15,863 matches
-
femei) nu sunt naturale și imuabile, ci sunt construite de culturi patriarhale și nedreptățesc femeile. c) Este necesară o angajare politică pentru eradicarea nedreptății de gen. Utilizarea termenului ca atare debutează însă la sfârșitul secolului al XIX-lea în Marea Britanie (patria de origine a feminismului modern). Deși au fost de acord cu ideile de fond ale tradiției feministexe "„feminist" europene, folosirea termenului a fost și este respinsă de către alte grupări militante pentru drepturile femeilor, din motive diferite. De exemplu, multe feministexe
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
libere în 1990. Mișcarea feministăxe "„mișcare feministă" românească a început să sufere o intensă contraofensivă o dată cu răspândirea ideologiei legionarexe "„legionar", care nu era doar conservatoare în privința genului, ci și reacționară. Femeilor le erau recunoscute doar virtuțile materne puse în slujba patriei (vezi Pircăxe "„Pircă,Radu", Nicolescuxe "„Nicolescu,ValentinQuintus", 2002). Practic, o dată cu dictaturile care au marcat istoria României, feminismul a fost anihilat și amuțit. Nu este de mirare că instalarea comunismului va însemna un paradox: pe de-o parte, avem de-a
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
fundamentală (vezi Miroiu, în Rennexe "„Renne,Tanjia"15, 1997). Debuturile comunismului au însemnat și în România o frenezie stahanovistă, populată propagandistic cu muncitoarele fruntașe răsplătite că depășesc planul: „Femeile pot contribui la îndeplinirea și depășirea planului, la înflorirea socialismului și patriei”, dar acestea nu muncesc pentru ele, ci pentru partid. Multe femei au povești fascinante care încearcă să convingă asupra marilor realizări posibile prin comunismxe "„comunism": una dintre ele era președinta unui CAP aflat pe moșia pe care lucrase la chiabur
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
770 din 1966 și este îmbibată de caracteristici naționalist-comuniste, ca întreaga retorică a acelei perioade în care, în elanurile sale stalinist-naționaliste, Ceaușescuxe "„Ceaușescu,Nicolae" însuși era socotit expresia chintesențială a „ființei naționale”, iar Elena Ceaușescuxe "„Ceaușescu,Elena", prototipul matern al patriei. Grija politicii oficiale era pentru „genele purtătoare de neam”, nu pentru oamenii reali. Decretul prevedea un minimum de patru copii pentru fiecare femeie fertilă mai tânără de 45 de ani, după care o femeie avea dreptul legal la avort. Nici
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
bărbaților, cât și pe cel al femeilor asupra fertilității femeiești.” (Kligmanxe "„Kligman,Gail", ibidem, p. 245). În ideologia pronatalistă, avortulxe "„avort" apare ca „masacru intrauterin”, „inamic perfid al viitorului biologic al poporului”, duce la „declinul mâinii de lucru”, subminează independența patriei, denaturează „împlinirea destinului femeiesc”, este un atac la „patria mumă” și la „plaiul strămoșesc”, împuținează patrimoniul „partidului părinte” (Kligmanxe "„Kligman,Gail", ibidem, pp. 124-130). Avorturile în spital se făceau cu aprobarea procuraturii, eventual cu un procuror prezent în astfel de
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
femeiești.” (Kligmanxe "„Kligman,Gail", ibidem, p. 245). În ideologia pronatalistă, avortulxe "„avort" apare ca „masacru intrauterin”, „inamic perfid al viitorului biologic al poporului”, duce la „declinul mâinii de lucru”, subminează independența patriei, denaturează „împlinirea destinului femeiesc”, este un atac la „patria mumă” și la „plaiul strămoșesc”, împuținează patrimoniul „partidului părinte” (Kligmanxe "„Kligman,Gail", ibidem, pp. 124-130). Avorturile în spital se făceau cu aprobarea procuraturii, eventual cu un procuror prezent în astfel de cazuri. Medicii și moașele riscau închisoarea și retragerea dreptului
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
spunem „metode de educație”. O cale mai eficientă de a diminua acțiunea dezirabilității ar fi înlăturarea de la început a întrebărilor despre care ne dăm seama că se expun foarte mult respectivei tendințe. Întrebări de genul: ξ Te-ai sacrifica pentru patrie? sau ξ Îți propui să desfășori o muncă cinstită? nu aduc informații pertinente despre crezurile oamenilor și, cu atât mai puțin, despre viitoarele lor conduite. S-ar putea merge, apoi, fie pe linia atribuirii unor indici dedezirabilitate itemilor (metoda lui
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de constituire. Însă spațiul plăcerii este destul de limitat În proiectul Văcărescu. Foarte Întins este acela al datoriei. Celebrul lui testament (politic și cultural) este, În această privință, fără echivoc: „Urmașilor mei Văcărești Las vouă moștenire: Creșterea limbei românești Ș-a patriei cinstire.” Cea dintîi datorie este, așadar, față de limbă. Credea Ienăchiță că geniul patriei se manifestă Întîi de toate În limba națională? Ar fi să cerem vel-vistiernicului Văcărescu o sensibilitate romantică și o subtilitate de filozof al limbii, ceea ce nu este
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
este acela al datoriei. Celebrul lui testament (politic și cultural) este, În această privință, fără echivoc: „Urmașilor mei Văcărești Las vouă moștenire: Creșterea limbei românești Ș-a patriei cinstire.” Cea dintîi datorie este, așadar, față de limbă. Credea Ienăchiță că geniul patriei se manifestă Întîi de toate În limba națională? Ar fi să cerem vel-vistiernicului Văcărescu o sensibilitate romantică și o subtilitate de filozof al limbii, ceea ce nu este cazul. Ienăchiță gîndește mai simplu că o literatură nu se poate constitui fără
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
adăpost: „Ș’Întocmai cum păstorul, ce umblă pre cîmpii, La adăpost aleargă, cînd vede vijălii; Așa și eu acuma, În viscol de dureri, La voi spre ușurință cu triste vin păreri, Nici muzelor, cîntare, nici milă voi din cer O Patrie a plînge cu multă jale cer. La voi, la voi nădejde eu am de ajutor; Voi sînteți de cuvinte și de idei izvor”. Versurile citate mi se par lămuritoare pentru scenariul liric al lui CÎrlova. Poezia este Întîi, o ușurare
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Șoptele, adînci murmure ce iau viața În pustii, A mormintelor tăcere ce domnea În mănăstire, Loc de zgomot altădată, de politici vijălii. Noaptea, totul astei scene colosală de mărire, Două nobile instincte cu putere deștepta; Unu-, a cerului credință, altu-a patriei iubire, Ce odată-n aste locuri pe strămoși Îi insufla. Munții noștri-au fost adesea scump azil de libertate, Și din vîrful lor românii, torent iute furios, S-aruncau: mulțimi barbare pentru pradă adunate, Lei sosind, era la fugă ca
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Nu sînt patimi mai nobili, mai mari, mai lăudate, Mai vrednici să s-aprinză În inimi bărbătești? Nădejdi, viață, cinste, simțirile-nfocate, Femeii le jertfești! Crezi tu că pentru tine răsare sau sfințește Acel uriaș falnic, a zilii domnitor? La patrie, În lume, la tot ce pătimește, Nimic nu ești dator?” Figura contestației (figura promisiunii ratate și a aspirației spre altă formă de plenitudine: sentimentul datoriei, de pildă, sau alte patimi demne de o inimă bărbătească!), contestația, zic, mai apare o dată
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
care nota dominantă este frumusețea pură a liniilor. Totul este dulce, alb, blînd, omul și elementele materiale tind spre răsfăț, o moliciune dulce și dalbă ne Întîmpină Îndată ce deschidem poarta acestui serai poetic. „Simțualismul” lui Bolintineanu ia forme violent diafane, patria lui imaginară este, prin excelență, o patrie a parfumurilor, culorilor și pasiunilor ce tind, repet, spre starea lor virginală. Senzualul, molaticul sîn este totdeauna În poezia lui „vergural”, ochiul „verde dulce”, răsfățurile care, prin natura lor, presupun un exces, o
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
liniilor. Totul este dulce, alb, blînd, omul și elementele materiale tind spre răsfăț, o moliciune dulce și dalbă ne Întîmpină Îndată ce deschidem poarta acestui serai poetic. „Simțualismul” lui Bolintineanu ia forme violent diafane, patria lui imaginară este, prin excelență, o patrie a parfumurilor, culorilor și pasiunilor ce tind, repet, spre starea lor virginală. Senzualul, molaticul sîn este totdeauna În poezia lui „vergural”, ochiul „verde dulce”, răsfățurile care, prin natura lor, presupun un exces, o tulburare a simțurilor, răsfățurile sînt mereu dulci
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
impozantă, cînd timpii aspri vin, În zi, În noapte, seara, În alba dimineață, Un farmec fără nume se varsă p-a ta față. Pe valurile tale, ce ne-ncetat murmur, M-ai legănat tu dulce, sînt element d-azur, D-o patrie frumoasă, dar dată moștenire Tiranilor din secoli, respins, a mea iubire Pe sînul tău, o, mare, se leagănă cu dor; Tu i-ai luat ei locul În sîntul meu amor, Și valurile tale, sălbateci, furtunoase, N-au fost atît de
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
corespunde, În versurile lui Bolintineanu, o suspectă moliciune. Privirea, intensă și Îndelungată, corupe frăgezimea lucrurilor. Matinalul trece repede spre un apus al voluptății, plăcerile tinere devin „plăceri molatici”. Exilatul din poemul cu același titlu le respinge În numele datoriei sacre față de patrie: „Nu voi plăceri molatici născute-n sărbătoare, Nici tinere fecioare, fragile, blînde flori”... Însă lumea Bosforului (lumea fizică și pasională) este, cu precădere, o sărbătoare a voluptăților molatice, a răsfățului. Sentimentul securității Începe la Bolintineanu de la frontiera plăcutului, dulcelui, dalbului
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
preferind să moară pentru țară decît să trăiască În rușinea lașității. Alte femei sînt mai intratabile. Domnul Țepeș „se răpește” de fata de la Cozia, Însă fata nu acceptă pînă ce domnul nu dovedește că poate să-și dea viața pentru patrie: „— Dacă vrei iubirea-mi să o dobîndești Pentru țară, doamne, să mori, să trăiești.” Simbolul feminității se indentifică, În cîteva balade, cu acela al Înțelepciunii mîndre și inflexibile. Mama lui Ștefan cel Mare prefigurează tipul femeii virile cu o largă
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Ca mama cu prunc la sîn? Ce-i mai drag și mai plăcut. Ca pruncuțul nou-născut?...” Călătorind la Milano, dedică damelor italiene un poem În trei părți (Coroana vieței) În care aduce laude Înfrățirii dintre amorul delicat și iubirea de patrie. Nimic, zice poetul, nu-i mai sublim, mai ferice: „Decît sfînta legătură, decît sfînta Înfrățire Ce unește-amorul gingaș cu a patriei iubire.” În altă parte, Alecsandri condamnă celibatul, deși biografii lui semnalează faptul că poetul a trăit pînă spre bătrînețe
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
italiene un poem În trei părți (Coroana vieței) În care aduce laude Înfrățirii dintre amorul delicat și iubirea de patrie. Nimic, zice poetul, nu-i mai sublim, mai ferice: „Decît sfînta legătură, decît sfînta Înfrățire Ce unește-amorul gingaș cu a patriei iubire.” În altă parte, Alecsandri condamnă celibatul, deși biografii lui semnalează faptul că poetul a trăit pînă spre bătrînețe Într-o conviețuire liberă. Este una dintre figurile sociabilității, frecvente În erotica alecsandriană. Iubirea tinde spre o conjugalitate tihnită și ocrotitoare
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
fapta. Cu „mica (lui) putere” a adunat, dar, de la alții aceste irmoase și le prezintă, acum, bunilor creștini. Iată În ce stil patetic apără Pann cauza muzicii plînso-cuvîntătoare: „Întăriți-vă Întru nestrămutatele definiții ale muzicii, arătați-vă fii adevărați ai patrii și lucrați cele spre folosul neamului, ca nu numai În cele politicești să Înflorim, ci și În cele bisericești să Înaintăm, ca să ne putem lăuda Întru toate”... (Bazul teoretic și practic al muzicii bisericești sau Gramatica melodică). Pann mai are
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
cuvîntă, dar lipsește limba care să exprime: „Limba noastră prea puțină Nu-i a nimănui proastă vină Căci Învață rău cuvîntul În pîrlejul ce dă gîndul. Mai cu vreme și cine știe, Prisosire poate să vie. Că scriitorii Împodobesc Limba, patria-și slăvesc. Fie, aceasta acuș, cercare, Mustră altor spre-ndemnare.” (Ioan Cantacuzino, 1757-1828) PÎrlejul constituie, pentru epoca pe care o studiem, erosul. El provoacă spiritul să descopere gramatica și retorica, să creeze un limbaj și, Încă o dată, să Întemeieze poezia. Mai
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
văzu că e corectat și răscorectat, pe marginea filelor se aflau frecvente variante și adaosuri. N-o să fie deloc ușor de cules. O să ne dai de veste, firește, dacă meșteșugul nostru va fi fost pe placul tău. Germania nu este patria lui Gutenberg 45? Mulțumesc fra' Tommaso, chiar și în conversație dovedești a fi un mare om. Nu se vorbește în zadar despre tine. De data asta vorbise Rudolf von Bunau din Meissen, mândria îi dezlegase limba: acel pușcăriaș avea ceva
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
aceea aș vrea să vă rog să scrieți pentru mine primarului din Stilo, satul unde m-am născut, în Calabria, și să-i spuneți că sămânța lui Dumnezeu crește la fel pretutindeni. Spuneți-i și că sufletu-mi este fără patrie, dar trupul meu aparține solului unde am văzut lumina zilei. Studenții n-au înțeles prea bine noima cuvintelor lui Tommaso, dar acceptară ludovicul de aur pentru expedierea scrisorii, asigurându-l că îi vor îndeplini negreșit dorința. A murit la câteva
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
citind) decât voi vin (în limba latină) (n.t.). 28 Gorgias (485-373 a.Ch.), retor și filosof grec, discipol al lui Empedocle, considerat unul dintre cei mari sofiști (n.t.). 29 Nu aceasta este calea de a mă întoarce în patrie (citat în limba latină din Epistola XII a lui Dante) ( n.t.). 30 Bologna, cunoscut ca orașul porticurilor ce se întind pe câteva zeci de kilometri (n.t.). 31 Giordano Bruno (1548-1600), filosof, scriitor și călugăr dominican; arestat în 1591
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
Franceze. Eu îl credeam apatic și el e un conspirator. Nu zic, e și asta o vocație, în definitiv mai bine un carbonaro decât un notar. Dar în toată afacerea asta e ceva suspect, ceva ce nu pornește din sentimentul patriei." O altă curiozitate pentru Ioanide fu citarea numelor lui Gaittany și Manigomian ca elemente de legătură. De Gaittany nu se mira, cela era cu siguranță simultan în toate combinațiile posibile. Manigomian însă, inocentul Manigomian, în asemenea afacere - mare mirare! Nu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]