10,921 matches
-
Blaga! Abia astfel de „giganți” ai spiritului probează, nu numai fertilitatea și aptitudinea noastră pentru viziuni ample, enorm documentate, dar și „tasarea”, vechimea și profesionalismul culturii noastre, aptitudinea de a depăși fazele prime, copilărești, ale creației și contemplării, poezia - cea intimă, dar nu și construcțiile epopeice! -, povestirea, nuvela, eseul, genuri și azi frecventate În exces, În dauna acelor studii sintetice de a căror lipsă se plângea deja Călinescu În preparația marii sale Istorii... E.M. Cioran sau Emil Cioran Un alt spirit
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
o sală de spectacol, cu paltoanele pe ei, tresărind și aplaudând feroce când, Într-o replică shakesperiană sau cehoviană, actorul făcea mai apăsat o aluzie la „libertate, bunul plac, prostia puterii” etc.! Da, Sorescu, cu care nu am fost prieten intim - Între el și Nichita exista un conflict surd pe care nu am putut să-l aplanez! -, În calmul său aparent și oarecum dezabuzat, mi-a indicat mi-a transmis, aproape!, acea stare umană care trece dincolo de frică și groază: apatia
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
și, dacă nu se ivesc prilejuri, le inventăm cu o febrilitate și ingeniozitate remarcabile. Afundându-ne În vacarmul unei lumi ce zbârnâie, vuiește și ne asurzește - se pare, binefăcător! - cu o unică și extrem de performantă capacitate de destrucție a vieții intime; și a celei mai intime: singurătatea gândurilor, a eului, a reculegerii, a regăsirii de sine, a meditației contemplative, a lecturii, a amintirilor. Societatea comunicării, a unei ispititoare promiscuități, a unei gălăgioase și de fapt false convivialități când... comunicăm cu toți
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
prilejuri, le inventăm cu o febrilitate și ingeniozitate remarcabile. Afundându-ne În vacarmul unei lumi ce zbârnâie, vuiește și ne asurzește - se pare, binefăcător! - cu o unică și extrem de performantă capacitate de destrucție a vieții intime; și a celei mai intime: singurătatea gândurilor, a eului, a reculegerii, a regăsirii de sine, a meditației contemplative, a lecturii, a amintirilor. Societatea comunicării, a unei ispititoare promiscuități, a unei gălăgioase și de fapt false convivialități când... comunicăm cu toți și cu „toate”, dar... avem
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
care doar pariurile lipsesc). Concursul de literatură e împotriva firii literare, lezând deopotrivă pe învingător și pe învins. Indiferent de valoarea celor promovați în urma unei întreceri de care depinde o existență și o literatură mi se pare indecentă această expunere intimă de argumente. Spun intimă, căci se petrece într-un anonimat desăvârșit și implică o stare de umilință la care scriitorul matur ajunge după ce a dobândit un statut la care are dreptul prin forța scrisului său. A obliga scriitorul la concurs
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Concursul de literatură e împotriva firii literare, lezând deopotrivă pe învingător și pe învins. Indiferent de valoarea celor promovați în urma unei întreceri de care depinde o existență și o literatură mi se pare indecentă această expunere intimă de argumente. Spun intimă, căci se petrece într-un anonimat desăvârșit și implică o stare de umilință la care scriitorul matur ajunge după ce a dobândit un statut la care are dreptul prin forța scrisului său. A obliga scriitorul la concurs, iată o idee străină
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
fi paradoxul fundamental al lui Hyperion: este covârșit de intelect și nu de simțirea umană trezită în el de visul fetei pământene. Orb la anumite mișcări ale individualului, el nu a putut nesocoti legile generalului, cunoașterea universului în mecanismul său intim. Omul faustic eminescian se simte bine atât în ansamblul Fauștilor secolului său, cât și în cercul Fauștilor mai școliți, mai știutori și mai relativiști în căutarea Absolutului. De aceea, Theodor Codreanu se vede îndreptățit să-l proiecteze pe Eminescu, fără
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de diverse, ca și de un anume gust al epocii, al fiecărei etape dintr-o istorie a literaturii, îndeobște destul de strict divizate și etichetate. Și incumbă criticilor și istoricilor "punerea în pagină" a operei, astfel încât să se producă acea comunicare intimă, acea Einfühlung (concept estetic cam învechit, dar cât de expresiv încă!) pe lungime comună de undă între lector și carte, între privitor și tablou etc. Numai așa se poate asigura cunoașterea și trăirea veritabilă a emoției estetice care menține neștirbită
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
sau Modelul ontologic eminescian (Ed. Porto Franco, Galați, 1992), două piese cu greutate în bibliografia eminesciană a ultimelor decenii. Ca și acolo, demersul hermeneutic îl conduce spre reconstituirea modelului ontologic bacovian, din convingerea că această cale de apropiere (de structura intimă a vieții și operei lui G. Bacovia) este cea mai profitabilă: "La noi constată Th. Codreanu critica ontologică a fost sufocată de inflația impresionismului critic și foiletonistic..." (p. 97), regretele asociindu-se și cu un abia mascat reproș generalizat. Pentru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
motiv pentru care: "Cei talentați s-au salvat însă pe cont propriu, fie părăsind paradigma, fie apropiindu-se de ethosul transmodern." (Th. Codreanu) Azi, postmodernismul promovează kitsch-ul, pornografia, arta de tip "coca-cola" (desenele pe pereți, pungi de plastic, lenjerie intimă chiar cu chipul lui Iisus, tatuaje etc.). Adrian Dinu Rachieru consideră postmodernismul o formă fără fond. Stabilește două faze evolutive după 1989, prima până prin 1995 pentru cucerirea funcțiilor în conducerea instituțiilor culturale și a doua, a clasicizării când se cercetează
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
și cu o filozofie practică de "om secret", el n-a evoluat totuși rectiliniu, dar nici n-a mers în zig-zag. Preocupările literare și refugiile în lectură l-au salvat de la derapaje morale. Deși nu lipsesc, însemnările despre viața personală, intimă, sunt mai puține și de un interes mai scăzut decât cele despre cărți. Profesor de țară, în Orgoești-Vaslui, el nu dă nici o descriere a locurilor și nu reține date nici măcar despre școala în care funcționează. Nu-i chip să-i
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
turci. Dar cunoscut și prin nașterea aici a lui Mihai Ralea, filosoful epicureu, care a revenit la casa lui "din vie" și după ce trecuse dintr-o barcă în alta: de la țărăniști sau liberali, nu contează, la comuniști, devenind foarte curând intimul lui Gheorghiu-Dej, alături de care legenda zice că ar fi petrecut și câteva revelioane "socialiste" la casa din vie. Se pare că-l lega de Dej nu numai oportunismul politic (sperase să devină, l-a pârât cineva, măcar și pentru câteva
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de după 1989, este cea a lui Mihai Cimpoi "lirosoful". Dar sintagma lui Theodor Codreanu "un heraclitean transmodern" cred că este calificarea care îl prinde perfect în integralitatea vieții și operei sale. "Heracliteanismul" său este unul structural, ține de natura sa intimă, temperamentală, de felul său specific de a se situa afectiv, intelectual, moral, ontologic în raport cu sine și cu lumea, cu eul propriu, cu sémenii săi și cu poezia. Între "improvizația nisipului" și "ningerea la o margine de existență" s-a postat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
să mă deplasez într-o direcție oarecare. Acolo posibilitățile de trai erau mult mai reduse și de aceea eram mult îngândurat. Pentru acest motiv ți-am scris să mai iei vreun preș sau două pentru a da un aspect mai intim camerei noastre care din acest punct de vedere ar fi suferit. Îmi părea rău că m-am despărțit de gazda unde tu te acomodaseși de parcă ai fi fost chiar de acolo. Impresia pe care ai lăsat-o în Băiliești a
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
tot ce ai făcut, preocupat fiind de reușita reuniunii. În ceea ce privește partea a doua a programului, sunt convins că ideea, de a organiza masa în casa proprie, a fost cât se poate de fericită, căci astfel, ne-am simțit mult mai intimi și am putut rămâne după dorința fiecăruia. Nu mai vorbesc de strădania depusă de doamna Mânăstireanu, ajutată de Doamna Ionescu și de celelalte Doamne, în pregătirea și prezentarea atâtor bunătăți care mai de care mai gustoase și mai îmbietoare. De
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
două zile înainte și a pregătit totul, ca pe vremea când trăia soția. Pe de altă parte, eu scot totul din dormitor, fac loc pentru aproximativ 25 de persoane și totul s-a desfășurat sub cele mai bune auspicii. Cadrul intim, familial, a dat aceeași notă de duioasă revedere la ultima noastră întâlnire! Eram acum ca niște adevărate rude apropiate, care serbau un eveniment important. Cu promisiuni că nu vom întrerupe legăturile dintre noi, ne-am despărțit, fiecare mergând la rostul
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
recompună un puzzle care poate fi și indecent, până la vulgarități. În unele cazuri e-mailul este semnat de o autoritate independentă, o semnătură evazivă, fără posibilitatea unui control pertinent. Nici originalitatea nu poate fi verificată, uneori cuprinzând aspecte ale vieții familiale intime, care duc adesea la neînțelegeri, certuri, compromisuri. Exemplificăm cu lucrarea „Despre mesajele poștei electronice” de Rodica Zafir și volumul Sandei Cardoș, cu „Lumea pdf.”. Sporadic și restrictiv unele scrisori, creații speciale ale oamenilor de cultură, cu un obiectiv bine definit
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
Sofia, neutralizând toate inițiativele subversive la adresa statului sau conducătorilor români. De asemenea, operațiunile contrainformative desfășurate în jurul diplomaților Puterilor Centrale aflați la București au avut ca rezultat obținerea unor documente „de mare preț”, prin informatori recrutați din persoane aflate în cercul intim al acestora. Odată cu formarea guvernului Alexandru Marghiloman, Ion Panaitescu și-a prezentat demisia (6 martie 1918) și a fost înlocuit de Ioan Bărbătescu, care a condus D.P.S.G. în perioada martie-octombrie 1918. Conform unor surse, Panaitescu a fost arestat de noile
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
fost arestat de două ori și i s-au făcut percheziții domiciliare, fără însă a fi găsite documente compromițătoare. Pentru documentarea activității acestuia, Bogomoletz i-a introdus în anturaj o femeie frumoasă, „detectivă abilă”, care a ajuns să întrețină relații intime cu acesta și astfel să-i cunoască programul, cunoscuții și secretele deținute. Relațiile dintre D.P.S.G. și Intelligence Service s-au deteriorat la jumătatea anului 1928, în principal din cauza suspiciunilor părții române că un atentat organizat de monarhiștii ruși în U
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
a fost acuzat că a promovat subalternilor ideea că, în Poliție, „nu trebuie caractere”, fapt datorat lipsei sale de cultură generală și de studii, care nu depășeau patru clase de liceu. O altă acuză a fost aceea că este „amic intim” cu Iuliu Maniu, cu care corespondează prin curieri speciali și pe care îl informează despre activitățile regelui, amantei sale și familiei acesteia. În pofida acestor delațiuni, Vintilă Ionescu a rămas în funcție până în 1938, când a fost transferat la Serviciul Secret
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
predominată de „imperativul celerității”, degajată de interpretarea și studiul datelor obținute, deoarece accentul a vizat capacitatea și obiectivitatea sursei. Atragerea unor persoane la colaborare trebuia obținută prin identificarea și exploatarea părților vulnerabile, a informațiilor compromițătoare despre acestea, a studiului vieții intime, supravegherea convorbirilor telefonice și a corespondenței. Calitatea principală a informatorilor era funcția deținută „în însăși creierul mișcărilor” urmărite, sens în care aceștia trebuiau convinși sau forțați să devină surse ale Corpului Detectivilor. În noul context politic, Corpul Detectivilor a devenit
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
fi schimbat direcția acestei organizații. Dacă elementele de dreapta s-au dovedit lucide și pragmatice în analiza evenimentelor interne și externe, nu același lucru a fost valabil și în cazul lui Iuliu Maniu. Liderul P.N.Ț. și-a expus „față de intimii săi” punctele de vedere asupra situației internaționale, care, în mare parte, au fost contrazise de evenimentele ulterioare. O escrocherie cu emigrări ilegale de evrei din Budapesta și Bratislava către Palestina, via România și Bulgaria, a fost descoperită în Ungaria. Autorul
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
și a fost semnalat organelor Prefecturii Poliției Capitalei pentru a fi reținut. În domeniul contrainformațiilor, Grupa a III-a a primit date dintr-o sursă „foarte serioasă” asupra lui Desideriu Hirsch, consilierul juridic al Legației Ungariei la București și colaborator „intim” al ministrului Laszlo Bardossy. Acesta a fost documentat că adună informații politice din România „spionând prin agenții săi” diverse personalități autohtone. Locuința acestuia din strada Polonă nr. 23 se afla alături de cea a primului ministru român, Gheorghe Tătărescu (str. Polonă
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
anunța personalul de pază și fără a fi însoțit de nici un agent de siguranță. Deși s-a încercat ocolirea acestor măsuri cerute de șeful guvernului, acesta a revenit imperativ asupra lor, astfel încât încălcarea ordinelor era considerată „drept spionarea vieții sale intime” de către conducerea D.G.P. Această impresie, a supravegherii persoanei sale chiar de către cei angrenați în paza sa, a culminat cu cererea de a fi schimbat din funcție șeful Corpului Detectivilor. Pentru o sensibilizare a persoanei sale față de pericolele existente conducerea D.G.P.
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
două plutoane în fiecare sector de poliție, cu rolul de a interveni în cazul izbucnirii unor dezordini publice. Spre sfârșitul aceleiași luni, la 23 noiembrie 1940, inspectorul regional de poliție din Iași, Giosanu, a raportat că informatorii săi din „cercurile intime” ale mișcării comuniste locale au aflat despre intenția de răspândire a unor manifeste subversive, de cinci tipuri, în noaptea de 22/23 noiembrie 1940. Unul dintre informatori a primit un pachet de manifeste și o zonă din oraș în care
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]