7,839 matches
-
cu profil tot patratic. Aici se făcea așa-numitul “fundament”, din bârne de lemn incastrate în sare, pe care se sprijinea întregul puț. Apoi se arma puțul, de jos în sus, la început cu un amestec de argilă, pleavă și lână de oaie (pentru impermeabilizarea pereților), după care cu bârne (grinzi) de lemn. Grosimea armăturilor era de 0,3 m (1 pas), astfel ca profilul efectiv al puțului se reducea în final de la 2,8 x 2,8 m la 2
Comuna Sic, Cluj () [Corola-website/Science/300355_a_301684]
-
Banii adunați cu greu se evaporau la lucrările agricole { arăt, discuit, semănat, recoltat etc.}, iar animalele erau valorificate cu greu și la prețuri care descurajau activitatea de creștere și îngrășare animale. Prin prăbușirea industriei ușoare țăranul nu mai poate valorifica lâna și pielea animalelor, iar privatizarea fostelor fabrici de lapte și lipsa concurenței a condus la o mare discrepanta între costul litrului de lapte și prețul obținut de la noii patroni. La toate acestea s-a adăugat imposibilitatea obținerii de credite ca
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
Muntele Bărbat și Poiana Cucului este efectiv stăpânit de toți locuitorii din Bărbătești, dându-l în arendă ciobanilor crescători de oi din Novaci și Cernădie, iar toamna în fiecare an la 8 septembrie, aceștia aduceau celor din Bărbătești brânză și lână, precum și bani, după cum le era tocmeala. Dar obștea din Bărbătești mai folosea și apele, astfel aveau ca proprietate și moara cu 7 pietre de pe râul Gilort, langa podul de cale ferată. Moara a fost parăsită în 1887 din cauza inundațiilor. În
Comuna Bărbătești, Gorj () [Corola-website/Science/300454_a_301783]
-
sa mai sobră, de lucru, cel de sărbătoare, cu ornamentație bogată, fiind înlocuit de hainele cumpărate de la oraș. Hainele de lucru erau foarte simple, bărbații purtând vara o cămașă lungă până la genunchi și izmene albe, fiind încinși cu bete de lână roșie, dacă nu cu o simplă sfoară, purtând eventual și o pălărie de pai, iar femeile aveau o fustă gri și cămașă tot albă, purtând pe cap o basma obligatorie pentru femeile măritate, pe care o purtau chiar și pe
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
cu profil tot pătratic. Aici se făcea așa-numitul “fundament”, din bârne de lemn încastrate în sare, pe care se sprijinea întregul puț. Apoi se armă puțul, de jos în sus, la început cu un amestec de argilă, pleava și lâna de oaie (pentru impermeabilizarea pereților), după care cu bârne (grinzi) de lemn. Grosimea armaturilor era de 0,3 m (1 pas), astfel că profilul efectiv al puțului se reducea în final de la 2,8 x 2,8 m la 2
Praid, Harghita () [Corola-website/Science/300483_a_301812]
-
Cea mai gravă ceartă s-a iscat atunci când Papa Bonifaciu al VIII-lea a interzis clerului, în 1296, prin bula "Clericis laicos", să plătească impozit autorităților lumești. Eduard I a ordonat să se pună sechestru pe bunurile bisericești și pe lâna călugărilor. După cum Eduard I este primul dintre Plantageneți care poartă nume englezesc, tot astfel el este și primul care încearcă să desăvârșească cucerirea Insulelor Britanice. A fost pregatit pentru această misiune încă din adolescență. În 1252 tatăl său, Henric al
Eduard I al Angliei () [Corola-website/Science/298702_a_300031]
-
greacă, era fiica regelui Colchidei, Eetes. Prin urmare era nepoata lui Helios și a vrăjitoarei Circe. Mama ei era oceanida Idyla, dar uneori i se atribuie drept mamă Hecate, patroana tuturor vrăjitoarelor. Fără , Iason nu ar fi putut să obțină Lâna de Aur, dânsa fiind cea care i-a dat alifia destinată să-l protejeze de arsurile taurilor lui Hephaistos și care a adormit dragonul prin farmecele sale. O variantă târzie, pomenește faptul că Medeea era, în realitate, o prințesă plină
Medeea () [Corola-website/Science/299593_a_300922]
-
exact în ziua în care Argonauții au debarcat pe țărmul din Colchos. Medeea și-a legat imediat soarta de cea a lor, făcându-l pe Iason să promită că o va lua în căsătorie dacă îl va ajuta să găsească Lâna de Aur. Iason i-a promis și, profitând de cunoașterea ținutului, Medeea a reușit să deschidă templul unde se afla prețiosul obiect, în timp ce Argonauții îi atacau pe soldați și îi puneau pe fugă. După obținerea Lânii de Aur, Medeea a
Medeea () [Corola-website/Science/299593_a_300922]
-
va ajuta să găsească Lâna de Aur. Iason i-a promis și, profitând de cunoașterea ținutului, Medeea a reușit să deschidă templul unde se afla prețiosul obiect, în timp ce Argonauții îi atacau pe soldați și îi puneau pe fugă. După obținerea Lânii de Aur, Medeea a fugit cu Iason și cu Argonauții. Pentru a-l urma și a-i asigura victoria, Medeea nu numai că și-a abandonat tatăl, ci îl luase ostatic pe propriul frate, Apsirtos, pe care nu a ezitat
Medeea () [Corola-website/Science/299593_a_300922]
-
Colchida, dar Medeea a avut cu iubitul ei un fiu, Medeios și o fiică, Eriopis. Întorcându-se în Iolcos cu Iason, Medeea vrea să se răzbune pe regele Pelias, cel care încercase să scape de soțul ei trimițându-l după Lâna de Aur. Convingându-le pe fiicele regelui că poate să întinerească orice ființă vie, fierbând-o într-o licoare magică știută doar de ea, le determină pe acestea să-și omoare tatăl. Fiul lui Pelias, mânios îi gonește pe Iason
Medeea () [Corola-website/Science/299593_a_300922]
-
cu profil tot patratic. Aici se făcea așa-numitul “fundament”, din bârne de lemn incastrate în sare, pe care se sprijinea întregul puț. Apoi se arma puțul, de jos în sus, la început cu un amestec de argilă, pleavă și lână de oaie (pentru impermeabilizarea pereților), după care cu bârne (grinzi) de lemn. Grosimea armăturilor era de 0,3 m (1 pas), astfel ca profilul efectiv al puțului se reducea în final de la 2,8 x 2,8 m la 2
Comuna Cojocna, Cluj () [Corola-website/Science/299578_a_300907]
-
de Ei • Monumente istorice: a. Biserică de zid cu hramul « Sf.Ioan Botezătorul » (1878), în satul Vaideeni; Elemente de patrimoniu etnocultural a. Centrul etnografic Vaideeni, important centru etnofolcloric, legat de transhumanta și obiceiuri pastorale ; renumit pentru prelucrarea artistică a pieilor. lânii și confecționarea de instrumente muzicale, port popular ciobănesc cu influențe din zona Marginimii Sibiului ; b. Arhitectură tradițională- case vechi cu pridvor, specifice zonei etnografice “Oltenia de sub munte” și case cu ocol, specifice Marginimii Sibiului; c. Costumul popular, în două culori
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
negru, asemănător zonei Marginimii Sibiului ; d. Cusături și țesături artistice (desagi), meșteșuguri cu o răspândire din ce în mai redusă ; e. Confecționare de instrumente muzicale- fluiere ; f. Prelucrarea artistică a lemnului- obiecte de uz gospodăresc : lăzi, coșuri, furci de tors lâna, etc ; g. Prelucrarea lânii și instalații de tehnica populară : darac, pive, mori de apă, joagăre acționate hidraulic ; h. Manifestări etnofolclorice : Festivalul folcloric al pastorilor din Carpați « Învârtita dorului », ce se desfasoara anual în cea mai apropiată duminică de Sânziene. Alte
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
Sibiului ; d. Cusături și țesături artistice (desagi), meșteșuguri cu o răspândire din ce în mai redusă ; e. Confecționare de instrumente muzicale- fluiere ; f. Prelucrarea artistică a lemnului- obiecte de uz gospodăresc : lăzi, coșuri, furci de tors lâna, etc ; g. Prelucrarea lânii și instalații de tehnica populară : darac, pive, mori de apă, joagăre acționate hidraulic ; h. Manifestări etnofolclorice : Festivalul folcloric al pastorilor din Carpați « Învârtita dorului », ce se desfasoara anual în cea mai apropiată duminică de Sânziene. Alte monumente de interes istoric
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
dispuse în special pe piept. Poalele, lucrate din pânză albă, învrâstată din loc în loc, sunt lungi până aproape de glezne. Ele sunt acoperite în față cu o cătrință "vânătă" numită șurț, iar în spate cu una roșie. Șurțul este țesut din lână neagră ori albastră, în patru ițe cu "ochișori". Cele două foi sunt cusute între ele printr-o cheiță. În partea de jos, șurțul are o vargă cusută cu mătase colorată, ori aleasă în război. Marginea de jos se termină se
Apoldu de Jos, Sibiu () [Corola-website/Science/299829_a_301158]
-
genunchi, confecționate din piei de oaie. Partea decorativă, realizată sub formă de "flori de cojoc" este plasată pe părțile expuse vederii: în față pe cei doi piepți și pe clinii dispuși lateral. Cojoacele se poartă întotdeauna cu cârpe groase de lână. Pe vreme friguroasă sau ploioasă, femeile poartă țundre lungi până sub genunchi, lucrate din pănură neagră, având o croială arhaică. Încălțămintea caracteristică zonei este alcătuită din papuci cu tureac înalt, lucrați la comandă. Bărbații poartă pălărie de pâslă neagră, asemănătoare
Apoldu de Jos, Sibiu () [Corola-website/Science/299829_a_301158]
-
Aquitaniei, ci și ale provinciei vecine, Bretania. De altfel, Bretania va juca un rol important în cursul Războiului de 100 de Ani. Din aceeași perspectivă economică era vizat și comitatul Flandrei, ale cărui manufacturi de postav depindeau de comerțul cu lână din Anglia; ori regii Franței încercaseră să-și subordoneze total Flandra, cel mai recent cu doar două decenii în urmă, în timpul lui Filip al IV-lea. Războiul poate fi divizat în patru faze: o fază în care Anglia a repurtat
Războiul de 100 de Ani () [Corola-website/Science/299345_a_300674]
-
redate în felul următor: /a/, /e/, /i/ și /u/ purtătoare de accent sună în general ca în dacoromână. /ɔ/ înlocuiește în mai multe graiuri fonemele / ǝ/ (ă) și /ɨ/ (î), care astfel se confundă: "lăsǫ́" „lăsă”, "lǫ́nă" „lână”. În graiul din Lundziń, fonemul /ɔ/ corespunde și diftongului [oa]: "ǫ́spiț" „oaspeți”. ǝ/ se păstrează în poziție accentuată și în locul lui /ɨ/, în graiurile din Umă și Țărnareca: "lănă" „lână”. /o/ nu se deosebește de /ɔ/ în graiul
Limba meglenoromână () [Corola-website/Science/299339_a_300668]
-
se confundă: "lăsǫ́" „lăsă”, "lǫ́nă" „lână”. În graiul din Lundziń, fonemul /ɔ/ corespunde și diftongului [oa]: "ǫ́spiț" „oaspeți”. ǝ/ se păstrează în poziție accentuată și în locul lui /ɨ/, în graiurile din Umă și Țărnareca: "lănă" „lână”. /o/ nu se deosebește de /ɔ/ în graiul din L’umniță, ultimul realizându-se și el [o], prin urmare corespunde și vocalelor /ǝ/ și /ɨ/: "monă" „mână”. /ɛ/ există alături de diftongul [ea] în graiul din Lundziń ("fętă/feată" „fată”) și
Limba meglenoromână () [Corola-website/Science/299339_a_300668]
-
conjuncției "să", poate să fie omis: "si si ducă" sau "si ducă" „să se ducă”, "si speală" „să se spele”, "si bată" „să se bată”. Reflexivul cu sens pasiv este foarte rar. De exemplu, în loc de "lǫ́na si speală" „lâna se spală” se preferă "u spel’ lǫ́na" „speli lâna”. Meglenoromâna a adoptat de la limba macedoneană exprimarea aspectelor verbale și a modurilor de acțiune cu unele mijloace specifice limbilor slave, în principal cu prefixe: Același verb poate primi mai
Limba meglenoromână () [Corola-website/Science/299339_a_300668]
-
ducă" „să se ducă”, "si speală" „să se spele”, "si bată" „să se bată”. Reflexivul cu sens pasiv este foarte rar. De exemplu, în loc de "lǫ́na si speală" „lâna se spală” se preferă "u spel’ lǫ́na" „speli lâna”. Meglenoromâna a adoptat de la limba macedoneană exprimarea aspectelor verbale și a modurilor de acțiune cu unele mijloace specifice limbilor slave, în principal cu prefixe: Același verb poate primi mai multe prefixe, exprimând astfel mai multe aspecte sau moduri de acțiune
Limba meglenoromână () [Corola-website/Science/299339_a_300668]
-
într-o succesiune rapidă, luând contact cu manifestările prezente în arta europeană și dezvoltându-le mai departe. Mihail Larionov lansează "raionismul", Wladimir Tatlin inițiază "constructivismul", iar Alexandr Rodcenko propune "non-obiectivismul". Un rol important îl joacă - începând cu anul 1908 - revista ""Lâna de aur"", care organizează expoziții cu operele celor mai importanți pictori contemporani vest-europeni. În 1911 are loc expoziția grupului ""Valetul de Caró"", cu participarea unui mare număr de artiști aparținând avangardei ruse. În acest context, Malevitch începe să picteze primele
Suprematism () [Corola-website/Science/299421_a_300750]
-
care a murit la puțin timp de la naștere („în a unsprezecea zi a vieții”) este identificat cu mielul sacrificial din tradiția avraamică. În "Boii Soarelui", ni se spune că trupul neînsuflețit al copilului a fost învelit într-o „cămășuță de lână de miel”, iar în "Circe", când Bloom halucinează și își vede băiatul viu, „îmbrăcat în costumaș Eton”, „un miel mic își scoate capul din buzunarul de la piept” al costumului. De asemenea, băiatul ține în mână o carte din care citește
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]
-
unui concurs organizat de revista "Conde Nast Traveller". Orașul a fost un important târg în Evul Mediu, prima atestare documentară datând din 1207. În epoca Tudorilor Leeds a fost în principal un oraș comercial în care se produceau haine din lână. Legătura cu celelalte orașe europene se făcea prin estuarul Humber. La un moment dat aproape o jumătate din întregul export al Angliei trecea prin Leeds. Dezvoltarea economică a orașului a înregistrat o rapidă creștere odată cu deschiderea Canalului Leeds Liverpool în
Leeds () [Corola-website/Science/298831_a_300160]
-
drept supranaturale și li s-au dat explicații spirituale. Un exemplu de fenomen electrostatic: frecând două materiale inițial neutre din punct de vedere electric (cum ar fi o baghetă de ebonită sau chihlimbar și o bucată de material textil sau lână), unul se încarcă pozitiv (materialul textil) și celălalt negativ (bagheta). Polii electrici opuși se atrag, deci la sfârșitul experimentului se mai poate observa și că materialul textil este atras de baghetă și aderă la ea. <br>Încărcarea electrică se întâmplă
Electrostatică () [Corola-website/Science/298845_a_300174]