18,249 matches
-
centru un personaj definit printr-o trăsătură dominantă de caracter, ceea ce face din aceste volume - cu unele texte trecând chiar dintr-o carte în alta - adevărate sertare cu fișe așteptând să fie organizate ulterior într-o amplă comedie a slăbiciunilor omenești. Caracterizate de o onomastică îngroșată, personajele, descrise pe un ton sobru, doar aparent serios, cu obiectivitate și imparțialitate - de unde și efectul comic -, suferă inevitabil eșecuri pe care le primesc cu resemnare. Romanele Expediția (1972), Figuranții și Baltazar (ambele în 1974
SERBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289640_a_290969]
-
recenzii, cronici, însemnări critice, portrete literare comentatorul dă romanului un loc central, find genul care, adâncind analiza vieții prin înscriere în istoria trăită, în economic, ca și prin incursiunile în psihologia de neam și în inconștient, tinde să cuprindă totalitatea omenescului. Privilegiind, cu sinceritate, „obligația de conștiință” în artă și pe scriitorul luptător social, cronicarul știe să prețuiască, alături de Émile Zola („unul din acele glasuri articulate ale omenirii”), de Romain Rolland, Maxim Gorki, André Malraux sau Constantin Stere, „umbrele rembrandtiene” din
SERGHIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289643_a_290972]
-
recomandă pe G. Ciprian, George Lesnea, Cezar Petrescu, Adrian Maniu, Al. Iacobescu, Ion Călugăru, Petre Pandrea ș.a., iar din literatura universală pe Albert Samain, Jean Moréas, Upton Sinclair, Ilya Ehrenburg, Leonid Andreev, Anatole France ș.a. Dogmei inflexibile i-a opus omenescul umorului (Unde ne sunt humoriștii ?) și tăișul ironiei. A fost un cronicar de artă pertinent, cu intuiții precise, lecturi bogate, cu o bază teoretică formată mai ales datorită lui Hippolyte Taine și lui John Ruskin, dar și un cronicar dramatic
SERGHIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289643_a_290972]
-
structurală, omul este alcătuit din două părți: trupul și sufletul și, prin urmare, este studiat de două discipline: somatologia și psihologia. Somatologia se ocupă de om sub aspectul său fizico-structural. Acesta este reprezentat prin totalitatea structurilor anatomice care constituie corpul omenesc. Din punct de vedere antropologic, se disting două aspecte: corpul fizic propriu-zis, reprezentând structurile anatomice, și trupul, având semnificația de „corp însuflețit”. Corpul reprezintă aspectul material, anatomic al omului, pe când trupul însuflețit exprimă prezența fizică a persoanei respective. Trei elemente
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
se disting două aspecte: corpul fizic propriu-zis, reprezentând structurile anatomice, și trupul, având semnificația de „corp însuflețit”. Corpul reprezintă aspectul material, anatomic al omului, pe când trupul însuflețit exprimă prezența fizică a persoanei respective. Trei elemente se discută în cazul corpului omenesc: spațialitatea, conștiința și experiențele. Corpul reprezintă spațiul fizic al persoanei, prin care ea se obiectivează ca prezență și aspect, ca mișcare și privire, ca vorbire. Conștiința corpului se manifestă prin faptul că acesta se autopercepe. El se „desprinde” de lume
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
important de menționat punctul de vedere al lui I. Kant, care notează că „Inteligența este și rămâne normală în viața practică, în măsura în care își manifestă și își păstrează caracterul empiric. Ea trebuie să fie și să rămână conformă cu experiența. Spiritul omenesc este prin urmare «sănătos» atunci când simte, judecă și hotărăște potrivit cu experiența și «bolnav», atunci când se depărtează sau chiar se înstrăinează de ea”. Acest punct de vedere demonstrează încă o dată că igiena mintală, modalitatea în care aceasta tratează starea de normalitate
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Educația muzicală - însușirea cântecului după auz, urmând tehnologia specifică însușirii unui cântec în prenotație; v Limba română - analiza conținutului de idei; explicarea cuvintelor necunoscute; introducerea cuvintelor și expresiilor în enunțuri proprii: bârlog, brânci, vifor, promoroacă, Zăpadă-Împărat, Moșul-Promoroacă etc.; identificarea trăsăturilor omenești atribuite unor animale sau fenomene ale naturii (prefigurând înțelegerea de mai târziu a personificării), formularea de întrebări și răspunsuri pe marginea textului; povestirea unor întâmplări personale, prin analogie cu conținutul de idei al textului etc.; Cunoașterea mediului - vehicularea unor cunoștințe
CÂNTĂM ŞI COMUNICĂM by ELENA SIMINA () [Corola-publishinghouse/Science/493_a_864]
-
și al eternității din moment ce forma lui pare a fi una perfectă și fără început. Pentru iudei, dar și pentru păgâni, ouăle erau simboluri ale creației și ale învierii. Creștinii, încă de la început, au legat de ouăle roșii simbolismul învierii neamului omenesc prin Mântuitorul nostru Iisus Hristos, dar și prin creării din nou a lumii, culoarea roșie însemnând sângele Domnului cel curs pe Cruce pentru noi și pentru a noastră mântuire. "Oul pascal" reprezintă, pe de altă parte, simbolul văzut al învierii
ÎNVIEREA DOMNULUI – SĂRBĂTOARE OGLINDITĂ ÎN TRADIŢII POPULARE DEMERS SUSŢINUT ÎN FAŢA ELEVILOR PRINTR-O METODA ACTIV - PARTICIPATIVĂ. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Amarandei Mihaela Tatiana () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_911]
-
în plus toate disfuncționalitățile tehnice și socio economice ale societății contemporane. Alături de riscurile naturale, "clasice", acestea sunt amenințate astăzi din ce în ce mai mult de cele generate de activitățile omului însuși. Este vorba, mai întâi, de riscurile moștenite din trecut: localizări ale așezărilor omenești în situri expuse riscurilor (culoare fluviale supuse inundațiilor, litoraluri expuse uraganelor sau valurilor tsunami, poale de vulcani, zone seismice etc.); asocierea strânsă de uzine, intreprinderi, gări de triaj etc. cu țesătura rezidențială ca rezultat al diferitelor faze de industrializare; activități
CONSIDERAŢII PRIVIND RISCURILE INDUSTRIALE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Adrian GROZAVU, Florentina GROZAVU () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_916]
-
utilizat instrumentele statisticii matematice, cu scopul de a oferi o imagine concretă a rolului pe care îl are statistica în activitățile zilelor noastre. Prima aplicație se circumscrie domeniului producției industriale, iar cea de-a doua este legată de cercetarea corpului omenesc. PARTEA I FUNDAMENTAREA CONTROLULUI STATISTIC AL CALITĂȚII PIESELOR 1. PRELIMINARII Scurt istoric al statisticii Ca domeniu de activitate, statistica a apărut din nevoia socială reală de a cunoaște în expresie numerică diferite fenomene și procese ale activității umane. Începuturile activității
Aplicaţii ale statisticii matematice. In: Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]
-
etc. Toate aceste mici variații individuale determină în final o variabilitate aleatoare a nivelului caracteristicii calitative. Tot întâmplătoare sunt erorile datorate observatorului în procesul de măsurare (erori subiective). Erorile întâmplătoare nu pot fi, în general, eliminate. Limitarea naturală a cunoașterii omenești face să putem presupune permanent și existența unui ansamblu de surse imprevizibile. Se spune despre un proces de fabricație că este static stabil când valorile caracteristicii cercetate se distribuie statistic după o lege teoretică cunoscută. Când asupra procesului de fabricație
Aplicaţii ale statisticii matematice. In: Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]
-
a solicitat controlarea a 40 de produse. 3. Dacă este posibilă utilizarea diagramelor de control de tipul 3σ (o zonă din figura de mai jos are o lățime egală cu σ). PARTEA a II-a EXPLORAREA RELAȚIILOR ÎNTRE DIMENSIUNILE CORPULUI OMENESC 1. PRELIMINARII Obiectivele studiului Corpurile umane au variate forme și dimensiuni. Nu există formă sau mărime care să fie considerate „incorecte”. Medicii au stabilit totuși repere care să ofere indicii despre sănătatea oamenilor. Când se naște un copil, medicul urmărește
Aplicaţii ale statisticii matematice. In: Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]
-
expertiza ADN poate fi supusă erorilor. Problema ADN-ului ca probă nu se limitează doar la a corela un anumit cod unui individ. Fiecare om pierde continuu o anumită cantitate de material organic propriu (praful Explorarea relațiilor între dimensiunile corpului omenesc 95 existent în locuințe este alcătuit în mare parte din celule umane) sau aparținând altora (luat pe îmbrăcăminte sau încălțăminte) astfel încât a distinge ADN-ul util de cel străin și a evita contaminarea probelor nu este un lucru foarte simplu
Aplicaţii ale statisticii matematice. In: Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]
-
poate înțelege o profesie de mare importanță, cu ample implicații sociale, fără a-i cunoaște istoricul. Profesiunea de asistent medical, „nursing“ în ță rile anglofone și de „infirmière“ în țările francofone, s-a dezvoltat în strânsă legătură cu dezvoltarea societății omenești, în toate planurile. Ea a apărut ca o serie de metodologii și manopere medicale, de la noțiuni elementare, la complexitatea din zilele noastre. Conștiința profesională, asociată cu eforturi concertate au dus la formarea unei identități distincte a acestei nobile profesii. Pornind
ASISTENTA MEDICALĂ ÎN ECHIPA STOMATOLOGICĂ. In: Asistență medicală în echipa stomatologică by Kamel Earar () [Corola-publishinghouse/Science/293_a_590]
-
care crede că își regăsește timbrul propriu. În masiva carte nicolae magnificul, dedicată în primul rând avangardiștilor Ion Vinea, Tristan Tzara și Gellu Naum, el practică un discurs poetic neosuprarealist programatic, păstrându-și însă hedonismul prin natura luminoasă și stenică, omenescul euforizant, datorat echilibrului dintre joc și luciditate. Apelează la insolit și la retorica visului într-un text care, deși nonconformist, rebel, este elaborat și cultivă sentimentul. Poemele, ample, pot fi citite și separat, dar sunt gândite să alcătuiască un poem-fluviu
ŢONE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290223_a_291552]
-
Ion Barbu), I-II, București, 1997; Povestiri, București, 1999; Oameni normali, București, 2000; Momente. Schițe. Însemnări, București, 2002; Pictori români uitați, București, 2003; Proști, dar mulți, București, 2003. Repere bibliografice: Adrian Bota, „Noiembrie viteză”, CNT, 1976, 1; Valeriu Cristea, Sursele omenescului, RL, 1976, 2; Nicolae Manolescu, „Noiembrie viteză”, RL, 1976, 9; Val Condurache, „Noiembrie viteză”, CL, 1976, 3; A. George, „Noiembrie viteză”, „Îndrumătorul cultural”, 1976, 3; Voicu Bugariu, Fals roman polițist, LCF, 1978, 10; Mircea Scarlat, „Banda lui Möbius”, RL, 1978
TUDOR-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290283_a_291612]
-
vieții mărunte, a existenței obișnuite, aparent nespectaculoase, săvârșită fără recurs la vreun idilism, pătrunsă de o gravitate maximă a angajării existențiale, de un extraordinar tragism, în cele din urmă umbrită de aprehensiunea morții. Rareori „s-a dat glas atât de «omenesc» acestui paradox, acestui «scandal» rezultând din întâlnirea și din confruntarea vieții ca miracol și vieții ca suferință, sfâșiere și lamentare, vieții ca sărbătoare a sensului și sărbătoare sieși suficientă, și vieții ca «noroc» absolut și vieții ca lipsă de «noroc
TITEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290200_a_291529]
-
ambele cazuri, însă, același păcat originar, pe care Babis cel mic îl explică astfel: „Cred că de vină, în toate, și în toate timpurile, este Ea, Utopia, dușmanca adevărului simplu și modest ca un funcționar conștiincios. Pesemne că specia, specia omenească are sădită în ea nevoia amăgelii și că Utopia, pe scară mică sau mai mare, e însăși propaganda speciei, mereu reînnoită, și care o propulsează naiba știe unde, dar într-o direcție precisă și programată”. În Barbarius (1999) Ț. nu
ŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290210_a_291539]
-
propun tentative succesive de geneză a eului. Căderea în real, în capcanele cotidianului se realizează printr-o privire autoscopică, într-un dialog neîntrerupt între imaginar și concretețe. Într-o manieră sobră, austeră, U. își exprimă incertitudinile privitoare la destinul său omenesc și la vocația de scriitor: „Personajele cele mai importante/ale fiecărei zile/sunt oamenii și cărțile./ Primii mă îmbrâncesc,/fac haz, mă plâng./ Cărțile mă obligă/să-mi semnez sentința/cu propria mână” (Punct de sprijin). Discursul poetic se structurează
URBANOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290369_a_291698]
-
o jumătate de veac de experiențe lirice. Cu toate acestea, nici chiar piesele cele mai reușite nu îl scot pe U. din sfera unui romantism elegiac minor, care i-a atras calificativul de „poet întârziat, chiar vetust, al caducității lucrurilor omenești” (Al. Piru): „Frunzele de aur peste noi, de plouă,/ Vor rodi pământul vechilor dureri./ Cum să plec aiurea, către nicăieri,/ Când mai am o floare de cules din rouă?” (Rondelul unui epicureu). În următoarele plachete, Dealul brândușelor (1974), Fulg și
URSU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290388_a_291717]
-
ce vedem cu ochii și ne slujim de dânsul, ce și focul cel din văzduh. A treia stihie iaste apa și a patra stihie iaste pământul. Deci într-aceste 4 stihii iaste omul făcut și, pentru căci sânt alcătuirile trupului omenesc, era cu cale să se sfințească cu pogorârea Domnului” (Antim Ivireanul). În jurul acelorași corespondențe între cele patru elemente primordiale ce au configurat universul și substanțele din care s-a constituit corpul omenesc brodează și alcătuitorul unei predoslovii din 1683 (textul
UMANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290334_a_291663]
-
omul făcut și, pentru căci sânt alcătuirile trupului omenesc, era cu cale să se sfințească cu pogorârea Domnului” (Antim Ivireanul). În jurul acelorași corespondențe între cele patru elemente primordiale ce au configurat universul și substanțele din care s-a constituit corpul omenesc brodează și alcătuitorul unei predoslovii din 1683 (textul este semnat de voievodul Șerban Cantacuzino). În aceste compuneri tipărite sunt distribuite în circulație informații de bun nivel, ce aparțin evident altui registru. Ele se află într-o strânsă relație cu prețul
UMANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290334_a_291663]
-
care a scris-o, din atitudinile, judecățile și formulările sale converg în a constitui portretul unui om superior, cu o conștiință lucidă și echilibrată, animat de sentimente și preocupări nobile, cu un spirit subțire, cultivat, care a înțeles complexitatea firii omenești. Originalul cronicii lui U., ca și al primei copii (ori prelucrări) realizate de Simion Dascălul, s-a pierdut, așa încât nu se știe cu certitudine ce cuprindeau. S-au păstrat doar copii indirecte, interpolate (sau care au integrat textul lui U
URECHE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290371_a_291700]
-
narațiunea, apropiind planul acțiunii de timpul prezent, și exploatează cu artă momentele de mare tensiune psihică. Participând afectiv la povestire, el învăluie oamenii și întâmplările într-un umor fin, superior, venit din sesizarea aspectului oarecum comic al comportamentului și zbaterii omenești, sau intervine direct în text cu interogații, exclamații, ironii, diatribe, incriminări, atunci când sunt încălcate brutal, cu cruzime, normele firești ale dreptății și moralei. Depărtându-se de recuzita proprie scrierilor de Curte, de retorica bizantină, cronica are un aer natural, frust
URECHE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290371_a_291700]
-
Dragoste interzisă, pref. trad., București, 1964 (în colaborare cu Eugen Mihăiescu); ed. București, 1971. Repere bibliografice: Dumitru Micu, „Chemări”, GL, 1955, 10; Liviu Leonte, „Chemări”, IL, 1955, 4; Boris Buzilă, „Chemări”, ST, 1955, 5; Aurel Martin, Nimic din ce e omenesc nu mi-e străin, „Tânărul scriitor”, 1955, 8; I.D. Bălan, Impresii despre chemările unui poet, VR, 1955, 9; S. Damian, Tiberiu Utan, GL, 1960, 52; Al. A. Philippide, Studii și portrete literare, București, 1963, 30-39; Georgescu, Păreri, 201-206; Micu-Manolescu, Literatura
UTAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290395_a_291724]