7,852 matches
-
cheamă, spunându-i că este, în sfârșit, liber. Maestrul Margareta Nikolaevna este amanta maestrului. Mihail Alexandrovici Berlioz este redactorul-șef la o revistă de literatură și președintele consiliului grupării literare numită satiric "MASSOLIT" (literatură de masă). Acesta este caracterizat de narator încă din primele pagini ca "un bărbat la vreo patruzeci de ani, îmbrăcat în haine gri de vară, mic de stat, brunet, dolofan și chel, ținea în mînă pălăria decentă, din fetru moale; fața bine bărbierită i-o împodobeau niște
Maestrul și Margareta () [Corola-website/Science/320625_a_321954]
-
secvențele de filmare. „A fost un proces amuzant pentru mine... să am un cadru foto desenat drept țel pe care să îl ating”, a declarat el. Ca și cartea grafică, în adaptarea cinematografică, personajul Dilios a jucat și rol de narator. Snyder a folosit această tehnică narativă pentru a arăta spectatorilor faptul că lumea suprarealistă a lui Frank Miller din "300" este reprezentată dintr-o perspectivă subiectivă. Folosind darul de povestitor al lui Dilios, el a introdus astfel elemente fanteziste în
300 - Eroii de la Termopile () [Corola-website/Science/320684_a_322013]
-
este „o operă, nu un documentar. Asta spun atunci când oamenii afirmă că nu prezintă acuratețe istorică.” El a mai fost citat într-un reportaj al BBC News spunând că în esența sa este „un film fantezie” și a spus despre naratorul Dilios că știe cum să nu strice o poveste frumoasă spunând adevărul. Într-un interviu, scenaristul Frank Miller a declarat: „Impreciziile, aproape toate, sunt intenționate. Nu degeaba le-am scos platoșele și fustele de piele. Am vrut ca ei să
300 - Eroii de la Termopile () [Corola-website/Science/320684_a_322013]
-
a puterii din partea partidului său. Reputatul scriitor și critic science fiction James Blish nu a fost un adept al modului în care Heinlein își trata la persoana întâi protagoniștii din numeroase romane. Totuși, în 1957 el a afirmat că "singurul narator la persoana întâi creat de Heinlein care este om complet independent, viu este Marele Lorenzo din "Stea dublă". Lorenzo este complet, începând din copilăria sa - influența tatălui asupra modului său de gândire este una dintre cele mai puternice teme ale
Stea dublă (roman) () [Corola-website/Science/321551_a_322880]
-
Fantasy pentru "Cel mai bun roman" în 2002 pentru "The Other Wind". Pe 26 decembrie 1996, BBC a lansat o dramatizare radiofonică de două ore a cărții "Un vrăjitor din Terramare". Adaptarea i-a avut pe Judi Dench în rolul naratorului și pe Michael Maloney în rolul lui Ged, folosind o gamă largă de actori cu accente regionale și sociale diferite, pentru a ilustra originea personajelor din Terramare (de exemplu, Estarriol și alte personaje din Capătul Estic au fost interpretați de
Terramare () [Corola-website/Science/321633_a_322962]
-
face referire în mod repetat la romane ficționale reale și ficționale; Billy citește "Valea Păpușilor" (1966), răsfoiește un roman Tralfamadorian, și participă într-un talk show la radio, ca parte a unui panou de experți literari care discută ”Moartea Romanului.” Naratorul introduce "Abatorul cinci" cu geneza romanului și îl termină discutând începutul și finalul Romanului. Povestea în sine începe în capitolul doi, cu toate că nu există nici un motiv să se presupună că primul capitol nu este ficțional. Aceasta este o tehnică comună
Abatorul cinci () [Corola-website/Science/320829_a_322158]
-
se presupună că primul capitol nu este ficțional. Aceasta este o tehnică comună în meta-ficțiune. Povestea pretinde să fie un narativ incoerent și discontuinuu, concentrat pe Billy Pilgrim, acesta nefiind blocat în timp. Scrisul lui Vonnegut adesea conține asemenea tulburări. Naratorul relatează că Billy Pilgrim își trăiește viața discontinuu, că își trăiește (și retrăiește) nașterea, tinerețea, bătrânețea și moartea în ordine nonlineară. Romanul are două fire narative: experiența lui Billy din război (aceasta fiind întreruptă cu experiențe din alte timpuri din
Abatorul cinci () [Corola-website/Science/320829_a_322158]
-
a lui Billy a fost compromisă când a fost martor la distrugerea Dresdei, cu toate că nu era blocat în timp și înainte de sosirea în Dresda. "Abatorul cinci" este relatat prin propoziții scurte, declarative, care dau impresia citirii un raport de fapte. Naratorul începe romanul vorbind despre conexiunea sa cu bombardarea Dresdei, de ce îl înregistrează, o autodescriere (a sa și a cărții), și despre faptul că îl consideră o încercare disperată de a crea o lucrare științifică. Apoi face tranziția de la perspectiva scriitorului
Abatorul cinci () [Corola-website/Science/320829_a_322158]
-
despre conexiunea sa cu bombardarea Dresdei, de ce îl înregistrează, o autodescriere (a sa și a cărții), și despre faptul că îl consideră o încercare disperată de a crea o lucrare științifică. Apoi face tranziția de la perspectiva scriitorului la cea a naratorului omniprezent, la persoana treia, deci la "povestea" lui Billy Pilgrim, spunând: ”Ascultă: Billy Pilgrim a ajuns să nu fie blocat în timp.” Kilgore Trout, pe care Billy îl întâlnește operând un serviciu de livrare a ziarelor, poate fi văzut ca
Abatorul cinci () [Corola-website/Science/320829_a_322158]
-
Ghidului (Peter Jones în primele două seriale radiofonice și în primele versiuni de televiziune, urmat de William Franklyn în a treia, a patra și a cincea serie la radio, și de Stephen Fry în versiunea cinematografică), a fost și vocea naratorului. Prima serie radiofonică de șase episoade (denumite „Fits” după titlurile secțiunilor din poezia lui Lewis Carroll „The Hunting of the Snark”) a fost difuzată în 1978 la BBC Radio 4. În ciuda lansării discrete a serialului (primul episod a fost difuzat
Ghidul autostopistului galactic () [Corola-website/Science/320933_a_322262]
-
(n.1 februarie 1874, Viena - d. 15 iulie 1929, Rodaun) a fost un dramaturg, libretist, poet, narator și eseist austriac. Rămâne un reprezentant de marcă al modernității vieneze, alături de Arthur Schnitzler, Karl Kraus, Robert Musil, etc. Hofmannsthal s-a născut la Viena, pe Landstraße, provenind dintr-o mamă austriacă aparținând clasei aristocrate și dintr-un tată bancher
Hugo von Hofmannsthal () [Corola-website/Science/317483_a_318812]
-
12/2005; Cornel Munteanu, "Povestirea disjunctă", în „Nord Literar” nr. 11-12/2005; Luminița Corneanu, "Mistere cu final neașteptat", în „Mozaicul” nr. 1/2006; Mădălin Roșioru, "Strategiile fatale ale provinciei", în „Tomis”, Anul XLI nr. 435, iunie 2006; Geo Vasile, "Fețele naratorului", în „România literară” nr. 14, din 13 aprilie 2007; Dumitru Augustin Doman, "Constantin Arcu, cronicarul zilei de azi, poate chiar a celei de mâine," în „Argeș” nr. 4/2011; Aurora Dabija, "Arcuiri", în „Cronica veche” nr. 3/2011; Ion Roșioru
Constantin Arcu () [Corola-website/Science/321855_a_323184]
-
ballon. / (Réponse à l'énigme de juillet.)" („Știința în familie. / O excursie într-un balon. / (Răspuns la ghicitoare din iulie.”)). În 1874, Pierre-Jules Hetzel a publicat-o în antologia "Doctorul Ox". În momentul plecării într-o scurtă călătorie cu balonul, naratorul se trezește cu un necunoscut care se precipită în nacelă. Acesta îl obligă pe narator se urce tot mai sus și tot mai repede, în timp ce povestește incidentele legate de vehiculele mai ușoare ca aerul. Curând, devine evident că necunoscutul este
O dramă în văzduh () [Corola-website/Science/321340_a_322669]
-
Răspuns la ghicitoare din iulie.”)). În 1874, Pierre-Jules Hetzel a publicat-o în antologia "Doctorul Ox". În momentul plecării într-o scurtă călătorie cu balonul, naratorul se trezește cu un necunoscut care se precipită în nacelă. Acesta îl obligă pe narator se urce tot mai sus și tot mai repede, în timp ce povestește incidentele legate de vehiculele mai ușoare ca aerul. Curând, devine evident că necunoscutul este un nebun cu tendințe suicidale, care este dispus chiar să distrugă balonul în zbor. Prin intermediul
O dramă în văzduh () [Corola-website/Science/321340_a_322669]
-
lui a trimis familia să locuiască în orașul său natal, Matsusaka, prefectura Mie (el rămânând la Tokio), unde Yasujirō și-a petrecut practic toată tinerețea. Se pare că își petrecea majoritatea timpului liber în sala cinematografului local sau corespondând cu naratorii filmelor mute, așa-numiții . După terminarea liceului a fost învățător timp de un an într-un sat din prefectură, apoi familia mutându-se din nou la Tokio. Acolo a fost dus la studioul de film Shochiku de către un unchi care
Yasujirō Ozu () [Corola-website/Science/316510_a_317839]
-
ale reclamei. Filmul apoi sare înainte în anul 1997 când Jobs, care a revenit la Apple, anunță un nou acord cu Microsoft la Expoziția Macworld din 1997. Partenerul său, Steve Wozniak (Joey Slotnick), este prezentat ca unul dintre cei doi naratori principali ai filmului. Wozniak atrage atenția publicului asupra asemănării dintre Big Brother și imaginea lui Bill Gates (Anthony Hall) de pe ecran aflat în spatele lui Jobs în timp ce acesta face anunțul. Întrebând „Cum s-a ajuns aici?” filmul sare înapoi în tinerețea
Pirații din Silicon Valley () [Corola-website/Science/325420_a_326749]
-
() este o povestire de Stephen King. Este inclusă în colecția "Nightmares & Dreamscapes", a cincea colecție de povestiri a lui King. Povestea este narată de protagonist, un profesor, și există un singur personaj principal, Dolan. Naratorul, Robinson, este un profesor care locuiește în Las Vegas. El a ajuns văduv după ce Dolan, un șef bogat al mafiei, i-a ucis soția pentru ca aceasta să nu depună mărturie împotriva lui. Crima rămâne nerezolvată, și Robinson, nepriceput în arta
Cadillacul lui Dolan () [Corola-website/Science/325874_a_327203]
-
pistol pe care l-a adus Chris. Gordie decide că nimeni nu va deveni erou pentru că a găsit cadavrul și anunță autoritățile printr-un apel telefonic anonim. Băieții revin la Castle Rock și își iau la revedere unii de la alții. Naratorul afirmă că Vern s-a căsătorit mai târziu în liceu, a avut patru copii și a devenit șofer pe un motostivuitor la un depozit local de cherestea. Teddy a încercat să se înroleze în armată, dar a fost refuzat din cauza
Prietenie (film din 1986) () [Corola-website/Science/325884_a_327213]
-
Gordie și a plecat mai târziu din Castle Rock, devenind avocat. Cu toate acestea, după cum a arătat în scena de deschidere, Chris a fost recent înjunghiat mortal în gât, atunci când a încercat să oprească o bătaie într-un restaurant fast-food. Naratorul își termină apoi povestirea și merge cu fiul său și cu prietenul acestuia la înot. Părți ale filmului au fost filmate în Brownsville, Oregon Brownsville, Oregon, care a fost folosit drept orașul fictiv Castle Rock. Scenele care includ lovirea cu
Prietenie (film din 1986) () [Corola-website/Science/325884_a_327213]
-
Carolina de Sud, povestirea relatează o întâmplare a lui William Legrand, după ce acesta a fost mușcat de un cărăbuș de culoare aurie. Servitorul său, Jupiter, se teme că stăpânul său a înnebunit și îl anunță pe prietenul lui Legrand, un narator nenumit, care este de acord să-și viziteze vechiul prieten. Legrand îi atrage pe cei doi într-o aventură după descifrarea unui mesaj secret care-i conduce la o comoară îngropată. Povestirea este adesea comparată cu „poveștile de raționament” ale
Cărăbușul de aur () [Corola-website/Science/325890_a_327219]
-
Ea a contribuit, de asemenea, la popularizarea criptogramelor și a scrierii secrete. William Legrand, care și-a pierdut recent averea, s-a mutat pe Insula Sullivan din Carolina de Sud, împreună cu slujitorul său afro-american Jupiter. El s-a împrietenit cu naratorul care-l vizita des la coliba din insulă. Într-o seară, naratorul sosește în coliba lui Legrand, dar nu găsește pe nimeni acolo. La scurtă vreme sosesc Legrand și Jupiter. Legrand îi povestește că a văzut un cărăbuș despre care
Cărăbușul de aur () [Corola-website/Science/325890_a_327219]
-
William Legrand, care și-a pierdut recent averea, s-a mutat pe Insula Sullivan din Carolina de Sud, împreună cu slujitorul său afro-american Jupiter. El s-a împrietenit cu naratorul care-l vizita des la coliba din insulă. Într-o seară, naratorul sosește în coliba lui Legrand, dar nu găsește pe nimeni acolo. La scurtă vreme sosesc Legrand și Jupiter. Legrand îi povestește că a văzut un cărăbuș despre care credea că este din aur pur. A încercat să-l prindă, dar
Cărăbușul de aur () [Corola-website/Science/325890_a_327219]
-
a fost prins, dar Legrand i-l împrumutase unui locotenent de la fortul militar Moultrie cu care se întâlnise pe drum. Legrand desenează apoi cărăbușul pe o bucată de hârtie pe care a scos-o din buzunar. Uitându-se mai bine, naratorul remarcă cu glas tare că imaginea seamănă cu un craniu de om. Simțindu-se insultat, Legrand privește desenul cu atenție și apoi îl pune într-un sertar pe care îl încuie, spre confuzia naratorului. Stânjenit de acest comportament bizar, naratorul
Cărăbușul de aur () [Corola-website/Science/325890_a_327219]
-
din buzunar. Uitându-se mai bine, naratorul remarcă cu glas tare că imaginea seamănă cu un craniu de om. Simțindu-se insultat, Legrand privește desenul cu atenție și apoi îl pune într-un sertar pe care îl încuie, spre confuzia naratorului. Stânjenit de acest comportament bizar, naratorul îl părăsește pe Legrand și se întoarce acasă la Charleston. O lună mai târziu, Jupiter îl vizitează pe narator și îl roagă să revină pe insula Sullivan în numele stăpânului său. Legrand, spune el, se
Cărăbușul de aur () [Corola-website/Science/325890_a_327219]
-
naratorul remarcă cu glas tare că imaginea seamănă cu un craniu de om. Simțindu-se insultat, Legrand privește desenul cu atenție și apoi îl pune într-un sertar pe care îl încuie, spre confuzia naratorului. Stânjenit de acest comportament bizar, naratorul îl părăsește pe Legrand și se întoarce acasă la Charleston. O lună mai târziu, Jupiter îl vizitează pe narator și îl roagă să revină pe insula Sullivan în numele stăpânului său. Legrand, spune el, se comportase ciudat în ultima vreme. Când
Cărăbușul de aur () [Corola-website/Science/325890_a_327219]