69,747 matches
-
1997, rezultă că 95% doresc să se căsătorească și afișează o atitudine negativă față de divorț în proporție de 70%, 61% dintre ei declarând că legile privind divorțul sunt prea permisive (Harris, 1998, apud Waite, Gallagher, 2000). O serie de alte investigații în rândul tineretului american și din occidentul european indică opțiuni majoritare pentru mariaj și familie, dar cu o toleranță mai mare decât în anii ’60 față de coabitare și de a avea copii în afara căsătoriei. Tineretul din Europa Centrală și de
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
-comportament în problematica opțiunilor maritale. Concluziile sunt de aceeași natură: în unele cazuri, valorile și atitudinile sunt buni predictori pentru comportamentul efectiv, alteori nu, și apar mai degrabă ca variabilă dependentă a situațiilor și experiențelor de viață. De exemplu, din investigațiile echipei conduse de sociologul american, rezultă că atitudinile pozitive ale preadolescenților și adolescenților față de coabitare s-au confirmat în acțiuni de acest fel, dar și reciproca este adevărată: indiferent de atitudinile prealabile, cei care au coabitat la vârsta de 18-23
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
ce scrutează cu responsabilitate științifică realitatea socioumană insistă însă necontenit că ea trebuie mai întâi atent studiată. (Fără îndoială că un asemenea deziderat, profesat mecanic, este el însuși nerealist, fiindcă pe de o parte sunt fapte evidente, de bun-simț, unde investigația e superfluă, iar pe de altă parte, există situații în care deciziile nu pot aștepta rezultatele unor cercetări minuțioase.) În plus, studierea diversității familiei în lumea contemporană sporește mult în valoare dacă (Demo, Allen, Fine, 2000, pp. 444-447): a) Suntem
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
cu asistența - din partea unor organizații și agenții - acordată familiilor cu anumite dificultăți (sărăcie, alcoolism, droguri). Ea reprezintă terapia problemelor care apar în raporturile familie-sisteme sociale (inclusiv de genul celor de mai sus). De exemplu, relația familie-școală a făcut obiectul multor investigații, implicându-se în terapie triada familie-școală-copil. În acțiunea terapeutică se face apel la surmontarea etichetărilor și blamărilor reciproce instituție-familie, a stereotipiilor și miturilor ce se transmit multigenerațional și la alte concepte și teorii din terapia familială propriu-zisă: granițele sistemelor, persoane
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
1994), Inside Marriage, Mandarin, Londra. Spanier, G. (1983), „Married and unmarried cohabitation in United States”, în Journal of Marriage and the Family, 45. Stacey, W., Shupe, A. (1983), The Family Secret, Beacon Press, Boston. Stahl, H. (1974), Teoria și practica investigațiilor sociale, vol. I, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Stănoiu, A., Voinea, M. (1983), Sociologia familiei, Universitatea București, București. Steele, B. (1980), „Psychodinamic factors in child abuse”, în H. Kempe, R. Helfer (ed.), The Battered Child, University of Chicago Press, Chicago
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
al nouăzecismului, și, desigur, criticii. Cu interes constant și prietenie nedezmințită au fost urmăriți reprezentanții Cercului Literar de la Sibiu, evidență asociată relativei mefiențe cu care criticul a receptat literatura șaizaciștilor. A doua categorie a scrierilor lui R. e compusă din investigațiile mai ample, inițiate tot în scop polemic, ale operelor lui Agârbiceanu și Creangă. Agârbiceanu și demonii (1973), inițial lucrare de doctorat, e doar un „studiu de tipologie literară”, fără să ambiționeze exhaustivitatea monografică. Exegetul polemizează cu „imaginea mediocrității respectabile” construită
REGMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289165_a_290494]
-
estompează, tonul e mai blând, confesiunea răzvrătită devine notație aparent detașată, iar „energia visului” devine melancolie. Ciclul Antares din Trandafirul sălbatic anticipa o coordonată nouă, motiv pentru care este reluat în Magie (1982), carte în care reflecția și notația devin investigație lirică, spațiul poetic confruntându-se cu universul cunoașterii, al cunoașterii lumii și, ca reflex inevitabil, al cunoașterii de sine. Urmează alte două antologii, Demonul (1982) și, în limba maghiară, Másodnapon (1984), al cărei titlu - în traducere românească: A doua zi
ROMANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289310_a_290639]
-
nou atenția prin considerațiile despre raportul dintre stereotipie și originalitate, ca și prin reflecțiile din Avertisment, privitoare la metodologia cercetării. R. acceptă laturile profitabile din punct de vedere științific ale metodelor moderne, însă respinge diletantismul, absolutizarea anumitor metode, „formalizarea” cercetării, investigațiile hibride, experimentele gratuite, ermetismul, „limbajele secrete”. SCRIERI: Stereotipia basmului, București, 1973; Tradiționnâe formulî skazki, Moscova, 1974; Folclor literar rus, București, 1979; Eseuri despre folclor, București, 1984; Folclor și folcloristică, București, 1996; Model și variantă în folclor, București, 1996; Poetică folclorică
ROSIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289381_a_290710]
-
cu Vasile Coroban), Chișinău, 1956; Slova cronicărească - ecoul bătrânei Moldove, Chișinău, 1974; Cronografia moldovenească din veacurile XV-XVIII, Chișinău, 1977; Miron Costin, Chișinău, 1978; Ion Neculce, Chișinău, 1980; Cronografia moldovenească - monument al ideologiei feudale, Chișinău, 1982. Repere bibliografice: Efim Levit, Valoroase investigații asupra cronografiei moldovenești, „Nistru”, 1974, 5; Nicolae Bilețchi, Cronografie moldovenească într-o nouă viziune, „Nistru”, 1977, 12; Vladimir Beșleagă, Actualitatea cronicarilor, „Nistru”, 1979, 7; Nicolae Corlăteanu, Un savant eminent, RLSL, 1982, 3; Bibliografia lucrărilor lui E. M. Russev, RLSL, 1985, 4
RUSSEV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289403_a_290732]
-
Pădurea spânzuraților, unde pe Apostol Bologa îl plâng, la execuție, noua lui logodnică, o țărăncuță unguroaică, tatăl ei și consătenii lor, trece un intens sentiment de compătimire umană. Nu o dată interesul arătat de autor naturalismului aduce la suprafață, în planul investigațiilor psihologice, mișcările interioare obscure, determinările inconștiente, instinctuale, o intuiție freudiană, prozatorul având și aici rol de precursor. Între marile romane, obișnuia să se destindă realizând scrieri epice de dimensiuni mai reduse. După Ion și Pădurea spânzuraților, a publicat Adam și
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
Medicul e fostul iubit al Mădălinei și trebuie să își învingă resentimentele, spre a-și păstra obiectivitatea profesională, iar eroina e încă o victimă țărănească. Dar reziduul social apare acum artificial, ia o turnură senzațională și parazitează, în ultimă instanță, investigația psihologică. Pentru Răscoala R. „și-a făcut mâna” cu Crăișorul, biografie romanțată a lui Horea, căpetenia moților răzvrătiți la 1784. O intrigă amoroasă îi dă prilej să se ocupe și de latura sufletească a protagonistului. Jar, povestea unei sinucideri din
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
accent pe materialism, utilitarism și interes personal În economia de piață. Franklin a privit peste virginul teritoriu american și a văzut vaste resurse nefolosite, care puteau fi utilizate și făcute productive. El a privit America drept un mare laborator pentru investigații științifice și tehnice. Ideea lui de vis american era o națiune cu geniu inventiv, permanent angajată În crearea de bogăție și extindere a economiei de piață. Franklin prefera utilul sacrului și dorea mai degrabă să creeze un corn al abundenței
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
cei mai distinși astronomi din lume. În 2003, bine-cunoscutul profesor de la universitatea din Cambridge a cauzat o scurtă reacție În cercurile științifice În momentul publicării cărții sale Our Final Hour. Rees a avertizat că un nou gen de experimente și investigații științifice, cu un grad de risc ridicat, amenință Însăși existența vieții pe Pământ și chiar existența universului. În opinia sa, „șansele ca civilizația noastră terestră să supraviețuiască secolului XXI nu sunt mai mari de 50%”1. În mod obișnuit asemenea
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
bombastice ar fi fost ignorate și respinse ca aiurelile unui nebun, dar, În acest caz, avertismentele au fost luate În considerație de către, media și au devenit subiect de controversă În comunitatea științifică datorită calificării impresionante a mesagerului. Există limite pentru investigația științifică? Rees este o autoritate În ceea ce privește găurile negre, iar teoriile sale asupra originii și evoluției universului sunt considerate de mulți dintre colegii săi dacă nu definitive, cel puțin cele mai avizate În domeniul cosmologiei În momentul de față. Astfel Încât, atunci când
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
sale asupra originii și evoluției universului sunt considerate de mulți dintre colegii săi dacă nu definitive, cel puțin cele mai avizate În domeniul cosmologiei În momentul de față. Astfel Încât, atunci când Rees a sugerat că unele direcții, curente și propuse, de investigație științifică nu trebuie să fie considerate din cauza riscului potențial mare pentru existență, cuvintele lui au fost ca un duș rece pentru comunitatea științifică, ele amenințând canoanele Înseși ale științei. Noțiunea de investigație științifică neîngrădită este Însuși fundamentul științei moderne. știința
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
sugerat că unele direcții, curente și propuse, de investigație științifică nu trebuie să fie considerate din cauza riscului potențial mare pentru existență, cuvintele lui au fost ca un duș rece pentru comunitatea științifică, ele amenințând canoanele Înseși ale științei. Noțiunea de investigație științifică neîngrădită este Însuși fundamentul științei moderne. știința iluministă se bazează pe căutarea necontenită a secretelor naturii. A Încerca să limităm această căutare sau a limita direcțiile de investigație sunt considerate de către mulți În comunitatea științifică a fi echivalentele Înnăbușirii
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
pentru comunitatea științifică, ele amenințând canoanele Înseși ale științei. Noțiunea de investigație științifică neîngrădită este Însuși fundamentul științei moderne. știința iluministă se bazează pe căutarea necontenită a secretelor naturii. A Încerca să limităm această căutare sau a limita direcțiile de investigație sunt considerate de către mulți În comunitatea științifică a fi echivalentele Înnăbușirii spiritului științific. Natura „omului” este iscoditoare, argumentează arhitecții Iluminismului. Suntem creaturi prometeice Într-o continuă Încercare de a Înțelege marea ordine a lucrurilor, astfel Încât să putem acumula putere asupra
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
abilitatea noastră de a folosi raționamentul pentru a controla și dirija forțele naturii și propriul viitor ar elimina visul utopic al perfectibilității vieții pe Pământ. Pentru toate aceste motive, comunitatea științifică a argumentat, Încă de la Începutul Iluminismului, că aproape toate investigațiile omenești sunt demne de urmat. Rees a Înțeles foarte bine implicațiile afirmațiilor sale. Totuși, el a Întrebat: Avem În prezent obligații care transcend catehismul iluminist? Sunt investigarea, experimentarea și aplicarea tehnologică a libertății absolute, chiar dacă toate acestea ar duce la
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
un asemenea cataclism să aibă loc este de unu la cincizeci de milioane, ar fi avantajul potențial suficient pentru a ne asuma posibilitatea, chiar extrem de mică, distrugerii Terrei și a Întregului univers?7. Rees continuă avertizând asupra unui număr de investigații experimentale care ar putea avea consecințe dezastruoase pentru viața de pe Pământ, incluzând construcția minusculilor nanobots, care se reproduc asemănător virușilor și pot, dacă sunt scăpați de sub control, să devoreze materia și să transforme suprafața planetei noastre Într-un „clei gri
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
tehnologie se răspândesc, crescând probabilitatea ca cineva, În mod intenționat sau accidental, să cauzeze pagube ireparabile. El Încheie spunând că riscurile care Însoțesc aceste noi căutări științifice și tehnologice trebuie să dea naștere unei discuții la nivel planetar În ceea ce privește limitele investigației științifice. Replica imediată a majorității oamenilor de știință este că dacă am fi avut aceleași Îndoieli și temeri despre folosirea focului - deoarece avea atât efecte bune, cât și rele - nu am fi putut niciodată să ne bucuram de beneficiile progresului
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
a devenit prima instituție politică din lume care a transferat riscurile către companii, făcându-le răspunzătoare pentru siguranța produselor lor, reprezintă o nouă evoluție În rezolvarea problemei pe care o prezintă reglementarea riscurilor de mediu și sanitare care Însoțesc noile investigații științifice și tehnologice. Noile propuneri mai trebuie să fie aprobate de Parlamentul European și Consiliul Europei. OMG și produsele chimice reprezintă numai o parte a noii agende de „prevenire a riscurilor” care se Încheagă la Bruxelles. La Începutul anului 2003
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Totuși, aici, În America, unde 253 de milioane de indivizi au fost crescuți Într-un optimism etern și fiecare socializat să creadă că poate să răzbată În lume Împotriva tuturor circumstanțelor, posibilitatea ca o abordare colectivă a prevenirii riscurilor pentru investigații științifice și tehnologice ar putea găsi o audiență receptivă este problematică. Uniunea Europeană a instituit deja un test care merge la Însăși esența diferenței care separă noua viziune europeană a riscurilor și vulnerabilităților Împărtășite de cea veche americană a oportunităților personale
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
cărei apă era curată, cealaltă a cărei apă era contaminată cu apă menajeră. El a presupus ca există o legătura Între apa murdară și holeră. Studiul producea deja date care sprijineau teza sa În momentul izbucnirii epidemiei de holeră. O investigație rapidă a arătat că toți cei optzeci și trei de oameni care au murit În zona Golden Square Între 31 august și 5 septembrie băuseră apă contaminată de la pompa din Broad Street și nu de la pompa companiei care furniza apă
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
pentru a promova cauza dezvoltării durabile Într-o lume globalizată. Dar impactul principiului precauției este și mai profund. Este relaționat cu o schimbare profundă În modul În care societatea vede relația ei cu natura și În felul În care abordează investigațiile științifice și inovațiile tehnologice. Tradiția iluministă Europeană (iar America a devenit sprijinitorul ei cel mai entuziast) pune mare preț pe dominarea naturii. În general, americanii privesc natura ca pe un tezaur de resurse folositoare, care așteaptă să fie utilizate În
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
reprezentativă pentru o anumită cultură. Conceptul de personalitate de bază a fost lansat în antropologia culturală de Abraham Kardiner (1939) și utilizat apoi drept cadru teoretic în multiplele cercetări de teren ale relației cultură - structura personalității. O mențiune aparte merită investigațiile minuțioase întreprinse de Cora Du Bois (1944) pe baza observației directe (a modalităților de creștere a copiilor), a unor extinse autobiografii și relatări de vise și a testelor proiective. Materialele astfel recoltate au fost date spre interpretare unor experți (psihologi
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]