9,277 matches
-
cîteva femei În vîrstă, În pufoase costume flaușate, pluteau ca niște nori pe lîngă marfa pusă la rece. Am urcat o cărare pavată cu dale albastre către un dîmb acoperit cu iarbă, de unde am privit În jos la o arie nesfîrșită de ferestre panoramice, curți interioare și bazine miniaturale. Împreună aveau un straniu efect calmant, de parcă parcelele acestea rezidențiale - britanice, daneze și germane - ar fi fost o serie de țarcuri psihologice care calmau și domesticeau populația de imigranți. Simțeam că, asemenea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
aparat după ce aflase că eu și Paula urma să vizităm casa Hollinger, considerînd că inspectorul Cabrera avea să fie prea ocupat cu raportul autopsiilor ca să mai verifice o dată probele găsite. Mi-am amintit de șoferul familiei Hollinger, care lustruia la nesfîrșit Bentley-ul de epocă. Oare andaluzianul acesta depresiv devenise confidentul și poate chiar amantul lui Anne? Privirea lui amenințătoare, departe de-a Încerca să facă din mine reprezentantul vinovăției lui Frank, se poate să fi fost o Încercare de a mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
fad din gură.) Cum a reușit un modest profesor de tenis să descopere acest adevăr nou-nouț? — Nu l-a descoperit. Disperarea l-a făcut să dea peste el. Îmi amintesc cum măsura cu pasul terenurile alea goale și juca la nesfîrșit cu mașina de tenis. Într-o după-amiază a plecat scîrbit de la club și și-a petrecut ore-n șir furînd mașini și mărfuri din magazine. O fi fost o coincidență, dar În dimineața următoare avea deja doi cursanți la tenis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
pumn de petale din inscripția florală „Sfîrșit“. Se uită la ele cum fluturau În cădere. O dată În viață, Îmi părea obosit, extenuat de responsabilitățile care-l apăsau și amorțit de vastitatea sarcinii ce i se așternea În față, de țărmurile nesfîrșite care așteptau să fie aduse la viață. Apoi se Învioră și mă bătu pe umăr. — GÎndește-te la viitor, Charles. Imaginează-ți Costa del Sol ca pe o a doua Veneto(##notă - Regiune din nordul Italiei a cărei capitală este orașul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
Era nevoie de o crimă grandioasă - continuă ea, păstrîndu-și stăpînirea de sine -, de ceva teribil și spectaculos care să-i unească pe toți, să-i izoleze Într-un sentiment de vinovăție care să țină Estrella de Mar În mișcare la nesfîrșit. Nu era suficientă doar amintirea lui Bobby Crawford și-a infracțiunilor minore pe care le-a comis - spargeri, droguri și filme cu sex. Trebuia ca locuitorii din Estrella de Mar să comită ei Înșiși o crimă semnificativă, ceva violent și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
Spania, ajungea acum dinspre teren pînă la mine În timp ce parcam pe aleea vilei. Ascultam șuieratul și gîfÎitul mecanismului de Încărcare, urmat de scîrțîitul slab cu care Își ajusta unghiul și traiectoria. Pe drum dinspre Clubul Nautico, mă tot gîndisem la nesfîrșitul schimb de mingi cu mașinăria, prin care Crawford se pregătea pentru plecarea din acea seară și pentru sarcinile ce-l așteptau În Calahonda. Avea să plece, avînd cu sine nimic altceva decît Porsche-ul său ponosit și colecția de rachete de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
Paula și al lungilor conversații cu un tînăr și Înflăcărat jucător de tenis care bîntuise țărmul pînă descoperise, Într-o stațiune maritimă toropită, un elixir ce-avea să trezească o lume. Am ascultat mașina de tenis care se alimenta la nesfîrșit din coșul cu mingi. Bubuitul mecanismului de tragere era urmat de impactul fiecărei mingi care trecea peste plasă și lovea zgura, dar nu se auzea nici un sunet al returului lui Crawford, nici un scrîșnet al tălpilor lui derapînd și nici respirația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
care mă dor. Mă uit pe pereți și ochii mi se rotesc observând totul, și mintea mea se rotește și ea și gândește întruna, pot auzi rotirea și rostirea necontenită a gândurilor înlăuntrul meu... înnebunitor. Nu mă pot oglindi la nesfârșit doar în propriile gânduri, veșnic învălmășite! Și totuși, trebuie să continui să gândesc și să scriu, e singura mea scăpare, altminteri gândurile mele nu ar avea unde să se ducă și s-ar strânge în continuare de-a valma în
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
de la canadiană și îi cuprind și eu obrajii cu palmele. îi simt pielea moale și răcoroasă a obrajilor și-mi vine să o mângâi iar și iar. Mă înalț puțin în vârful picioarelor și îl sărut și eu. Un sărut nesfârșit. E primul meu să rut voluntar. Mă trage de mână, fără nici o vorbă. Ne suim într-un taxi care ne duce la el acasă. Nu vorbim în taxi, stăm nemișcați și ne ținem de mână. Eu nu cutez să mă
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
m-a luat frigul. îmi trag peste corpul gol și încă zvâcnind cuvertura de sub mine. Acum de-abia îmi dau seama că e o cuvertură mițoasă, destul de înțepătoare. Aud niște glasuri înfundate în sufragerie și apoi tăcere. O tăcere parcă nesfârșită, inexplicabilă. îmi arunc privirea pe pereți și deodată îmi dau seama că mă contemplă zeci de ochi din toate părțile. Priviri curioase, priviri zeflemitoare, priviri reci mă cuprind de pe pereți și mă scor monesc insuportabil. Mai bine să nu le
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
un calmant pentru suflet! Vreau să-l văd! am șoptit cu glas răgușit. Trebuie neapărat să-l văd! Vreau să merg la spital să-l văd! Bobo a tăcut pentru o vreme - mie mi s-a părut că o vreme nesfârșită. Apoi mi-a spus că Eduard e decis ca până la vindecarea completă să nu se mai întâlnească absolut cu nimeni, să nu vorbească la telefon cu nimeni. Ceea ce poate însemna mai multe săptămâni de zile. Poate chiar luni... — Cum adică
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
zglobie... Licărul de pândă alarmată din ochii lui Bobo dispăru. Se uită din nou apatic la Eduard, care vorbea cu ochii cenușii încă mijiți. Scotea cuvintele pe bandă rulantă, fără să le caute. Dădea impresia că poate turui așa la nesfârșit, nepăsător. — Nnu, îi răspunse Bobo, nnu... Mmă descurc sin gur cu-cu fe-fetele... Mă gândeam ccum să-ți spun c-am fă-cut niște schimbări în ccamera ta și... — Ce schimbări ai putut face în camera aia mică unde nu încap
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
vinul roșu. Adormi abia în zori și avu un coșmar, din care se trezi brusc, transpirată. Se trezi atât de brusc, încât, de data aceasta, nu mai uită visul. în coșmar, înota într-o piscină rotundă, rotindu-se în cercuri nesfârșite, până când își dădu seama că înainta tot mai greu prin apa din ce în ce mai vâscoasă, care la un moment dat deveni o mlaștină în care ea se târa, încercând cu disperare să se mențină la suprafață. Dădea disperată din mâini, dar nu
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
se așeză pe taburet în fața oglin zii și se studie îndelung, cercetător. Apoi își trase pe ea niște haine la nimereală și ieși, ducându-se direct la hotel. își dorea să înoate în piscina rotundă. Să se rotească în cercuri nesfârșite, iar și iar. Să înoate ore în șir, să lepede în apă tot noroiul în care se înveșmântase de ani de zile. Când ieși din apă chiar aruncă o privire cercetătoare spre bazin, să vadă dacă se observă ceva în urma
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
cursele de alergări de fond (unde era competitiv la standarde internaționale), topografia și... furnicile - domeniu În care era o autoritate. L-am invidiat la culme pentru libertatea de a putea să colinde pe unde i se năzărea, pentru fotografiatul la nesfârșit al locurilor exotice, pentru cunoștințele sale generale temeinice despre natură, obținute prin contact direct. Mă nedumerea Însă faptul că pentru tata această ființă fascinantă trecea drept pe jumătate nebună. Astfel de rude au stârnit foarte curând În mine pasiunea pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
oară că urma să mi se publice un roman, cel mai mare șoc pentru el a fost latura financiară, căci reversul anormal al acestei iubiri anormale pentru filosofie și poezia romantică era obsesia lui cu privire la rentabilitate. Așa cum Își Îngrijea la nesfârșit pomii roditori, la fel de grijuliu Își urmărea acțiunile și dividendele În Financial Times - și, bănuiesc, cu aceeași pricepere, deși niciodată n-a avut prea mult de investit. Într-adevăr, cele două lucruri s-au Întrepătruns cumva, fiindcă o parte din ritualul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
de rod; cei care se ascund În arbori neatinși de mâna omului nu au parte de rod; trădătorii cauzei omenirii nu au parte de rod. Acum câțiva ani mă aflam Într-un loc istoric. Nu era un câmp de bătălie nesfârșit, o casă, o piață, un loc unde s-a petrecut un eveniment aparte; ci doar un petec de pământ, un loc de desfășurare pentru nenumărate evenimente mărunte - o grădiniță Îngrijită din secolul al optsprezecelea, Împărțită prin cărărui pietruite În parcele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
limitarea câmpului și acuității noastre vizuale. Cu mult Înainte de a se inventa lentilele și aparatul de filmat, ele au existat În ochii și mințile noastre, atât În modul nostru de percepție, cât și În modul de a analiza cele percepute: nesfârșite secvențe scurte și stop-cadre, nesfârșita nevoie de a edita și clasifica acest material brut. Mi-am petrecut toată tinerețea ca naturalist amator mai mult sau mai puțin tradiționalist; ca pseudo-savant, abordând natura ca pe un fel de enigmă sau joc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
vizuale. Cu mult Înainte de a se inventa lentilele și aparatul de filmat, ele au existat În ochii și mințile noastre, atât În modul nostru de percepție, cât și În modul de a analiza cele percepute: nesfârșite secvențe scurte și stop-cadre, nesfârșita nevoie de a edita și clasifica acest material brut. Mi-am petrecut toată tinerețea ca naturalist amator mai mult sau mai puțin tradiționalist; ca pseudo-savant, abordând natura ca pe un fel de enigmă sau joc intelectual, În care faptul că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
și publică, aflate dincolo de puterea de analiză a științei. Este esențialmente „sălbatică“, În sensul pe care tatăl meu Îl detesta atât de mult: nefilosofică, irațională, de necontrolat, de necalculat. De fapt, ea corespunde foarte Îndeaproape naturii sălbatice - În ciuda eforturilor noastre nesfârșite de a „grădinari“, de a inventa sisteme de disciplinare socială și intelectuală. Aproape Întreaga bogăție a existenței noastre personale derivă din această conștiință sintetică, veșnic prezentă și „tulbure“, a realității interne și externe, și nu În ultimul rând din faptul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
păsărilor; de fapt, nu făceam altceva decât să mă Înrobesc incurabil plăcerilor descoperirii și trăirii solitare. Cu cât era mai singuratic locul, cu atât mă Încânta mai mult tăcerea lui, aura lui, configurația sa specifică, izolarea lui. Visam o vâlcea nesfârșită - bănuiesc că era aproape un vis de animal, visul unei vidre - cu pâlcuri nesfârșite de fagi umbroși și dumbrăvi de aluni, cu pajiști fără case și fără oameni. În zilele acelea visul nu era complet rupt de realitate - astfel de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
trăirii solitare. Cu cât era mai singuratic locul, cu atât mă Încânta mai mult tăcerea lui, aura lui, configurația sa specifică, izolarea lui. Visam o vâlcea nesfârșită - bănuiesc că era aproape un vis de animal, visul unei vidre - cu pâlcuri nesfârșite de fagi umbroși și dumbrăvi de aluni, cu pajiști fără case și fără oameni. În zilele acelea visul nu era complet rupt de realitate - astfel de vâlcele pierdute Încă mai existau, iar În unele dintre ele restul lumii nu-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
puterii de concentrare, a răbdării În Însușirea cunoștințelor cu adevărat de specialitate, până și un copil mă face de ocară. Pot să mă concentrez când scriu, Însă doar pentru că este o formă sublimată de descoperire, o cercetare izolată, vâlceaua mea nesfârșită În foi de hârtie. Sunt convins că totul se datorează primei experiențe din adolescență, pentru că nu cred să mă fi născut astfel, cu un prag al plictiselii dureros de scăzut față de o știință sau niște cunoștințe care nu sunt evident
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
se regăsește În modul de viață al secolului al XVII-lea - și cel mai puțin În grădinile sale, care au rămas În general la fel de artificiale ca cele medievale. Natura rămânea Încă un potențial dizolvant al decenței, o idee pe care nesfârșitul șir de noi descoperiri despre apucăturile omului mai primitiv - cu cât mai aproape de natură, cu atât mai asemănător lui Caliban - nu făcea nimic pentru a o spulbera. Ea rămânea fundamental o uriașă pelerină verde pentru Satana: pentru săvârșirea fărădelegii și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
chiar dacă sunt bătrâni de secole, rareori ating cinci metri. Abia le dă frunza, cu mult după ce ruda lor de la șes capătă toate nuanțele de la verde-gălbui până la bronz. Ramurile Întunecate cresc pe lateral extraordinar de mult, se răsucesc, se Întortochează la nesfârșit, bifurcate, Încălecate, ajungând să fie la fel de stufoase spre pământ ca și spre vârf. Acești copaci sunt incredibil de diferiți față de caracterul normal al speciei lor, cu mult mai aproape de specimenele dintr-o pepinieră de bonsai naturali. Cu toate că În aer nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]