7,489 matches
-
metodele moderne ale ingineriei genetice, metodă care se studiază intensiv de la începutul anilor ’70. Încă din antichitate omenirea a utilizat diferite metode la baza cărora se află procesele de fermentație, procese ce decurgeau cu participarea unor organisme vii (în special microorganisme) pentru obținerea de produse alimentare. Dovezi scrise (papirusuri, tăblițe, Biblia) arată ca sumerienii și babilonienii produceau bere din drojdii cu 6000 de ani î. Hr., egiptenii preparau pâine folosind maia cu 4000 de ani î. Hr., iar în Orientul Apropiat se producea
Biotehnologie () [Corola-website/Science/303414_a_304743]
-
bolilor infecțioase, epidemiologia constituind elementul fundamental pe care s-au construit legile de prevenire a bolilor infecțioase. Epidemiologia studiază și repartiția bolilor pe zone geografice, pe anotimpuri. Pentru producerea unor boli sunt necesari o serie de factori epidemiologici considerați pricipali (microorganismul, macroorganismul, mediul exterior) și o serie de factori secundari (climatici, sociali). Epidemiologia a început în antichitate, odată cu lucrarea lui Hippocrate, " Despre aer, apă, și locuri". Gândirea epidemiologică a fost apoi influențată de marii filozofi medievali și moderni, precum Francis Bacon
Epidemiologie () [Corola-website/Science/302982_a_304311]
-
Microbiologia reprezintă o ramură a biologiei , care se ocupă cu studiul microorganismelor unicelulare, invizibile cu ochiul liber (ciuperci microscopice, alge, bacterii, virusuri, protozoare) și influența acestora asupra oamenilor și a altor organisme. Inițial, microbiologia studia numai procesele fizice, chimice și biologice legate de activitatea microorganismelor, pentru a putea folosi pe cele utile
Microbiologie () [Corola-website/Science/302980_a_304309]
-
a biologiei , care se ocupă cu studiul microorganismelor unicelulare, invizibile cu ochiul liber (ciuperci microscopice, alge, bacterii, virusuri, protozoare) și influența acestora asupra oamenilor și a altor organisme. Inițial, microbiologia studia numai procesele fizice, chimice și biologice legate de activitatea microorganismelor, pentru a putea folosi pe cele utile și pentru a contracara procesele dăunătoare omului. În ultimele decenii, domeniul de studiu al acestei discipline s-a extins prin genetica, biochimia și fiziologia microorganismelor. Încă din antichitate, oamenii de știință credeau că
Microbiologie () [Corola-website/Science/302980_a_304309]
-
procesele fizice, chimice și biologice legate de activitatea microorganismelor, pentru a putea folosi pe cele utile și pentru a contracara procesele dăunătoare omului. În ultimele decenii, domeniul de studiu al acestei discipline s-a extins prin genetica, biochimia și fiziologia microorganismelor. Încă din antichitate, oamenii de știință credeau că există niște făpturi mici, ce puteau cauza maladiile. De aceea, în multe regiuni mai dezvoltate (Roma, Grecia, semiții), existau norme igienice foarte stricte. Însă existența lor a fost demonstrată de abia câteva
Microbiologie () [Corola-website/Science/302980_a_304309]
-
De aceea, în multe regiuni mai dezvoltate (Roma, Grecia, semiții), existau norme igienice foarte stricte. Însă existența lor a fost demonstrată de abia câteva milenii mai târziu, odată cu inventarea microscopului. Astfel, Robert Hooke a fost primul, ce a susținut existența microorganismelor în 1660 în lucrarea sa Micrografia. Însă în 1676, Anton van Leeuwenhoek a fost primul care să descopere cu ajutorul microscopului primele microorganisme (bacterii) și să demonstreze existența lor. Iată de ce el este considerat de mulți oameni părintele microbiologiei. În 1835
Microbiologie () [Corola-website/Science/302980_a_304309]
-
abia câteva milenii mai târziu, odată cu inventarea microscopului. Astfel, Robert Hooke a fost primul, ce a susținut existența microorganismelor în 1660 în lucrarea sa Micrografia. Însă în 1676, Anton van Leeuwenhoek a fost primul care să descopere cu ajutorul microscopului primele microorganisme (bacterii) și să demonstreze existența lor. Iată de ce el este considerat de mulți oameni părintele microbiologiei. În 1835, Agostino Bassi de Lodi a arătat că o boală a viermelui-de-mătase este provocată de un microorganism, aceasta a fost prima oară în
Microbiologie () [Corola-website/Science/302980_a_304309]
-
care să descopere cu ajutorul microscopului primele microorganisme (bacterii) și să demonstreze existența lor. Iată de ce el este considerat de mulți oameni părintele microbiologiei. În 1835, Agostino Bassi de Lodi a arătat că o boală a viermelui-de-mătase este provocată de un microorganism, aceasta a fost prima oară în istoria biologiei, când s-a demonstrat că un microorganism poate provoca maladia altui organism. 12 ani mai târziu, fizicianul maghiar Ignaz Semmelweis a fost primul ce a observat că doctorii spitalelor din Viena răspândeau
Microbiologie () [Corola-website/Science/302980_a_304309]
-
el este considerat de mulți oameni părintele microbiologiei. În 1835, Agostino Bassi de Lodi a arătat că o boală a viermelui-de-mătase este provocată de un microorganism, aceasta a fost prima oară în istoria biologiei, când s-a demonstrat că un microorganism poate provoca maladia altui organism. 12 ani mai târziu, fizicianul maghiar Ignaz Semmelweis a fost primul ce a observat că doctorii spitalelor din Viena răspândeau infecții puerperile și i-a obligat să-și spele mâinile înainte de naștere. Bazele microbiologiei moderne
Microbiologie () [Corola-website/Science/302980_a_304309]
-
teoria germenilor) ca și cu descoperirea microscopului. Deși această teorie mai fusese propusă anterior, Louis Pasteur are meritul da fi reușit, în 1862, să dovedească printr-o serie de teste riguroase că fermentația nu apare spontan, ci este produsă de microorganismele care se dezvoltă în mediile bogate în nutrienți, în urma expunerii acestora la aer. Pasteur a arătat că fermentația poate fi prevenită dacă aerul care ajunge la mediul de cultură este trecut printr-un filtru sau printr-un tub lung ținut
Microbiologie () [Corola-website/Science/302980_a_304309]
-
biotehnologie pentru producerea de enzime cum ar fi enzima polimerază Taq. Bacteriile pot fi folosite pentru producția de aminoacizi. "Corynebacterium glutamicum" este una dintre cele mai importante specii de bacterii, producând anual mai mult de două milioane de tone de aminoacizi. Microorganismele produc biopolimeri cum ar fi polizaharidele, poliesterii sau poliamidele. Microorganismele contribuie la biodegradarea deșeurilor casnice, industriale sau din agricultură. Potențialul de biodegradare al unui microb depinde de natura deșeurilor. Deoarece deșeurile sunt deseori amestecate, pentru a elimina contaminarea sunt folosite
Microbiologie () [Corola-website/Science/302980_a_304309]
-
Taq. Bacteriile pot fi folosite pentru producția de aminoacizi. "Corynebacterium glutamicum" este una dintre cele mai importante specii de bacterii, producând anual mai mult de două milioane de tone de aminoacizi. Microorganismele produc biopolimeri cum ar fi polizaharidele, poliesterii sau poliamidele. Microorganismele contribuie la biodegradarea deșeurilor casnice, industriale sau din agricultură. Potențialul de biodegradare al unui microb depinde de natura deșeurilor. Deoarece deșeurile sunt deseori amestecate, pentru a elimina contaminarea sunt folosite amestecuri din mai multe specii de bacterii și fungi, fiecare
Microbiologie () [Corola-website/Science/302980_a_304309]
-
în cadrul acestuia astfel că porii spongierelor constituie orificiile multiple de intrare ale apei, pe când fiecare spongier posedă un singur orificiu de ieșire al apei, numit oscul. Se realizează intracelular cu ajutorul vacuolelor digestive din apa aspirata prin pori și face digestia microorganismelor existente în apă, antrenate de aceasta. Schimbul respirator se realizează la nivel celular pe un principiu bazat pe circulația apei în cadrul spongierelor. Se poate realiza atât sexuat cât și asexuat prin înmugurire. Fiind organisme hermafrodite, fiecare individ produce un spermatozoid
Spongieri () [Corola-website/Science/302991_a_304320]
-
este capacitatea naturală sau dobândită a unui microorganism de a rezista efectelor unuia sau mai multor antibiotice. Deși acesată noțiune este folosită și referitor la rezistența naturală -capacitatea intrinsecă a unor bacterii de a rezista la anumite antibiotice- de o mai mare importanță clinică și științifică este rezistența
Rezistența la antibiotice () [Corola-website/Science/304598_a_305927]
-
antibiotice, gena codificând acest caracter se poate răspândi la alte celule prin transfer de plasmide. O bacterie poate purta simultan mai multe gene de rezistență la antibiotice, fiind numită în acest caz multirezistentă. Rezistența la antibiotice poate fi indusă unui microorganism și pe cale artificală, prin tehnici de transformare (introducerea în celulă de material genetic străin și exprimarea caracterelor codificate). Această metodă este utilă în inginerie genetică și în biotehnologie pentru selectarea bacteriilor care poartă un anumit caracter adițional, transmis împreună cu gena
Rezistența la antibiotice () [Corola-website/Science/304598_a_305927]
-
mare de tulpini bacteriene rezistente la un număr tot mai mare de antibiotice. Există mai multe mecanisme prin care acest fenomen se poate manifesta: Rezultatul firesc al descoperirii acestui fenomen a fost continua căutare de antibiotice noi, capabile să inactiveze microorganismele rezistente la antibioticele din deja existente. Totuși s-a constatat că după un anumit timp de la introducerea unui nou antibiotic de semi-sinteză, sau a unei noi clase de antibiotice, este posibilă aparția tulpinilor bacteriene rezistente la acestea, tocmai datorită faptului
Rezistența la antibiotice () [Corola-website/Science/304598_a_305927]
-
Practic nu se concepe viață fără proteine. Proteinele pot fi enzime care catalizează diferite reacții biochimice în organism, altele pot juca un rol important în menținerea integrității celulare (proteinele din peretele celular), în răspunsul imun și autoimun al organismului. Majoritatea microorganismelor și plantelor pot sintetiza toți cei 20 aminoacizi standard, în timp ce organismele animale obțin anumiți aminoacizi din dietă (aminoacizii esențiali). Enzime cheie, cum ar fi de exemplu aspartat kinaza, enzimă care catalizează prima etapă în sinteza aminoacizilor lisină, metionină și treonină
Proteină () [Corola-website/Science/303840_a_305169]
-
baza principalului mecanism genetic. Studii pentru investigarea mutațiilor genetice (punctuale) Pentru investigarea aprofundată a potențialului unei substanțe de a produce mutații genetice, ar putea fi utile unul sau mai multe din testele următoare: (a) studiul mutației directe sau reverse la microorganismele eucariote (Saccharomyces cerevisiae); (b) studii in vitro pentru decelarea mutației directe la celulele de mamifere; (c) studiul genei letale recesive legate de sex la Drosophila melanogaster; (d) studiul mutației somatice in vivo: testul petei la șoareci. Studii pentru investigarea aberațiilor
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86466_a_87253]
-
printr-un eveniment mutagen. Aceste studii pot furniza informații complementare celor obținute în urma studiilor de potențial mutagen și care pot fi utile la interpretarea acestor studii. Dacă aceste investigații sunt necesare, poate fi adecvată una din metodele următoare care folosesc microorganisme eucariote sau celule de mamifere: (a) recombinație mitotică la Saccharomyces cerevisiae; (b) alterarea și repararea ADN - sinteză neprogramată ADN - celule de mamifere (in vitro) (c) schimbul de cromatide surori la celule de mamifere (in vitro) Alte teste indicatoare ale potențialului
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86466_a_87253]
-
este disponibilă metodologia necesară, se pot folosi alte specii. BIODEGRADARE METODA ZAHN-WELLENS 1. METODĂ 1.1. Introducere Scopul acestei metode este evaluarea potențialului de biodegradabilitate totală al substanțelor organice nevolatile solubile în apă, atunci când sunt expuse la concentrații mari de microorganisme într-un test static. Pe solidele în suspensie poate avea loc adsorbția fizico-chimică, iar acest aspect trebuie luat în considerare la interpretarea rezultatelor (vezi 3.2). Substanțele studiate se folosesc în concentrații corespunzătoare valorilor COD în domeniul 50 - 400 mg
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86466_a_87253]
-
din soluția testată. Informațiile despre proporțiile relative ale principalelor componente ale compusului testat se utilizează la interpretarea rezultatelor obținute, în special în cazurile în care rezultatele indică valori scăzute sau marginale. Informațiile despre acțiunea toxică a substanței de testare asupra microorganismelor se folosesc pentru interpretarea rezultatelor cu valori scăzute și pentru selecția concentrațiilor testate corespunzătoare. 1.2. Definiții și unități Gradul de degradare atins la sfârșitul testului se raportează ca "Biodegradabilitate în testul Zahn-Wellens": unde: DT = gradul de biodegradare exprimat în
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86466_a_87253]
-
la o eliminare avansată neadsorbtivă a COD (CCO) în acest test trebuie considerate ca potențial biodegradabile. Eliminarea parțială, neadsorbtivă, arată că substanța chimică este cel puțin supusă unei biodegradări. Eliminările reduse sau nule ale COD (CCO) se pot datora inhibării microorganismelor de către substanța de testare, acest lucru fiind indicat de liza și pierderea de nămol din care rezultă supernatanți tulburi. Testul se repetă cu o concentrație mai scăzută a substanței de testare. Folosirea metodei analitice specifice cu compus sau cu substanță
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86466_a_87253]
-
inhibitoare pentru bacterii. Informațiile despre proporțiile relative ale principalelor componente ale compusului testat se utilizează la interpretarea rezultatelor obținute, în special în cazurile în care rezultatele indică valori scăzute sau marginale. Informațiile despre acțiunea toxică a substanței de testare asupra microorganismelor se folosesc pentru interpretarea rezultatelor cu valori scăzute și pentru alegerea unor concentrații adecvate de testare. 1.1.2. Determinarea biodegradabilității totale (analiza COD/CCO) Scopul metodei este de a determina biodegradabilitatea totală prin măsurarea eliminării substanței și a tuturor
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86466_a_87253]
-
substanța de testare și substanța de referință, dacă s-a utilizat, - argumente științifice pentru toate schimbările de metodă. 3.2. Interpretarea rezultatelor Un grad scăzut de îndepărtare a substanței testate din mediul apos se poate datora faptului că substanța inhibă microorganismele. Acest lucru se poate observa prin liză și pierdere de nămol, rezultând un supernatant tulbure, și prin scăderea eficienței eliminării CCO (sau COD) din instalația pilot. Adsorbția fizico-chimică poate să joace uneori un rol. Diferențele între acțiunea biologică asupra moleculei
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86466_a_87253]
-
secundar Compozit Nămol activ Adăugare substanță testată De la început Creștere treptată După ce s-a format nămolul Analize Specifică CCO COD TESTUL DE INHIBARE A RESPIRAȚIEI NĂMOLULUI ACTIV 1. METODĂ 1.1. Introducere Metoda descrisă evaluează efectul substanței de testare asupra microorganismelor măsurând rata respirației în condiții definite, în prezența unor concentrații diferite ale substanței de testare. Scopul acestei metode este de a asigura o metodă de selecție rapidă prin care să se poată identifica substanțele care afectează negativ instalațiile de tratare
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86466_a_87253]