7,900 matches
-
aurie de toamnă, era mai important pentru mine să mă liniștesc și am plecat, fără să știu prea bine de ce, spre arhivă. Pe drum, nu înțelegeam de ce din toate părțile se auzeau uși trântite, dar n-aveam timp să cer lămuriri nimănui. Vroiam să nu-l pierd pe Arhivar. L-am găsit stând la masă și primul lucru pe care l-am remarcat a fost că-și adusese un fotoliu în locul scaunului. Individul m-a privit prin ochelari fără smerenia de
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
înnebunit", a răspuns Arhivarul ținîndu-se cu mâinile de burtă. " Ai avut coșmare, domnule sculptor?", m-a întrebat Aristide. L-am privit lung. Ce vroia de la mine? Nu-l chemasem, nu mă plânsesem de nimic. Se simți obligat să-mi dea lămuriri: "Domnul Andrei m-a trimis. Zicea că te-a auzit strigînd". I-am răspuns sec: "Se poate". După plecarea lui Aristide, am rămas cu ochii pironiți în tavan. Perna udă de transpirație îmi dădea o senzație neplăcută, o simțeam caldă
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
kanji cu foarfecele unei vagi priviri de gender studies, pentru că nu mă identific, în esență, cu acest demers, câteva din trăsăturile fundamentale care informează arhetipul feminin vehiculat de milenii în această parte de lume. Pentru aceasta, sunt necesare însă câteva lămuriri preliminare. Ideogramele, cu obârșia în China, au fost adoptate de către japonezi, care la vremea respectivă nu dispuneau de un sistem propriu de scriere, între secolele al III-lea și al IV-lea după Christos. Originea lor este însă mult mai
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
altă pauză. Toate câte le gândise nu fuseseră numai ca să-și alunge plictiseala, închipuindu-și ce-ar face dacă ar exista vreo șansă să iasă din spital; ci pur și simplu izbucnind în mintea ei, asemenea unei lumini, ca o lămurire. Ca o lămurire lipsită de orgoliu. De aici a pornit totul, de la orgoliu. Și-a dat seama foarte limpede: avusese orgoliul de a i se povesti viața, de parcă viața ei ar fi avut vreo însemnătate sau ar putea oferi vreun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
câte le gândise nu fuseseră numai ca să-și alunge plictiseala, închipuindu-și ce-ar face dacă ar exista vreo șansă să iasă din spital; ci pur și simplu izbucnind în mintea ei, asemenea unei lumini, ca o lămurire. Ca o lămurire lipsită de orgoliu. De aici a pornit totul, de la orgoliu. Și-a dat seama foarte limpede: avusese orgoliul de a i se povesti viața, de parcă viața ei ar fi avut vreo însemnătate sau ar putea oferi vreun exemplu cuiva. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
sau avea valoare, ci prezența lor. Pentru că înfățișarea lor sau mai degrabă ce ascundeau ele avea să se arate mai importantă ceva mai târziu, nu atât de târziu încât devenirea lucrurilor să i se fi lămurit, dar destul de aproape de acea lămurire, cam la vârsta când încă se mai socotea foarte mare față de mormolocul de frate-său, ajuns acum abia la șase ani, dar încă nu destul încât derbedeii numai cu o palmă mai răsăriți să-l accepte la jocurile lor cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
rost de unul, de îndată ce iese cu marfa, îl jefuiesc golanii. Cum de-ți trimite Dumnezeu atâtea greutăți pe cap? — Nu trebuie să cercetăm căile Sale. — Poate că nu, dar tot nu pricep. — Scrierile lui Boetius ți-ar putea da unele lămuriri. — Îi citesc zilnic în ziar pe Părintele Keller și pe Billy Graham. — Maică Doamne! bolborosi Ignatius. Nu-i de mirare că ești atât de rătăcit. — Uite, spuse bătrânul, deschizând un dulap de metal de lângă sobă. Pune-ți asta. Scoase din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
soacră-sa Paraschiva. Dar la 5 mai 1702 (7210) Constantin Duca voievod hotărăște: “Am dat domniia me rămas pe Paraschiva și pe toți feciorii ei”. --Dacă sfinția ta nu se supără, aș avea o întrebare. De fapt, aș vrea o lămurire privind hotărârile domnești, care spun: “am dat rămas din toată legea țărăi...” Ce va să însemne asta? --Când vodă hotărăște acestea, înseamnă că vinovatul sau cel care nu are dreptate a pierdut judecata. Voiam însă să te întreb cum ți-
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
cutremurat de spasme. Domnul Benedek se uită Întrebător la mama copilului. „Zice că i-a văzut În oglinjoară. Toți - zise ea - au fost uciși. Vedeți și singur În ce stare este.“ „În oglinjoară?“ Întrebă domnul primar. Urmară tot soiul de lămuriri. Domnul Benedek, ca un bărbat cu o Îndelungată experiență de primar (de cincisprezece, dacă nu chiar de douăzeci de ani) nu credea În presimțiri, el se Încredea numai În știință. GÎndea În sinea lui că fetița are o criză de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
nu au fost încă elucidate. Este vorba de somnul ritual și de trezirea rituală de către colindători - un comportament probabil legat (imitatio dei) de tema mitică punctată în paginile anterioare : „adormirea” și „trezirea” zeului. O datină arhaică ar putea aduce unele lămuriri. Astfel, la romani, ultima noapte din an, noaptea dinspre Calendae Januariae, era serbată obligatoriu în stare de veghe, fiind numită Vigilia (lat. vigilo = „a sta treaz noaptea, a veghea”). Unul dintre părinții Bisericii, Ioan Chrysostom (secolul al IV-lea), într-
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
putea fi neglijat sau ocolit prin presupunerea că cineva trebuie să fi înnebunit. Craig privi la ceas. Arăta unu fără zece. Dădu desertul la o parte și se ridică. Avusese intenția să se îndrepte spre casă pentru a obține o lămurire, când incidentul cu Jefferson Dayles îl întrerupsese. Mai avea încă timp să meargă și să o întrebe pe Anrella. Dar, mai întâi, înapoi la birou. Se duse până la biroul de informații. - Spune-i domnului Nypers, când vine, că mă întorc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85100_a_85887]
-
trebuiau să rămână pe vas. Pe înserat, după apusul soarelui arzător, când în sfârșit o briză firavă sufla peste punte și un stol de păsărele zbura pe deasupra, cei trei se întoarseră. Din partea japonezilor, solii se duseră la Velasco să afle lămuriri. Nu aveți de ce să vă îngrijorați, spuse Velasco abordând zâmbetul lui obișnuit. Avea, de asemenea, obiceiul să spună adesea aceste cuvinte. Nu încape îndoială că mâine veți coborî cu toții la țărm. Tanaka Tarozaemon nu se lăsă convins: — Stăpânul a construit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
un pământ însetat. — Trebuie să vă spun fără ocolișuri că... a apărut o piedică neașteptată. Velasco șovăi o clipă, apoi zise: — La Madrid sunt și unii care nu ne văd cu ochi buni. Solii se uitară unii la alții așteptând lămuriri de la Velasco. Cât le-a vorbit misionarul, Tanaka a privit țintă undeva în aer, supărat, iar samuraiul, după cum îi era felul, a clipit numai din ochi fără să deschidă gura. Pe fețe lor de țărani nu se putea citi ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
am mai întors niciodată acolo! La gară ne-am instalat pe peron cu tot calabalâcul, aranjat sub forma unei piramide. Eu cu sora mea am rămas să păzim lucrurile iar tata cu mama s-au dus la șeful gării pentru lămuriri în privința plecării trenului. Dar în acea zi nu a fost nici un tren pentru noi așa că am dormit în gară. Lucrurile au rămas pe peron păzite pe rând de unul din părinți în timp ce eu și sora mea dormeam înghesuiți în sala
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Anatol Muşceleanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1693]
-
est-europene rămâne atât nivelul scăzut de încredere, cât și gradul scăzut de participare și tipul de participare. Un studiu realizat de Bădescu, Sum și Uslaner (2004) despre societatea civilă din România și Republica Moldova, pe care l-am citat deja, aduce lămuriri suplimentare. O primă observație este că cele două țări se încadrează în limitele regionale deja enunțate, într-o diferență semnificativă față de țările occidentale. Cetățenii țărilor Europei centrale și de est participă mai puțin la asociații voluntare și sunt mai puțin
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
spori în chip semnificativ. În acest context, publicarea unui volum precum cel de față trebuie salutată cu multă căldură. Informat și sistematic, dens și scris atrăgător, el poate contribui la clarificarea rolului Parlamentului în dispozitivul instituțiilor europene, dar și la lămurirea modului de lucru specific acestei instituții, legitimând-o în ochii publicului din România. Cei patru autori cercetători de la Universitatea Liberă din Bruxelles Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer și Cristina Stănculescu au meritul de a fi reunit numeroase date referitoare
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
-
câmpului un avion de vânătoare, ce părea să fi aterizat forțat deoarece se găsea pe burtă. Aterizăm și, rulând, ne dăm seama că în lizierele de salcâmi se găseau perfect camuflate avioanele unui grup de vânătoare. Un camarad ne dă lămuriri: <inițial scrisese: "dispozițiuni">: pliem avioanele, le așezăm la o anumită distanță unele de altele și le acoperim cu frunze. Apoi alergăm la avionul accidentat și vedem cu uimire că este complet ciuruit de proiectile. Primul nostru avion ce venea din
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
clubul liberal cu parlamentarii, Dumitru Brătianu, șeful guvernului, a arătat că noul guvern se găsește aproape în fața faptelor îm plinite, de aceea situația este foarte gingașă. Adunarea a telegrafiat lui Ion Brătianu, cerând să vie în București spre a da lămuriri. Agitația parlamentară ce urmează are acum și o parte cu dedesubturi: amicii lui Ion Brătianu vor să răstoarne guvernul pe această chestie a Dunării, susținând că guvernul Dumitru Brătianu este incapabil, că nu știe să apere interesele României, că este
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
În fața acuzațiunilor adversarilor noștri: Amicii noștri din majoritate sunt rugați să se întrunească astă-seară la clubul liberal spre a se consulta asupra acestei cestiuni. D-l Ion Brătianu a făcut cunoscut prin telegramă că va veni însuși spre a da lămuririle trebuincioase. Domnii miniștri vor asista la întrunire. C.A. Rosetti“ Cestiunea Dunării, care agită cercurile politice de mai bine de un an de zile erea în rezumat următoarea: Art. 55 al Tratatului de la Berlin, instituind o comisiune europeană a Dunării
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
lucrării arhimandritului. Însă o atare situație nu a scutit-o de critici dure în mediul științific românesc al epocii, așa cum am arătat mai sus. Într-un referat întocmit în 1933, de către comisarul Dim. D. Gheorghiu, se aduc o serie de lămuriri și asupra calității de arhimandrit a lui Calinic I. Popp Șerboianu 52. Conform lui Gheorghiu, Cancelaria Patriarhiei Române a acelor vremuri specifica faptul că Șerboianu nu a fost ridicat în acest rang de către Arhiepiscopia București, însă preciza ca era posibil
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
pentru anul 1938 o face, evocându-i pe scurt activitatea, în termeni elogioși: "Adunarea mulțumește, prea distinsului arhimandrit Calinic Popp Șerboianu, pentru râvna înălțătoare și felul cu totul distins și impresionant cu care oficiază serviciile religioase și pentru munca de lămurire religioasă și canonică ce o duce, prin scris și grai viu, pentru justificarea și îndreptățirea cremațiunei"107. În același raport era pomenit, din nou în mod elogios, și Emil Borinski, ce săvârșea de șapte ani servicii religioase pentru mozaici. Celor
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Primul dintre acestea scotea în evidență situația în care natura focului exprimă divinitatea: Dumnezeu ca foc mistuitor; ca foc strălucitor sau arătarea sa prin foc. Utilizarea focului la sacrificii (pornind de la Cain și Abel) accentua că "Focul, deci, fiind mijlocul lămuririi și al curățirii, arderea cărnurilor arăta simbolic, cum că timpul se preda Domnului ca totul ca, prin focul spiritului Lui sfinților să-l curețe de toată tina păcatului și să facă organ bine plăcut Sieși"151. Șerboianu interpreta, totodată, anumite
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
vorbind în numele unui întreg corp al cremaționiștilor români din care se simțea, pe deplin, că făcea parte. Forța mesajului era dublată prin referința directă la divinitate și la istorie: "Cei de la revista "Flacăra Sacră" continuându-și cu încredere, acțiunea de lămurire, ca ceia ce lucrează nu este în potrivnicie cu învățătura Mântuitorului și nici în vrăjmășie cu sfânta noastră biserică, cu umilință plecându-se înaintea Aceluia Care de veacuri strigă întregii omeniri: "Veniți de luați lumină", trimit tuturor cititorilor, cu prilejul
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Geneza Cap. IV 3-5). Dacă fumul se ridica drept la cer, la "Dumnezeul care șade la înălțime", aceasta însemna, că jertfa este bine primită. Sângele animalului sacrificat reprezenta sufletul, iar carnea, corpul, ca organ al sufletului. Focul, deci, fiind mijlocul lămuririi și al curățirii, arderea cărnurilor arăta simbolic, cum că timpul se preda Domnului ca totul ca, prin focul spiritului Lui sfinților să-l curețe de toată tina păcatului și să facă organ bine plăcut Sieși. De aceia focul în Sf.
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
nedreptatea și chinurile tuturor hoardelor // sălbatice, a crezut cu putere și în Învierea Lui, iar aceasta i-a adus mai târziu învierea sa proprie, prin înfăptuirea idealului nostru național. Cei de la revista "Flacăra Sacră" continuându-și cu încredere, acțiunea de lămurire, ca ceia ce lucrează nu este în potrivnicie cu învățătura Mântuitorului și nici în vrăjmășie cu sfânta noastră biserică, cu umilință plecându-se înaintea Aceluia Care de veacuri strigă întregii omeniri: "Veniți de luați lumină", trimit tuturor cititorilor, cu prilejul
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]