8,110 matches
-
esențial: fularul islamic riguros pe care îl poartă pe cap, aproape până la limita sprîncenelor trase cu khol negru, care-i pune în evidență ochii și mai negri. Mondializarea? Păstrarea tradițiilor ? Cochetăria feminină în fața rigorii islamiste ? O formă de concesie în fața modernității ? Toate la un loc ? Emisiune franțuzească (TF1) dedicată strângerii de fonduri și sensibilizării (cuvânt foarte la modă acum) publicului în vederea strângerii de fonduri pentru victimele tsunami-ului din Asia. Un vag aer de Revoluția Română, decembrie 1989, un du-te
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
a se cârmui liber.“ (Glasul Patriei, 20 noiembrie 1971) BOUREANU Radu „În viața tineretului nostru - și e firesc, în aceste coloane să ne preocupe îndeosebi tineretul scriitoricesc - s-a căutat de către spirite și mentalități retrograde, sau infectate de morbul unei modernități rău înțelese și rău plasate, cultivarea plantelor fantasmagorice a căror umbră venetică să pricinuiască anemia moral-spirituală a generației de la care se aștepta, datorită grijii și condițiilor aduse de partid, suirea unor trepte valorice în timp, crearea unei generații purtătoare a
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
în ianuarie 1978Ă Loc de istorie contemporană fierbinte, de unde, în urmă cu șaizeci de ani a pornit, ca o lumină mereu urcătoare, drumul vieții președintelui României, Nicolae Ceaușescu. Omul în care cele două dimensiuni ale sufletului nostru - tradiția milenară și modernitatea - se întâlnesc în chipul cel mai fericit.“ (Viața românească, ianuarie- februarie 1978) „În fiecare an, la 26 ianuarie, poporul român omagiază, cu dragoste și respect, ziua de naștere a președintelui Nicolae Ceaușescu, a celui care, alături de soția sa, acad. dr.
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
-se cu ale străinilor converg spre adevărul indiscutabil - exprimat limpede și în documentele de partid - că socialismul i-a dat teatrului românesc, în mod ireversibil, libertatea plenară de exprimare în contextul specificității sale într-o mare diversitate artistică, determinându-i modernitatea funciară.“ (România literară, 28 decembrie 1972) „Fuziunea între estetic, etic și politic e azi atât de frecventă și, aș spune, atât de naturală, încât orice critic de veritabilă personalitate e implicit și o conștiință civică, manifestându se pe aceleași coordonate
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
specificului societății românești din acea epocă. Sistemul comunist s-a instalat într-o Românie aflată în plin proces de modernizare, cu o organizare socială de tip tradițional la nivelul familiei și al micilor comunități rurale, dar și cu oaze de modernitate puternică în centrele urbane importante. Comunismul a adus - și a impus - un model artificial de egalizare a femeilor cu bărbații, care nu a ținut cont de cutumele preexistente, ba chiar le-a încorporat tacit, suprapunând noile coduri peste cele vechi
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
București, 2005), Petre Barbu, Blazare (Polirom, Iași, 2005) etc. Este prezentă cu studii în următoarele volume: Ruxandra Cesereanu (coord.), T(z)ara noastră. Stereotipii și prejudecăți (Editura Institutului Cultural Român, București, 2006), Andreia Roman (coord.), Hortensia Papadat-Bengescu. Vocația și stilurile modernității (Paralela 45, Pitești, 2007), Corin Braga (coord.), Concepte și metode în cercetarea imaginarului (Polirom, 2007). A publicat studii și articole în revistele: Echinox, Apostrof, Vatra, Steaua, Dilema Veche, Adevărul literar și artistic, Dilemateca, Observator cultural etc. Membră a Uniunii Scriitorilor
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
este ceea ce aș putea numi gombrowiczismul (sau ferdydurkismul) ei. În ultimii 10-15 ani, această literatură „cu copii“ sau „cu adolescenți“ a devenit una dintre direcțiile cele mai bătute ale prozei noastre. S-ar zice că avem deja o tradiție a modernității în acest sens, dacă ne gîndim la cîteva cărți foarte reușite (per soanele de față se exclud) apărute în ultimul timp : Exuviile Simonei Popescu, Muzici și faze de Ovidiu Verdeș - cea mai apropiată scriere de atmosfera Tinerețilorț -, chiar și, venind
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
Dumnezeiască. În toamna anului 2002, Centrul Național de Conservare și Valorificare a Tradiției și Creației Populară București a organizat cea mai mare expoziție dedicată lemnului, fiind prima și singura de acest gen din țară, intitulată foarte sugestiv „Lemnul tradiție și modernitate”, manifestare ce a avut loc în perioada 28 noiembrie - 10 decembrie, la Galeria Etaj ¾ de la Teatrul Național din București. Manifestarea a fost anunțata cu un an înainte la Salonul Internațional de Artă Naivă, astfel organizatorii dându-ne răgazul necesar de
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
eram invitat. Din gara Titu s-a urcat Elena Ferdinand, o colegă ce picta, din Târgoviște, călătorind împreună apoi spre capitala Marii Uniri, povestindu-ne diferite întâmplări petrecute în perioada în care nu ne văzusem. Expoziția Națională „Lemnul tradiție și modernitate” București, 2002 Vernisajul de la Alba Iulia, întreaga atmosferă de sărbătoare națională și nu în ultimul rând petrecerea de la „Hanul cu Berze” unde am fost cazați a încheiat mica mea plimbare, întorcându- mă într-un final acasă, puțin mai obosit datorită
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
Galați pe familia Mocanu, meșteri olari alături de Ștefanica Crișan o creatoare de păpuși artizanale. Din Țara Oltului erau veniți Gheorghe Tănase un meșter iscusit al tradiției prelucrării lemnului, cel ce a obținut marele premiu la Expoziția Națională „Lemnul tradiție și modernitate”, Constantin Nițu un creator al straielor populare, al portului tradițional și un tânăr meșter olar, Ștefan Trușcă ce era foarte mândru de realizările sale artistice. Pe vapor în Deltă, 2003 Județul Teleorman era reprezentat de pictorița Violeta Gabriela Păunescu ce
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
Fotografică - Buzău, Primăria Municipiului; Expoziția Națională de Artă Naivă - Pitești, Galeria de Artă Naivă; Expoziția Națională de Artă Naivă - Reșița, Camera de Comerț; Salonul de toamnă al A.A.P. - Iași, Galeriile de Artă Gheorghe Asachi; Expoziția Națională ,,Lemnul Tradiție și Modernitate”București, Galeria ¾; Salonul Internațional de Pictură ,,1 Decembrie” - Alba Iulia, Casa armatei; Salonul ieșean de artă fotografică - Iași, Centrul Cultural Francez; Expoziția Națională de Icoane ,,Crăciunul și Anul Nou în Creația Populară Contemporană” - București, Galeria ¾. 2003 Salonul de primăvară al
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
în sensul tare al termenului, dar care a dat lovitura cu un film de comandă, pe care nu ținea să-l facă : Nașul... Deși cinematograful a nceput prin a fi o artă pentru mase cu siguranță arta cea mai populară , modernitatea cinematografică (teoreticienii Noului Val francez, mai exact) a impus conceptul de auteur, ceea ce a dus în timp la un divorț verificabil între Artă & Comerț. Astăzi, acest divorț este validat de sintagme precum film de autor sau cinematograf de artă și
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
preistoria, istoria antică, Evul Mediu ș.a.m.d. în funcție de vârstele Cinematografului (care, în ceva mai mult de 100 de ani, va fi recuperat întregul parcurs al omenirii). Așadar, preistoria ar corespunde epocii mute ; antichitatea filmului de până la Neorealism ; Evul Mediu modernității (sună comic, nu ?) ; modernitatea anilor 70-80, iar istoria contemporană cinemaului din anii 90 încoace. Cei care ar dori să aibă acces la toate aceste epoci n-ar trebui decât să introducă o casetă sau un DVD și să apese
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
Mediu ș.a.m.d. în funcție de vârstele Cinematografului (care, în ceva mai mult de 100 de ani, va fi recuperat întregul parcurs al omenirii). Așadar, preistoria ar corespunde epocii mute ; antichitatea filmului de până la Neorealism ; Evul Mediu modernității (sună comic, nu ?) ; modernitatea anilor 70-80, iar istoria contemporană cinemaului din anii 90 încoace. Cei care ar dori să aibă acces la toate aceste epoci n-ar trebui decât să introducă o casetă sau un DVD și să apese pe buton sau să
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
Est-ul) și onoarea de a deschide Festivalul de la Cannes (cu Bărbierul din Siberia, 1998, poate cel mai prost film al său)... Ceea ce-mi aduce aminte de un detaliu : începe Festivalul de la Cannes ! Cele două bătăi de pleoapă ale modernității Cinematograful românesc a fost întotdeauna contemporan, dar modern nu a fost decât începând cu 1965 ; și nici după aceea tot timpul... Contemporan atunci când, în 1912 (anul naufragiului Titanicului, ca fapt divers !), îndrăznea să facă pasul spre lungmetraj cu Independența României
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
sensul All Art Has Been Contemporary, cum spunea cu o simplitate menită să ne pună pe gânduri un enunț de neon roșu la intrarea în Muzeul Pergamon din Berlin, în februarie anul acesta... Da, orice artă a fost contemporană ; dar modernitatea s-a lăsat așteptată. Fix opt ani despart La moara cu noroc, filmul din 1956 al lui Victor Iliu, de Pădurea spânzuraților al lui Liviu Ciulei, din 1964 (Premiul de Regie la Cannes un an mai târziu). Ca o coincidență
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
cele mai celebre, Hiroshima mon amour (1959) și Lannee derniŁre à Marienbad (1961). 1959, anul nașterii Noului Val cu filmele sale cele mai reprezentative (Truffaut, Les 400 coups ; Godard, A Bout de souffle), dar și al câtorva titluri-far ale modernității cinematografice (Antonioni, Aventura ; Fellini, La dolce vita), era deci, în România, anul în care se făcea acel filmuleț de comandă având în distribuție niște oameni păcăliți să-și joace propriul rol, pentru a fi executați la terminarea filmărilor... Pintilie era
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
sincronă cu ceea ce s-a făcut valoros în filmul românesc în ultimul timp : așa-zisa direcție minimalistă. Poate că este momentul să ne întrebăm acum, că am survolat peste patru decenii de film românesc care ar fi particularitățile unei presupuse modernități cinematografice autohtone. Cred că aceasta poate fi identificată în două caracteristici semnificative. Ar fi vorba mai întâi despre schimbarea punctului de vedere. Cinematograful tradițional (din care La moara cu noroc este un exemplu canonic) a rămas blocat evident, nu doar
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
a cărui principală regulă de compoziție poate fi identificată în trecerea de la persoana a III-a (impersonală) la persoana I, indiferent că va fi fost vorba despre un personaj al filmului sau despre regizor ! Motivele pentru care a intervenit această modernitate (și, de fapt, s-a construit) atât de târziu în Cinema față de literatură, pictură sau muzică țin de însăși apariția tardivă a filmului față de celelalte arte. Cinematograful a trebuit să ardă etapele, refăcând în mai puțin de un secol o
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
politicul și cinematograficul ultimul dintre ele curat autoscopic. Rabelaisian și fellinian în aceeași măsură în care este caragialian (și pintilian, firește !), De ce trag clopotele, Mitică ? este, deloc surprinzător, mai prizat de literați decât de cineaști : prinși pe picior greșit de modernitatea propunerii lui Pintilie, aceștia reproșează filmului exact ceea ce face geniul lui : prolixitatea (asumată). A doua este la antipodul acesteia : sobrul Iacob al lui Mircea Daneliuc, din 1988, este transpunerea vizionară și îndrăzneață a unor pagini de Geo Bogza. Daneliuc păstrează
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
decorul interbelic, dar tonul și atmosfera sunt clar contemporane. Mai mult, filmul se deschide și se închide cu două secvențe dure, antologice, care constituie alături de Pădurea... lui Ciulei și de Reconstituirea lui Pintilie cam tot ce a dat mai bun modernitatea cinematografică în România. Sunt imagini ce rămân pe retina oricărui cinefil, pentru că, inspirație de moment sau nu, acumulează în ele o tensiune tragică impecabil vizualizată, care și-a depășit cu mult sursa literară. Iacob este totodată, la fel ca De ce
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
este totodată, la fel ca De ce trag clopotele... al lui Pintilie, un film mai degrabă neglijat de cineaști (regizorii și criticii generației lui Daneliuc), revendicat, din fericire, de regizori din noua generație minimalistă, precum Radu Muntean. A doua caracteristică a modernității filmului românesc este ceea ce eu aș numi oglinda cinematografică. Este vorba despre conștientizarea faptului că cinematograful a devenit el însuși personaj și că una dintre modalitățile de a surprinde realul implică asumarea acestei (noi) realități. în Reconstituirea deja, prezența unei
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
286 O naștere și două înmormântări .......................................... 289 Comisarul se-ntoarce încet. To survive, be kind fwd ............................................... ........... 292 Addenda Dicționarul (cărămida) lui Caranfil ...................................... 297 A scrie filme ............................................... ............................. 302 Cu Pintilie ............................................... ................................. 306 Pagini de jurnal ............................................... ........................ 309 Cele două bătăi de pleoapă ale modernității ...................... 342 </contens>
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
la exemple precum Flaubert și Longfellow, ultimul traducând Infernul lui Dante în câțiva ani „doar în cele câteva minute dinaintea luării cafelei”. Este un exemplu ilustrativ de utilizare chibzuita a timpului, cu atat mai mult, cu cât ne aflăm, în modernitatea cea mai aglomerată. Costache Olăreanu numește asemenea porțiuni de timp „ferestre”, anticipând cu decenii rubrică pe care a susținut-o câțiva ani în Adevărul literar și artistic, în ultima decadă premergătoare morții. Firește, nu orice formă de lectură este de
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
centrul și estul Europei <endnote id="(3)"/>. Studiul lui Schwarzfeld este totuși o lucrare de dimensiuni relativ mici, depășită azi. Dar, În pofida limitelor acestui studiu „etnico- psichologic” - limite, În bună măsură, inerente epocii -, el conține unele elemente de o surprinzătoare modernitate. De exemplu, autorul este conștient de faptul că subiectul lucrării sale nu-l constituie atât evreul, cât mai ales românul : „[Studiul] va scoate În relief pe evreu cu calitățile și defectele ce le vede la el românul și ne va
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]