările întreprinse de G. au vizat în special literatura română interbelică, fără a exclude „străpungeri” către scriitori importanți ai secolului al XIX-lea sau către literatura postbelică și nici abordările de sociologie literară. „Bătălia” Arghezi (1984), cartea sa de debut, la origine teză de doctorat, urmărește riguros și documentat receptarea unui
GRASOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287344_a_288673]
-
E. Rod despre Giosuè Carducci, din „Constituționalul”, și pe care G. o atribuie scriitorului). Contribuțiile la Dicționar cronologic. Literatura română (1979), Literatura română contemporană, volumul I: Poezia (1980), Literatur Rumäniens. 1944 bis 1980 (1983), Atitudini și polemici în presa literară interbelică (1984), Bibliografia I.L. Caragiale în periodice. 1852-1912 (I-II, 1997) și articolele micromonografice despre scriitori interbelici și ai generației ’60 din Dicționarul general al literaturii române întregesc portretul unui istoric literar care refuză să se limiteze la o epocă anume
GRASOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287344_a_288673]
-
Dicționar cronologic. Literatura română (1979), Literatura română contemporană, volumul I: Poezia (1980), Literatur Rumäniens. 1944 bis 1980 (1983), Atitudini și polemici în presa literară interbelică (1984), Bibliografia I.L. Caragiale în periodice. 1852-1912 (I-II, 1997) și articolele micromonografice despre scriitori interbelici și ai generației ’60 din Dicționarul general al literaturii române întregesc portretul unui istoric literar care refuză să se limiteze la o epocă anume. SCRIERI: „Bătălia” Arghezi, Cluj-Napoca, 1984; Mihail Sebastian sau Ironia unui destin, București, 1986; Caragiale în presa
GRASOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287344_a_288673]
-
operează acumularea de capital, prin „transferuri interregionale de profit”. Pe David Harvey cititorul român Îl cunoște din Cultura postmodernă tradusă În 1999 la Meridiane (dar nu-l știa ca geograf). El vorbește despre o criză a reprezentării venită În urma recesiunii interbelice, În condițiile În care banul este „mama reprezentării”, simulacrul-șef. Odată cu diminuarea banilor, În vremea recesiunii, se produce o criză a valorii reflectată În toate formele reprezentării. Rapida degradare a bunurilor - obiectelor - din piața mondială de astăzi este un răspuns
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
a funcționat în câteva școli și licee din Găești, predând limbile franceză și română. Ca inițiativă culturală, i se datorează revista lunară de cultură „Litere”, cu redacția la Găești și Târgoviște, adoptând formatul „Biletelor de papagal” și continuând spiritul „Kalendelor” interbelice. În 1968 a debutat cu poezie - care-i va defini dominant profilul de scriitor - în „Argeș”, semnând Dorel Cristea; în 1971, la rubrica „Vă propunem un nou poet” a „României literare”, Geo Dumitrescu îi publica un grupaj de poeme semnate
CRISTEA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286503_a_287832]
-
începutul celui de-al doilea război mondial, inegale valoric atât între ele, cât și fiecare în interiorul său, prelungesc și împing la cote maxime lirismul vaticinar al anilor ’30, dar și (auto)manierismul lexical și prozodic deja instalat în ultimele volume interbelice ale lui C. Maria Doamna (1938), o carte apărută în condiții tehnice de lux, nu-i mai puțin o compunere convențională și festivă. Celelalte poeme însă rămân notabile: Peste prăpăstii de potrivnicie (1938), Rapsodie valahă (1940), Rapsodie dacă (1942). Acestea
COTRUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
altă parte, evocarea țării ocupate - paradis devastat și înlăcrimat, în linia liricii lui Goga - de bolșevici și de „slugile” lor dinăuntru, „ciocoii” noi, „roșii”. Spovedania intimă este astfel mereu dublată de confesiunea comunitară. Patosul exponențial, pe teme sociale, din poezia interbelică a lui C. se mută acum definitiv în registrul tematic național. Poetul - profet și tribun - aduce cauza românească în fața instanțelor pământene și divine, ceartă, în poemul Între Volga și Mississippi, hedonismul, inerția și nepăsarea Occidentului față de tragedia Estului, imploră grația
COTRUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
podmol/ fete mari cu țâțe ca de piatră/ pe cei flăcăi ce nu se mai întoarnă/ din a Siberiei grea, veșnică iarnă” (subliniată - noutatea adusă prin rescriere). Limbajul îl continuă și dezvoltă (în sensul proclamației și îndemnului incendiar) pe cel interbelic; inedit este apelul la prozodia populară, a doinei, a cărei muzicalitate atenuează reliefurile colțuroase ale expresionismului și fluidizează versul eliptic și abrupt: „Mi-a fost scris din neam/ odihnă să n-am,/ sângele să-mi fiarbă,/ ca o mare oarbă
COTRUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
Gusti: legitimitatea unei sinteze / Paul H. Stahl Vizita profesorului Dimitrie Gusti la Chișinău (Basarabia) - 1936 / Ioan Mihăilescu Profesorul Henri H. Stahl și școala sociologică de la București / Călin Cotoi Anton Golopenția și noua „știință a realității”. Pilonul sociologic al geopoliticii românești interbelice CONVORBIRI SOCIOLOGICE Septimiu Chelcea Opinia publică despre criminalitate, justiție și poliție / Alexandru Rizescu Instituția „vecinătății” în Mărginimea Sibiului - mod învățat de gândire și reper referențial al nivelului de civilizație / Vlad Grigoraș Relația dintre sărăcie și excluziune într-o perspectivă longitudinală
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]