9,077 matches
-
și cea de pe malul râului Topolnița și schitul de pe Valea Aninoasei. Plecând din Aninoasa, ajunge la Gropșani (astăzi Vânăta), lângă ceea ce astăzi se cheamă Tismana. Mergând pe valea apei în sus ajunge la o mică cascadă ce izvorăște dintr-o peșteră, unde constată că ar fi un loc bun pentru înființarea unei mănăstiri. Legenda spune că sfântul a fost adus aici de un vis, iar când a ajuns pe locul viitoarei mănăstiri, din peșteră a ieșit un balaur pe care a
Nicodim de la Tismana () [Corola-website/Science/308824_a_310153]
-
o mică cascadă ce izvorăște dintr-o peșteră, unde constată că ar fi un loc bun pentru înființarea unei mănăstiri. Legenda spune că sfântul a fost adus aici de un vis, iar când a ajuns pe locul viitoarei mănăstiri, din peșteră a ieșit un balaur pe care a reușit să-l răpună numai după ce i-a arătat crucea sa de plumb. Se întoarce la Mănăstirea Vodița, unde lasă în locul său ca stareț (abate) pe ieromonahul Agaton, iar el, împreună cu ucenicii săi
Nicodim de la Tismana () [Corola-website/Science/308824_a_310153]
-
Rezervația naturală este situată in Munții Perșani pe Râul Comăna. Rezervația se află pe raza satului Comăna de Sus și are o suprafață de 41,562 ha; este cantonată în dolomitele triasicului mediu din muntele Peștera și este situată la sud de Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplită. Peștera Comăna constituie drumul subteran al pârâului ce iși adună apele de pe platoul suspendat aflat la sud de muntele Peștera. Peștera are o valoare științifică deosebită din diverse
Peștera Comăna () [Corola-website/Science/308920_a_310249]
-
Râul Comăna. Rezervația se află pe raza satului Comăna de Sus și are o suprafață de 41,562 ha; este cantonată în dolomitele triasicului mediu din muntele Peștera și este situată la sud de Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplită. Peștera Comăna constituie drumul subteran al pârâului ce iși adună apele de pe platoul suspendat aflat la sud de muntele Peștera. Peștera are o valoare științifică deosebită din diverse puncte de vedere (stalagmite de mari dimensiuni, scurgeri parietale masive, bazine cu cristale
Peștera Comăna () [Corola-website/Science/308920_a_310249]
-
este cantonată în dolomitele triasicului mediu din muntele Peștera și este situată la sud de Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplită. Peștera Comăna constituie drumul subteran al pârâului ce iși adună apele de pe platoul suspendat aflat la sud de muntele Peștera. Peștera are o valoare științifică deosebită din diverse puncte de vedere (stalagmite de mari dimensiuni, scurgeri parietale masive, bazine cu cristale sub formă de brăduți, prezența helectitelor, Galeria cu Excentrite, stilolite translucide cu dimensiuni de până la 1,5 m, cristalicite
Peștera Comăna () [Corola-website/Science/308920_a_310249]
-
cantonată în dolomitele triasicului mediu din muntele Peștera și este situată la sud de Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplită. Peștera Comăna constituie drumul subteran al pârâului ce iși adună apele de pe platoul suspendat aflat la sud de muntele Peștera. Peștera are o valoare științifică deosebită din diverse puncte de vedere (stalagmite de mari dimensiuni, scurgeri parietale masive, bazine cu cristale sub formă de brăduți, prezența helectitelor, Galeria cu Excentrite, stilolite translucide cu dimensiuni de până la 1,5 m, cristalicite, cristale
Peștera Comăna () [Corola-website/Science/308920_a_310249]
-
Excentrite, stilolite translucide cu dimensiuni de până la 1,5 m, cristalicite, cristale de aragonit, planșee suspendate). Acces: DN1 București-Brașov-Șercaia, DN 1 S Părău-Comăna de Jos, DJ 104N Comăna de Jos-Comăna de Sus, apoi drumul forestier de pe valea Comănii. Rezervația cuprinde peștera (golul subteran), suprafața de teren situată la exterior, reprezentată de parcelele silvice %93, %96, %97 din U.P.V Comana, Ocolul Silvic Măieruș, precum și o zonă de pășune împădurită. Parcelele amenajistice sunt preluate din amenajamentul silvic întocmit în anul 1991
Peștera Comăna () [Corola-website/Science/308920_a_310249]
-
Însă, prin activitatea sa depusă timp de 5 ani ca egumen, Petru Movilă a reușit să ridice prestigiul cultural și bisericesc al mânăstirii la un nivel necunoscut până atunci. Astfel, s-a ocupat de restaurarea și înfrumusețarea mânăstirilor și a peșterilor în care se găseau moaște de sfinți și a continuat activitatea tipografică a înaintașilor săi, dând la lumină mai multe cărți de slujbă și de învățătură. Arhimandritul Petru a desfășurat o bogata activitate bisericească și culturală, continuând să tipărească mai
Petru Movilă () [Corola-website/Science/308914_a_310243]
-
1988, p. 358). În schimb, Eugen Simion îi atribuie poetului paternitatea acestui ținut, atunci când afirmă că în a opta elegie, „una dintre cele mai frumoase, (Nichita) creează o țară nouă, Hiperboreea, locuită de ideile pure și uriașe, un fel de peșteră platoniciană, unde sunt primiți și poeții” ( Scriitori români de azi, I, 1978, p.181). Despre „o nouă naștere a făpturii” a vorbit și Ion Pop, în monografia din 1980, apelul fiind rostit de Ea - „prezență anonimă, poate emblemă a maternității
Elegia a opta, hiporboreeana () [Corola-website/Science/309932_a_311261]
-
al râului Tismana. Râul este foarte cunoscut în scrierile legate de Tismana. Trece pe alături și pe sub Mănăstirea Tismana și se varsă, (odinioară se varsă în întregime) în cascadă, în râul Tismana, după câțiva zeci de metri. Stâncă de deasupra peșterii prin care se revarsă Gurnia, se numește Stârmina. Actualmente Gurnia se bifurca și numai o parte cade încă în cascadă. Înainte de construcția mănăstirii, Gurnia cădea în râul Tismana prin foarte multe mici cascade, locul fiind numit de locuitori "La Pișători
Râul Gurnia () [Corola-website/Science/309959_a_311288]
-
constitue un important obiectiv turistic, aici se mai poate vizita și ruinele cetății medievale a Trascăului, biserica mănăstirii din Măgina, satul Rimetea și muzeul său etnografic, rezervațiile naturale Cheile Plaiului de lângă satul Izvoarele, Cheile Siloșului, Vânătările Ponorului, Huda lui Papară, Peștera Poarta Zmeilor (Peștera de la Groși) și Piatra Secuiului (a cărei parte nordică mai e numită și Colții Trascăului). Înălțimile Colților Trascăului sunt propice pentru zborul cu parapanta. Ca zonă de decolare este recomandat platoul din extremitatea nordică a masivului aflat
Cheile Vălișoarei () [Corola-website/Science/309346_a_310675]
-
obiectiv turistic, aici se mai poate vizita și ruinele cetății medievale a Trascăului, biserica mănăstirii din Măgina, satul Rimetea și muzeul său etnografic, rezervațiile naturale Cheile Plaiului de lângă satul Izvoarele, Cheile Siloșului, Vânătările Ponorului, Huda lui Papară, Peștera Poarta Zmeilor (Peștera de la Groși) și Piatra Secuiului (a cărei parte nordică mai e numită și Colții Trascăului). Înălțimile Colților Trascăului sunt propice pentru zborul cu parapanta. Ca zonă de decolare este recomandat platoul din extremitatea nordică a masivului aflat la o altitudine
Cheile Vălișoarei () [Corola-website/Science/309346_a_310675]
-
este o peșteră fosilă situată în nord-vestul Munților Trascău. În apropierea ei se găsește un portal natural de piatră. Peștera se află pe teritoriul satului Sub Piatră, comuna Sălciua, județul Alba, la circa 1.150 m altitudine, în partea vestică a Munților Trascău
Peștera Poarta Zmeilor () [Corola-website/Science/309411_a_310740]
-
este o peșteră fosilă situată în nord-vestul Munților Trascău. În apropierea ei se găsește un portal natural de piatră. Peștera se află pe teritoriul satului Sub Piatră, comuna Sălciua, județul Alba, la circa 1.150 m altitudine, în partea vestică a Munților Trascău, compartimentul Bedeleu, în marginea de sud-vest a platoului calcaros. Peștera a fost cunoscută de populația din zonă
Peștera Poarta Zmeilor () [Corola-website/Science/309411_a_310740]
-
se găsește un portal natural de piatră. Peștera se află pe teritoriul satului Sub Piatră, comuna Sălciua, județul Alba, la circa 1.150 m altitudine, în partea vestică a Munților Trascău, compartimentul Bedeleu, în marginea de sud-vest a platoului calcaros. Peștera a fost cunoscută de populația din zonă, de ciobanii de pe Bedeleu. A fost explorată și cartată în 1984 de membrii clubului Polaris Blaj. Pe drumul național DN 75 Turda-Câmpeni, până în centrul localității Sălciua de Jos apoi pe drumul comunal nemodernizat
Peștera Poarta Zmeilor () [Corola-website/Science/309411_a_310740]
-
explorată și cartată în 1984 de membrii clubului Polaris Blaj. Pe drumul național DN 75 Turda-Câmpeni, până în centrul localității Sălciua de Jos apoi pe drumul comunal nemodernizat DC 130 și pe o potecă marcată cu cruce roșie (acces dificil). Numele peșterii vine de la portalul sau podul natural Poarta Zmeilor care se afla la 15 m de intrarea în peșteră. Acesta a rezultat în urma eroziunii, coroziunii si dizolvarii rocilor de calcar. Intrarea este scundă, sub 2 m diametrul și dă acces într-
Peștera Poarta Zmeilor () [Corola-website/Science/309411_a_310740]
-
localității Sălciua de Jos apoi pe drumul comunal nemodernizat DC 130 și pe o potecă marcată cu cruce roșie (acces dificil). Numele peșterii vine de la portalul sau podul natural Poarta Zmeilor care se afla la 15 m de intrarea în peșteră. Acesta a rezultat în urma eroziunii, coroziunii si dizolvarii rocilor de calcar. Intrarea este scundă, sub 2 m diametrul și dă acces într-o succesiune de săli și coridoare cu o lungime totală de 125 m. în peșteră se găsesc stalactite
Peștera Poarta Zmeilor () [Corola-website/Science/309411_a_310740]
-
de intrarea în peșteră. Acesta a rezultat în urma eroziunii, coroziunii si dizolvarii rocilor de calcar. Intrarea este scundă, sub 2 m diametrul și dă acces într-o succesiune de săli și coridoare cu o lungime totală de 125 m. în peșteră se găsesc stalactite, stalagmite, scurgeri parietale, gururi, draperii, depuneri de montmilch, la origine albe sau galbene acum înegrite de humusul ajuns în apele de infiltrație. În peșteră au mai fost semnalate gastropode, păianjeni, pseudoscorpioni, coleoptere, carabide și diverse rozătoare. Poteca
Peștera Poarta Zmeilor () [Corola-website/Science/309411_a_310740]
-
succesiune de săli și coridoare cu o lungime totală de 125 m. în peșteră se găsesc stalactite, stalagmite, scurgeri parietale, gururi, draperii, depuneri de montmilch, la origine albe sau galbene acum înegrite de humusul ajuns în apele de infiltrație. În peșteră au mai fost semnalate gastropode, păianjeni, pseudoscorpioni, coleoptere, carabide și diverse rozătoare. Poteca de apropiere este lungă și dificilă. Pentru peșteră sunt necesare surse de iluminat.
Peștera Poarta Zmeilor () [Corola-website/Science/309411_a_310740]
-
draperii, depuneri de montmilch, la origine albe sau galbene acum înegrite de humusul ajuns în apele de infiltrație. În peșteră au mai fost semnalate gastropode, păianjeni, pseudoscorpioni, coleoptere, carabide și diverse rozătoare. Poteca de apropiere este lungă și dificilă. Pentru peșteră sunt necesare surse de iluminat.
Peștera Poarta Zmeilor () [Corola-website/Science/309411_a_310740]
-
condițiile ca să fie denumită poljie. Este o depresiune largă de peste 150 km² bine populată (satele Vale în Jos, Brădești, Valea Poienii). Este drenata subteran, cele trei pâraie care se unesc aici se pierd în masivul calcaros și îl străbat prin peșteră Huda lui Papara. Are fundul relativ plat pe care curge permanent o rețea de ape. La ploi puternice apă nu poate fi drenata rapid fie din cauza debitului mare, fie din cauza colmatării ponorului cu materiale aduse de apă, lemne sau căpițe
Vânătările Ponorului () [Corola-website/Science/309430_a_310759]
-
inundații în Huda lui Papara și pe Valea Morilor. Acest fenomen ciudat nu a putut fi explicat în trecut și a dat naștere legendelor cu șolomani, balauri gigantici care locuiesc în Huda lui Papara. Acești șolomani se scalda în lacurile peșterii și apa ce deversează produce inundații. S-a nascut chiar și o meserie în acest sens, solomonari, bărbați curajoși care intrau în peștera în căutarea și alungarea șolomanilor. Peretele înalt de calcar din partea estică de culoare alb-gri e brăzdat de
Vânătările Ponorului () [Corola-website/Science/309430_a_310759]
-
legendelor cu șolomani, balauri gigantici care locuiesc în Huda lui Papara. Acești șolomani se scalda în lacurile peșterii și apa ce deversează produce inundații. S-a nascut chiar și o meserie în acest sens, solomonari, bărbați curajoși care intrau în peștera în căutarea și alungarea șolomanilor. Peretele înalt de calcar din partea estică de culoare alb-gri e brăzdat de dungi de culoare vânata lăsate de scurgerea apelor de precipitații. Aceste dungi vinete au dat locului denumirea de Vânătările Ponorului. Partea cea mai
Vânătările Ponorului () [Corola-website/Science/309430_a_310759]
-
curg dinspre SV se unesc cu 200 m înainte de a intra în ponor. Pe acestă distanță ele formează o scurtă dar spectaculosă cheie, Cheile Vânătării. În peretele stâng al cheii, apa a dizolvat o diaclaza paralelă cu valea, formând o peșteră plină de șepte de dizolvare și eroziune, marmite, colmatata parțial cu aluviuni și lemne. Denumită Peșteră Mică de la Vânătarea a fost descoperită, explorata și cartata în 1980 de Viorel Ludușan. În peretele de calcar sub care se pierd apele, la
Vânătările Ponorului () [Corola-website/Science/309430_a_310759]
-
ele formează o scurtă dar spectaculosă cheie, Cheile Vânătării. În peretele stâng al cheii, apa a dizolvat o diaclaza paralelă cu valea, formând o peșteră plină de șepte de dizolvare și eroziune, marmite, colmatata parțial cu aluviuni și lemne. Denumită Peșteră Mică de la Vânătarea a fost descoperită, explorata și cartata în 1980 de Viorel Ludușan. În peretele de calcar sub care se pierd apele, la câțiva metri înălțime se deschide gura mare a Peșterii Dălbina, peșteră fosilă formată dintr-o singură
Vânătările Ponorului () [Corola-website/Science/309430_a_310759]