7,473 matches
-
DAȘCHIEVICI, Englantina (6.XI.1903, București - 1980, Chicago, SUA), poetă. Coborâtoare dintr-o familie boierească bucovineană, D. face școala primară la Tereblecea, în Bucovina, unde învață limba germană, urmând apoi cursurile Liceului „Carmen Sylva”. După studii de filologie la Iași, paralel cu Conservatorul se specializează la Sorbona, ca studentă a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286697_a_288026]
-
, Carmen (29.XI.1958, Craiova), poetă și publicistă. Este fiica Elenei Firan (n. Neagoe), bibliotecară, și a scriitorului Florea Firan. A absolvit Liceul „N. Bălcescu” din orașul natal și, tot aici, Facultatea de Științe ale Naturii, secția matematică. Funcționează ca profesoară de matematică (1981-1986), ca redactor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287007_a_288336]
-
prefigurată deja în acest volum va deveni tema predilectă a celui din 1994, Negru pur, în care F. propune poezia sensibilă și delicată a singurătății asumate prin fuga de înregimentare în banalul cotidian. Se produce o schimbare radicală a discursului, poeta apelând la imagini provocatoare, șocante, fără a ocoli însă confesiunea melancolică și lirismul discret. Această sensibilitate tipic feminină, pe care a încercat să o suprime uneori, se pare că o „salvează” de la uniformizarea totală cu generația optzecistă, cu care altminteri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287007_a_288336]
-
, Ana (pseudonim al Anei Chiș; 2.VI.1944, Hideșelu de Sus, j. Bihor - 20.XI.2005, Reșița), poetă și prozatoare. Urmează liceul la Oradea. Va fi bibliotecară la Reșița, unde după 1989 va conduce SC Menelas. Își face debutul în 1968, la „Familia”, fiind prezentă și în „Orizont”, „Reflex”, „Semenicul” ș.a. Străbătute de fior patriotic sau de sentimentul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289610_a_290939]
-
ca într-un descântec de ursită al celei care se închipuie „zămislită din balade”. Mereu în consonanță cu natura („Eu noaptea nu dorm, ca roua să poată-nflori”), îngăduindu-și numai bucuriile simple, care precum în descântecul magic sporesc lumea, poeta vădește o anume pudoare, vrând parcă să disimuleze sentimentele care pot fragiliza legătura cu ritmurile și miracolul firii. Rostul i se precizează în versurile din Melancolia trandafirului albastru (1982), unde textul intitulat Roată în cuvânt născută spune despre devenirea ființei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289610_a_290939]
-
terapeutică, alta salvatoare și, în sfârșit, alta metafizică dobândirea nemuririi. Ocurențele termenilor carmen și musa conferă această configurație. Importante însă pentru descrierea unei poetici ovidiene sunt, desigur, observațiile asupra creației poetice (poesis), dar și asupra poeziei (poema) și asupra creatorului (poeta). Menționăm câteva: 1. importanța inspirației directe (Pontica III, 4, 18); 2. grija pentru selecția lexicului (Pontica I, 5, 15 și III, 9, 13); 3. interferența dintre poezie și retorică (Pontica II, 5, 65-70); 4. relația dintre artă și morală (Tristia
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
pus pe tâmple o coroană sacră, pe care simpatia populară i-a impus-o în ciuda lui (v. 51 sqq.). La rândul său, Ovidiu scrisese poemul său Getico sermone țesând spune el elogiile lui Augustus, învățase limba getică, devenind până și poeta paene Getes 302: a fost asimilat treptat de populația inhumana a Geților, care îi provocase atâta teamă și dispreț, dar totuși, în străfundul sufletul său, tânjea cu disperare după Roma sa de neuitat. Dorim să adăugăm la acești destinatari, mai
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
inima sulmonezului, iese dintr-o dată la iveală: Augustus este identificat cu Creon. Pe marmura mormântului de la porțile Romei, soția va grava cu litere mari epitaful pe Ovidiu i-l dictează: "Hic ego qui iaceo, tenerorum lusor amorum, Ingenio perii Naso poeta meo. At tibi, qui transis, ne sit grave, quisquis amasti, Dicere: Nasonis molliter ossa cubent"323. Pentru ceea ce ne interesează în acest moment, epistola Tristele, IV, III, este poate cea mai importantă dintre scrisorile adresate Fabiei. Pentru început poetul întreabă
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
poate să dea grandoare ideii. Are credința, după exemplul clasicilor, că la originea unui bun poem stă un Îndelungat efort de cizelare a versului. Alexandrescu este cel dintîi poet român care are, pe de-a-ntregul, o conștiință artizanală. E un poeta faber cu mentalitatea și mijloacele de expresie de la 1840. Heliade gîndea În același sens, Însă poezia lui anarhică, inventivă, limbajul lui nebunesc Îl contrazic. Autorul Satirelor și Epistolelor este consecvent cu principiile pe care le propune. Poemele sînt pline de
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
și bibliografie de Radu Albala și I. Fischer, prefață de Paul Cornea. * Anthologie des troubaours, textes choisis, présentés et traduits par Pierre Bec. col. 10/18, 1979. * Vezi glosarul ediției citate. FILENAME \p D:\Carti editura\Dimineata poetilor\Surse\Listat\Dimineata poetilor.doc PAGE 1
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
multe comentarii care au un orizont deschis spre filosofia culturii și le-a reunit în volumele Eseuri (1982), Personalități culturale românești din străinătate (1999) și Fețele rostirii (2002). SCRIERI: Introducere în opera lui Mihail Sadoveanu, București, 1977; Abside, București, 1979; Poeta ludens, București, 1979; Refracții, București, 1980; Eseuri, București, 1982; Aorist, București, 1988; Grigore Vieru, București, 1995; Marin Sorescu, București, 1998; Personalități culturale românești din străinătate, București; 1999; Fețele rostirii, București, 2002. Antologii: Mihail Sadoveanu interpretat de ..., pref. edit., București, 1973
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285552_a_286881]
-
ȘCHIOPU, Ursula (30.VII.1918, Mihai Viteazu, j. Cluj), poetă. Este fiica Olimpiei (n. Braica), nepoată a memorandistului Ioan Rațiu, și a lui Grigore Biji, profesor de liceu la Turda. Face cursul secundar la Turda, iar pe cel universitar la Facultatea de Filosofie și Litere din București, susținându-și licența
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289556_a_290885]
-
și lobode uitate”. Toamna „zarea fierbe ca mustul/ Și întreaga lume are febre”. Uneori ochiul interior privește în trecut, spre timpuri voievodale, dar și spre altele, mai îndepărtate, în care viețuiau prin Bărăgan sciții, precum și spre veacurile în care strămoșii poetei „plecau [...] în toamnele tăcute, / Cu turme și ciubare / Prin burguri cu grofi aprigi și târguieli amare / La Lipsca și Trieste, la Viena, Amsterdam”. Pe orizontală, adică geografic, contemplația se deplasează de pe meleagurile autohtone tocmai spre Vestul îndepărtat american, încât, într-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289556_a_290885]
-
RL, 1971, 21; Dana Dumitriu, „Reîntoarcerile”, RL, 1973, 32; Viorel Horj, „Reîntoarcerile”, F, 1973, 8; Mircea Iorgulescu, „Reîntoarcerile”, LCF, 1973, 39; Adrian Popescu, Pădurile Canadei, ST, 1977, 7; Al Andrițoiu, Poemele Ursulei Șchiopu, RL, 1979, 3; Francisc Păcurariu, Maturitatea unei poete autentice, ST, 1979, 2; C. Coșman, Între psihologie și poezie, CNT, 1985, 11; Ion Brad, Dialogul cu timpul, RL, 1987, 13; Popa, Ist. lit., II, 399; Dicț. scriit. rom., IV, 438-439. D. Mc.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289556_a_290885]
-
fiind aceasta din urmă.” (România liberă, 7 martie 1977). “Cutremurul a lăsat în urmă pierderi irecuperabile, cărora țara le păstrează un solemn moment de reculegere: academicienii Florin Ciorăscu și Paul C. Petrescu, prof. dr. Marin A. Lupu, scriitorul Alexandru Ivasiuc, poeta Veronica Porumbacu și soțul ei, critical literar Mihai Petroveanu, istoricul Mihai Gafița, marele actor Toma Caragiu și regizorul de televiziune Alexandru Bocăneț, solista de muzică ușoară Doina Badea etc.” (Contemporanul, 18 martie 1977). “Cutremurul din 4 martie 1977 a cauzat
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
puține - se încadrează firesc în fluxul discursului poetic, înfiorat de o acută senzație de neliniște, de teamă, dar o teamă calmă, niciodată transformată în panică. Trăindu-și cu luciditate destinul, ca pe un dat ce nu poate fi nicicum deturnat, poeta, ca o altă Ană a lui Manole (simbol ce revine, de altfel, obsesiv în poezia sa), se lasă zidită de viață, de sentimente, de cuvinte, fără zbateri, fără regrete, ci doar cu o vagă nostalgie după ceea ce ar fi putut
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285517_a_286846]
-
poeme Închinate Uniunii Sovietice, Armatei Sovietice și genialilor conducători ai oamenilor muncii din lumea Întreagă, Lenin și Stalin. Privind spre trecutul de lupte și jertfe al clasei muncitoare, spre suferințele Îndurate, spre eroii Partidului, asasinați În Închisorile burgheziei și moșierimii, poeta Veronica Porumbacu a scris poemul Mierla lui Ilie Pintilie. Dan Deșliu a izbutit, Îndeosebi În Cântece În cinstea lui 7 Noiembrie să ne dea un poem de largă respirație, străbătut de un elan revoluționar. (Ă). Marcel Breslașu, pe lângă un volum
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
scris relativ recent, dar care rămâne concludent pentru cele subliniate până aici. Este vorba de Balada pământului pe care o semnează Suzana Delciu În nr. 158 al Contemporanului. În cele vreo câteva sute de versuri pe care le numără poezia, poeta Își propune să cânte Reșița. (Ă). Oamenii noi sunt pentru Suzana Delciu un simplu pretext pentru ancorarea În generalități. Utilizând clasicul procedeu popular de a trimite, prin vânt, scrisoarea celui iubit, poeta anunță pe muncitorii din alte uzine, partidul, Uniunea
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
sute de versuri pe care le numără poezia, poeta Își propune să cânte Reșița. (Ă). Oamenii noi sunt pentru Suzana Delciu un simplu pretext pentru ancorarea În generalități. Utilizând clasicul procedeu popular de a trimite, prin vânt, scrisoarea celui iubit, poeta anunță pe muncitorii din alte uzine, partidul, Uniunea Sovietică, de realizările minunate ale muncitorilor reșițeni. (Ă). Singurele versuri care surprind ceva din caracteristicul omului nou: patosul muncii constructive, sunt următoarele: «Urcă norme peste norme Cărămidă pusă-n forme Să nu
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
pentru a-și plânge durerile (Ă). Preocuparea literaturii de transformarea vieții femeii În Republica noastră Populară (Ă) Înseamnă o contribuție prețioasă În bătălia pentru pace (Ă). În loc să aștepte Îngrozită crimele pe care imperialiștii le pregătesc, el declară răspicat prin glasul poetei Maria Banuș: «Nu suntem carne de ospețe Să știe corbii și să-nvețe!» și-a Învățat să răspundă cu calm și hotărâre: «Cu nărăviții la măcel Știm să vorbim În chip și fel». (Ă). Dar noi nu cerșim pacea. Noi
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Dan Deșliu (În numele vieții). Alte volume de poezii publică: Vasile Nicorovici ( În mina de cărbuni), Nina Cassian (Nică fără frică), A. E. Baconsky (Poezii). De asemenea, Eugen Frunză - poetul cultivat de Flacăra, publică volumul Sub steagul vieții, iar Veronica Porumbacu - poeta preferată de Viața românească și Scânteia - publică volumul Anii aceștia. CENACLUL - PEPINIERĂ DE TALENTE Pentru a-și Îndeplini rolul formativ, noile valori morale, noile conduite, noul ideal social, cuprinse și create de noua cultură - apendice ideologic În forme mai accesibile
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
aprigă, mai ales că aici aceste manifestări sunt și mai greu de depistat și mai răspândite. Efectul lor e de aceea și mai periculos. Un exemplu cras de atitudine critică neprincipială, demoralizantă, ne-a fost adus la cunoștință de o poetă cu ocazia unei convorbiri organizate de revista noastră cu tinerii scriitori. Am aflat astfel că Mihail Cosma, pe vremea când se ocupa de producțiile poetice ale debutanților adresate paginilor culturale ale României libere și ale suplimentului ei, respingea lucrări pe
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
anul 1949. (Ă). Atunci când s-a inspirat din creația poporului M. Beniuc a evitat acele scăderi ce-i umbresc pe alocuri opera și a alcătuit versuri limpezi ca apa izvoarelor de munte. (Ă). Adânc emoționante - deși nu la Înălțimea posibilităților poetei, care În ultima vreme a stat oarecum mai departe de iureșul vieții - sunt versurile patetice ale Mariei Banuș În munții Georgiei (Ă). Lingvistica burgheză promovează teorii idealiste. Ea se străduie să discrediteze limba, să diminueze importanța ei, căci imperialiștii se
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
duce adeseori spre o viziune idilică a realității, o privire „roză” asupra greutăților pe care le avem de Înfruntat. (Ă). Poetul Ștefan Tănase, pornind de la o viziune schematică a figurii dușmanului de clasă, construiește imagini nerealiste, ridicole chiar. (Ă). Când poeta Petra Duțu scrie despre „lupta Împotriva fiarei asupritoare, Împotriva clicii trădătoare”, sau când Ion Zăgan amintește că: «Muribund Apusu-și zvârle ceața; Lutul năclăit de sânge-l vrea», cititorul nu cunoaște deloc mai bine, mai adânc pe dușmani. (Ă). Apropierea
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
ne ducem azi-nainte, Cu-al vostru, cu-al nostru Dej». Meritul deosebit al poetului constă În faptul că a Îmbogățit poezia noastră cu un gen nou: balada de suflu larg care cântă momente Însemnate din trecutul nostru național. (Ă). Poeta Veronica Porumbacu, străduindu-se să Închege o imagine a vieții de luptă zbuciumată pe care a dus-o tovarășa Ana Pauker, se oprește la un singur moment (Ă). Tovarășa Ana vine noaptea pe ascuns Într-o căsuță de periferie, să
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]