7,505 matches
-
și sunt populațiile romanizate de origine dacică, tracică, ilirică sau greacă din Peninsula Balcanică. Locul de origine este greu de determinat, deoarece, fiind în mare parte negustori și ciobani, erau mereu în căutare de noi locuri pentru comerț sau pentru pășuni mai fertile, practicând transhumanța, astfel că minorități se găsesc în aproape toată întinderea peninsulei balcanice. În baza mai multor indicii de ordin lingvistic, originea este presupusă a fi fost în teritoriul de romanizare situat la nord de Munții Balcani, limita
Istoria vlahilor de la sud de Dunăre () [Corola-website/Science/297439_a_298768]
-
dispune de unele zăcăminte de subsol, îndeosebi în Peninsula Scandinavă: petrol și gaze naturale (în principal în Norvegia), minereu de fier (în Suedia), minereuri neferoase (crom, nichel, cobalt ș.a.) în Finlanda. Dintre resursele de suprafață se remarcă pădurile de conifere, pășunile, potențialul hidroenergetic și spre deosebire în Islanda gheizerele și izvoarele termale. Industria este în ansamblu bine dezvoltată. Toate țările din regiune au o producție însemnată de energie electrică, iar Norvegia se remarcă în domeniul exploatării și prelucrării hidrocarburilor. În această
Europa de Nord () [Corola-website/Science/297481_a_298810]
-
2008 în hotarele a 25 de unități administrativ-teritoriale de nivelul întîi, are o suprafață de 78.348,57 ha, inclusiv: teren arabil - 33.431,35 ha; livezi - 3.727,40 ha; vii - 7.941,69 ha; fînețe - 31,00 ha; pășuni - 7.309,94 ha; plantații forestiere - 14.302,46 ha; pîrloagă - 212,63 ha; sub ape - 2.563,10 ha, alte terenuri - 8.629,28 ha. Rețeaua de drumuri publice are o lungime de 265 km, inclusiv 100 km - drumuri
Raionul Ialoveni () [Corola-website/Science/297499_a_298828]
-
păstrat numele de Durostorum sau Dorostorum; în română se mai întâlnește sub numele "Dârstor" - de la răul Jaleș, hidronim considerat de origine traco-getică - denumit după cetatea omonimă aflată în reședința județului - denumire românească: porțiune de teren de la poalele munților, acoperită cu pășuni, fânețe și livezi, care constituie zona de trecere dintre munți și dealuri - legenda povestește că numele orașului derivă de la Cotiso, un rege dac din secolul al III-lea.
Listă de etimologii ale județelor României () [Corola-website/Science/297447_a_298776]
-
este de 4.233 ha, din acestea 2.279 ha sunt terenuri cu destinație agricolă. Structura terenurilor cu destinație agricolă este reprezentată de terenuri arabile 885 ha, culturi multianuale 881 ha, dintre care viile ocupă 476 ha, livezile 404 ha, pășuni și fânețe 485 ha. Spațiile verzi ocupă 768 ha: pădurile 732 ha, restul fiind fâșii de protecție și tufișuri. Terenul fondului apelor ocupă 433 ha, dintre care mlaștinile - 128 ha, iazurile - 39 ha. Terenurile alocate pentru construcții sunt de 272
Călărași, Moldova () [Corola-website/Science/297486_a_298815]
-
află villa rustica, având locuințe, magazine, ateliere, ca cea de lângă Sarmizegetusa, descoperită la Ciumfaia. Se cultivau cereale, provincia fiind un grânar al trupelor ce staționau în provinciile alăturate. Se cultivă viță-de-vie. Pădurile erau exploatate. Creșterea animalelor era la fel de importantă. Întinse pășuni erau în proprietatea statului imperial român ce erau oferite aristocrației. Pășunile și salinele, precum și comerțul cu sare erau arendate. Erau extrase metale din munți, mai ales aur din minele de aur din Munții Apuseni, prin galerii și puțuri, se obținea
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
descoperită la Ciumfaia. Se cultivau cereale, provincia fiind un grânar al trupelor ce staționau în provinciile alăturate. Se cultivă viță-de-vie. Pădurile erau exploatate. Creșterea animalelor era la fel de importantă. Întinse pășuni erau în proprietatea statului imperial român ce erau oferite aristocrației. Pășunile și salinele, precum și comerțul cu sare erau arendate. Erau extrase metale din munți, mai ales aur din minele de aur din Munții Apuseni, prin galerii și puțuri, se obținea aur și din nisipul râurilor, prin spălare. Minele de aur erau
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
Ural. Cazacii funcționau pe post de polițiști de frontieră, controlând deplasarea triburilor nomade de cazhi în regiunea Uralului. Cazacii de pe Ural au fost implicați în atacurile împotriva Hanatelor Kokand, Buhara, sau Hiva. Cazacii au ocupat regiunile cu cele mai bune pășuni și au intrat în conflict cu cazahii, ale căror răscoale le-au reprimat în mod violent. Nu este de mirare că în timpul campaniiilor țariste din Asia Centrală, cazacii de pe Ural au asigurat cele mai numeroase efective ale trupelor imperiale ruse. În
Cazaci de pe Ural () [Corola-website/Science/317127_a_318456]
-
perioada de început a carierei a folosit pseudonimele Will Stewart și Nils O. Sonderlund.. Williamson s-a născut pe 29 aprilie 1908 în Bisbee, Arizona și și-a petrecut copilăria în zona vestică a Texasului. Aflându-se în căutarea unor pășuni mai bune, familia sa a migrat în 1915 în regiunea rurală din New Mexico într-o căruță cu coviltir. Agricultura era dificilă în acea zonă, așa încât familia a trecut la creșterea animalelor, pe care a continuat-o până în prezent. În timpul
Jack Williamson () [Corola-website/Science/317222_a_318551]
-
în sate. Treptat, aceste păsări au devenit antropofile, fiind observate tot mai rar în afara așezărilor omenești. Altitudinea maximă la care viețuiesc lăstunii este de 2.200 m deasupra nivelului mării. Lăstunii vânează insecte în spații largi cu vegetație erbacee: pajiști, pășuni, terenuri agricole; de regulă în apropierea râurilor sau lacurilor. Comparativ cu alte rândunici, se țin mai mult pe lângă copaci pentru ca să se odihnească. În locurile iernării sunt întâlniți pe landșafturi similare, dar duc un mod de viață nomad, fiind observați mai
Lăstun de casă () [Corola-website/Science/317234_a_318563]
-
insecte, lăstunii vânează și ei mai jos. În timpul ploii nu vânează, ci așteaptă la dos — în cuib sau sub alt adăpost. Arealul de hrănire se întinde, de obicei, până la maxim 450 m de la cuib, de regulă într-un spațiu deschis (pășune, vâlcea, câmp, panta unui munte). În arealul de iernare lăstunii se hrănesc la altitudini mult mai mari — aprox. 50 m deasupra solului — și nu se stabilesc pe un teritoriu anumit. Rația alimentară este alcătuită, în linii mari, din insecte mici
Lăstun de casă () [Corola-website/Science/317234_a_318563]
-
învrednicit harului preoțesc de la Sfântul Tarasie, patriarhul Constantinopolului. Și fiind atunci la Mănăstirea Studion Preacuviosul Platon și lăsând acela egumenia, a primit egumenia fericitul acesta, care a povățuit bine și cu plăcere dumnezeiasca turmă cea încredințată lui, păstorind-o la pășunea mântuirii. Dar fiindcă a mustrat cu îndrăzneală împreună cu Sfântul Tarasie pe împăratul Constantin VI (780-797), feciorul Irinei, că și-a lepădat pe legiuita sa femeie și a luat pe alta, Sfântul Tarasie a fost scos din scaunul său, iar pe
Teodor Studitul () [Corola-website/Science/318196_a_319525]
-
agricole de producție în regiunile de sud și de vest ale țării. În iulie 2011, suprafața agricolă a României era de 14,7 milioane de hectare, dintre care 9,4 milioane hectare teren arabil (63,9%), 3,3 milioane hectare pășuni (22,4%), 1,5 milioane hectare fânețe (10,2%), 218.000 hectare vii (1,5%) și 206.000 hectare livezi și pepiniere (1,4%). Suprafața agricolă a României a scăzut ușor de la un an la altul. Transferul suprafețelor de teren
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
fost întotdeauna corect realizate, făcând astfel obiectul multor litigii și dispute. Terenurile aflate în proprietatea publică a statului au în prezent o pondere de numai 0,5% din suprafața totală arabilă (367,2 mii ha), 0,7% din suprafața totală pășuni (231,2 mii ha) și 0,2% din suprafața totală de fânețe (32,4 mii ha). În 2005, din totalul de 4.256.152 exploatațiilor agricole, 4.121.247 utilizau o suprafață agricolă de 13.906,7 mii ha. Suprafața
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 2.104 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (mlaștini, turbării, păduri de conifere, păduri în amestec, păduri în tranziție, pajiști naturale, pășuni, terenuri arabile cultivate) încadrată în bioregiunea continentală din lunca Râului Negru, afluent al Oltului. Acesta include rezervația naturală Mestecănișul de la Reci și Bălțile de la Ozun-Sântionlunca, pe suprafața teritorială a căreia se află o plantație de pin bancsian ("Pinus banksiana"). Aria
Mestecănișul de la Reci () [Corola-website/Science/319549_a_320878]
-
juvenili eclozează cu un număr redus de segmente și membre. Numărul lor se completează pe parcursul năpârlirilor. Miriapode se întâlnesc frecvent în pădurile umede, ele îndeplinind un rol important în descompunerea resturilor vegetale. Totuși se întâlnesc și specii care locuiesc în pășuni, în habitate semiaride sau chiar în deșerturi. Un procentaj foarte mic din specii locuiesc pe litoraluri (găsite pe malurile mării). Majoritatea miriapodelor sunt detritivore, cu excepția chilopodelor, care sunt prădători nocturni. Pauropodele și simfilele sunt mici, uneori chiar de mărimi microscopice
Myriapoda () [Corola-website/Science/319634_a_320963]
-
7-8 hectare de pământ, două vaci, doi boi, un cal și aproximativ 30 de oi, 295 de familii de albine. Teodor Șușman sn. a intrat în conștiința colectivă în anii ’20, când a militat pentru împroprietărirea moților cu pădurile și pășunile ce aparținuseră până atunci unor mari proprietari din Imperiul Austro-Ungar. Împreună cu Amos Frâncu și protopopul ortodox Aurel Munteanu, a organizat la Huedin mai multe adunări ale moților, iar în 1925 au mers în audiență la Regele Ferdinand I. Soluționat pozitiv
Teodor Șușman (senior) () [Corola-website/Science/319788_a_321117]
-
comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 34.881 de hectare, incluzând rezervația naturală Mlaștina de la Iaz. Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri în amestec, pășuni, mlaștini, turbării, terenuri arabile cultivate și pajiști) încadrată în bioregiunea continentală a Plopișului (unitate de relief a Apusenilor, aparținând de lanțul muntos al Carpaților Occidentali). Structura Munților Plopiș se evidențiază prin suprafețele netezite (ce imprimă reliefului aspectul unei câmpii suspendate
Muntele Șes (sit SCI) () [Corola-website/Science/319818_a_321147]
-
la multe insecte, coprofagia este modul normal de hrănire, precum la scarabeu, care ingerează fecale de mamifere, în special de oaie. La fel și insectele Calliphoridae, care sunt coprofage în stadiile larvare, în lipsa altor substanțe nutritive. De asemenea, acarienii de pășune (Oribatidae, Liacaridae, Scheloribatidae) sunt coprofagi care răspândesc "helmintoze" (boli cauzate de viermii paraziți). Cățelele, și alte mamifere, consumă în mod natural fecalele propriilor pui. Se presupune că astfel își păstrează curat culcușul. La porc există pericolul ca prin coprofagie să
Coprofagie () [Corola-website/Science/319066_a_320395]
-
Partea de est a Iordaniei este în cea mai mare parte deșert iar partea sudică este semiarida. Doar 4% din suprafața țării este teren arabil și 8% sunt pășuni. Agricultură este importantă, ocupând 20% din populație. Se cultivă în principal roșii, măsline, tutun, citrice și grâu. Există peste 1 milion de oi, 450.000 de capre, 330.000 de vite și 140.000 de cămile. Unele dintre aceste animale
Economia Iordaniei () [Corola-website/Science/319300_a_320629]
-
pictat țărani, dacă ar fi să nu se țină cont de acuarelele "" (folosită ca ilustrație a unui volum de Emil Gârleanu) și "". Orășean prin excelență, artistul a pictat foarte puține scene din viața satului așa cum sunt lucrările intitulate " Întoarcerea de la pășune" și "". De altfel, țăranii apar în opera artistului doar în compozițiile istorice sau în cele decorative în care au căpătat un caracter preponderent simbolic: "Durus arator, Semănătorul" și "Odihna". "Durus arator" este executat cu originalitate, ca viziune și ca soluție
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
în ). În cursul anului 1817, țăranii din Putila au făcut o plângere către împăratul habsburgic Francisc I, pentru a protesta față de 10 măriri ale impozitelor în timp de zece ani. În anul 1843, interzicerea folosirii libere a pădurilor și a pășunilor de către țărani a dus la izbucnirea unei răscoale în 22 sate din raionul Putila. Unul dintre conducătorii revoltei a fost Luchian Cobiliță. Țăranii au ocupat pădurile și pășunile din zona Bucovinei de nord-vest, abandonându-și obligațiile față de stăpânire și expulzând
Putila () [Corola-website/Science/315662_a_316991]
-
zece ani. În anul 1843, interzicerea folosirii libere a pădurilor și a pășunilor de către țărani a dus la izbucnirea unei răscoale în 22 sate din raionul Putila. Unul dintre conducătorii revoltei a fost Luchian Cobiliță. Țăranii au ocupat pădurile și pășunile din zona Bucovinei de nord-vest, abandonându-și obligațiile față de stăpânire și expulzând autoritățile guvernamentale. În martie 1844, răscoala a fost înăbușită cu ajutorul forțelor militare austriece, iar 14 capi ai răscoalei, printre care Luchian Cobiliță, Ivan Halitsia și Iosip Byrlou, au
Putila () [Corola-website/Science/315662_a_316991]
-
Cu ochi mari și negri, nas acvilin frumos, barbă și mustață negre, asemănător cu cea a unui nobil spaniol, semăna cu figura lui Cristos, așa cum este, desigur, redată de icoane"" ). În anul 1843, interzicerea folosirii libere a pădurilor și a pășunilor de către țărani a dus la izbucnirea unei răscoale în 22 sate din raionul Putila. Unul dintre conducătorii revoltei a fost Luchian Cobiliță. Țăranii au ocupat pădurile și pășunile din zona Bucovinei de nord-vest, abandonându-și obligațiile față de stăpânire și expulzând
Luchian Cobiliță () [Corola-website/Science/315664_a_316993]
-
de icoane"" ). În anul 1843, interzicerea folosirii libere a pădurilor și a pășunilor de către țărani a dus la izbucnirea unei răscoale în 22 sate din raionul Putila. Unul dintre conducătorii revoltei a fost Luchian Cobiliță. Țăranii au ocupat pădurile și pășunile din zona Bucovinei de nord-vest, abandonându-și obligațiile față de stăpânire și expulzând autoritățile guvernamentale. În martie 1844, răscoala a fost înăbușită cu ajutorul forțelor militare austriece, iar 14 capi ai răscoalei, printre care Luchian Cobiliță, Ivan Halitsia și Iosip Byrlou, au
Luchian Cobiliță () [Corola-website/Science/315664_a_316993]